Calendarul zilei – 15 mai

Publicat de Codrin RAITA, 15 mai 2021, 05:00 / actualizat: 16 mai 2021, 11:18

EVENIMENTE INTERNE

– Învățământ, Cercetare

* Iași: Admiterea în clasa a V-a la liceele şi colegiile din municipiul Iaşi va avea loc în două etape şi va ţine cont de contextul epidemiologic la nivel local. Calendarul testărilor prevede două date, sub rezerva evoluţiei contextului pandemic în municipiu:

• 15 mai – Colegiul Naţional Iaşi, Colegiul Naţional „Costache Negruzzi” Iaşi, Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” Iaşi, Liceul Teoretic de Informatică „Grigore Moisil” Iaşi
• 29 mai – Colegiul Naţional „Emil Racoviţă” Iaşi, Liceul Teoretic „Dimitrie Cantemir” Iaşi, Liceul Teoretic „Vasile Alecsandri” Iaşi, Liceul Teoretic „Al. I. Cuza” Iaşi

– Arhitectură

* Asociaţia De-a Arhitectura, în parteneriat cu UrbanEye Film Festival, prezintă, între orele 18:00 şi 24:00, proiecţia online a filmului documentar „Blocul” (2016), regie şi imagine: Maria Şalaru, editare şi regie montaj: Ileana Szasz, urmată de o discuţie pe tema filmului prezentat, cu ocazia premierii participanţilor la provocarea #DeaArhitecturaAcasa „Case de film”, desfășurată în cerc restrâns

– Cultură

* Rețeaua Națională a Muzeelor (RNMR) lansează un nou proiect muzeal participativ în România – Muzeul „Identități Fragile” (Muzeul Pandemiei) – https://www.identitatifragile.com/, precum și Campania publică de colectare a obiectelor – memorie, care ne-au însoțit pe fiecare dintre noi în pandemie, începând cu luna martie a anului 2020. Oricine poate trimite un obiect care „încorporează” un sentiment ce l-a marcat în pandemie, o stare, un eveniment sau orice lucru cu care asociază experiența trăită în această perioadă. Primul muzeu participativ dedicat pandemiei își așteaptă, așadar, contributorii pentru a ilustra tranzițiile emoționale (re)simțite individual, dar experimentate colectiv de fiecare dintre noi. „Identități Fragile” este un muzeu deschis care își propune să dea voce fiecărei emoții personale generată de Covid-19, prin intermediul obiectelor. Toate obiectele donate vor deveni parte din colecția Muzeului Identităților Fragile. Obiectele selectate vor fi expuse la Rezidența BRD Scena9 din București, în perioada 15 mai – 15 iunie. Parteneri: Administrația Fondului Cultural Național, Rezidența BRD Scena9 – Str. Ion Luca Caragiale nr. 32. Mai multe detalii găsiți pe: pagina web – https://www.identitatifragile.com/, paginile de FB și de Instagram: https://www.instagram.com/identitati_fragile/,  https://www.facebook.com/Identitati-Fragile-101329972029402. Varianta online a expoziției „Identități fragile” este disponibilă pe www.identitatifragile.com unde vor fi expuse toate contribuțiile primite și acceptate în colecție

– S-a întâmplat într-o zi de 15 mai

* Cu 144 de ani în urmă (1877) apărea, la Bucureşti, până la 16.VI.1889, cotidianul politic şi literar „România liberă”, sub conducerea lui Dimitrie August Laurian. În 1943, apare ilegal (28 ianuarie 1943 – august 1944), apoi legal din 24 august 1944 până la 21 decembrie 1989, România liberă cotidian al Consiliului Național al Frontului Democrației și Unității Socialiste, în 1945 avându-l ca redactor responsabil pe Grigore Preoteasa. De la nr. 222/1945 până în decembrie 1950, apare cu subtitlul: Cel mai mare ziar de informație și reportaj; din 1950 până în 1968, este organul de presă al Sfaturilor Populare; din 1969 până în 1980, Cotidianul Consiliului National al Frontului Unității Socialiste, avându-l pe Octavian Paler ca redactor-șef (nemenționat). În continuarea acestui ziar (din 1943 – 1989), din 23 decembrie 1989 apare, zilnic, ziarul independent de opinie, informație și reportaj, cu același titlu, purtând pe frontispiciul său înscris: „Somnul rațiunii naște monștrii”. În 4 ianuarie 1990, apare pe frontispiciul ziarului: Serie nouă, iar din 1993, apare pentru prima dată mențiunea: Fondat în 1877

* Se împlinesc 130 de ani (1891) de când era publicată scrisoarea „Rerum Novarum” a Papei Leon al XIII-lea, prima enciclică socială. Leon al XIII-lea a analizat realitatea socială din punct de vedere evanghelic, încercând să găsească în ea soluţii adecvate, pornind de la aceeaşi perspectivă. S-a bazat astfel pe Sfintele Scripturi şi pe tradiţia Bisericii pentru a propune soluţii la lucrurile noi care apăreau. În felul acesta, el a introdus o metodologie care a devenit repede caracteristică a învăţăturii sociale a Bisericii: „Rerum Novarum a tratat problema muncitorilor cu o metodă care va deveni o paradigmă permanentă pentru dezvoltările următoare ale doctrinei sociale”

* Acum 58 de ani (1963) era lansată nava cosmică americană „Mercury 9”, la bordul căreia se afla astronautul Gordon Cooper, primul american care a rămas pe orbită mai mult de 24 de ore. A fost prima evaluare americană a efectelor zborului în spaţiul cosmic asupra organismului uman

* Cu 31 de ani în urmă (1990) a avut loc reluarea, după 40 de ani de întrerupere, a relaţiilor diplomatice dintre România şi Sfântul Scaun. La data de 10.V.1927 a fost semnat Concordatul cu Vaticanul, prin care se reorganiza cultul catolic în România, în sensul supunerii sale faţă de legile ţării (a intrat în vigoare la 7.VII.1929). După preluarea puterii politice de către regimul comunist şi după proclamarea, la 30 decembrie 1947, a Republicii Populare în România, raporturile dintre România şi Sfântul Scaun s-au deteriorat treptat. Prin Decretul nr. 151 din 17 iulie 1948, Concordatul a fost denunţat de către autorităţile comuniste. La 1 decembrie 1948, guvernul de la Bucureşti a decretat „reunificarea cu Biserica Ortodoxă Română” a greco-catolicilor, iar la 7 iulie 1950 relațiile diplomatice au fost întrerupte. România şi Sfântul Scaun au reluat relaţiile diplomatice la 15 mai 1990, primul ambasador al României după perioada comunistă prezentându-şi scrisorile de acreditare la 8 iunie 1993. Din ianuarie 1998, în România se revine la vechea tradiţie prin care Nunţiul apostolic la Bucureşti devine decanul corpului diplomatic acreditat în ţara noastră

* Echipa de fotbal Oţelul Galaţi a obţinut acum 10 ani (2011), primul titlu de campioană a României din istoria sa şi a reuşit să aducă şi primul titlu Moldovei, după un meci cu principala contracandidată la titlu, FC Timişoara, pe care a învins-o fără drept de apel pe arena din Tiglina III, devenind campioana României. Evenimentul a fost sărbătorit ad-hoc de mii de gălăţeni, care au ieşit în stradă imediat după meci pentru o „noapte albă” de neuitat, petrecerea repetându-se la decernarea trofeului câteva zile mai târziu

* Se împlinește 1 an (2020) de când, începând cu această dată, Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, a hotărât instituirea stării de alertă pe teritoriul României. La fiecare 30 de zile, aceasta a fost prelungită prin hotărâri, astfel că şi în prezent România se află în continuare în stare de alertă, cu unele restricţii impuse de autorităţi

Aniversări – Comemorări

– Sf. Ierarh Iacob Putneanul, mitopolitul Moldovei (Calendarul Creştin-Ortodox 2021). NOTĂ: Mitropolitul Iacob (1719-1778) şi-a închinat întreaga viaţă slujirii Bisericii, luminării poporului prin şcoală şi tipar, apărării celor nedreptăţiţi şi povăţuirii sufletelor spre mântuire, rămânând în amintirea poporului credincios drept „păstorul celor săraci şi smeriţi, care a dus o viaţă de Sfânt”. De aceea, cu prilejul împlinirii a 550 de ani de la întemeierea Mănăstirii Putna, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât, în şedinţa din 6-7 iunie 2016, trecerea lui în rândul Sfinţilor, cu zi de prăznuire la 15 mai, ziua trecerii sale la cele veşnice

– „Ziua Chimiştilor Militari” (Ziua trupelor de apărare NBC – nucleară, biologică şi chimică); prin Decizia ministerială 297/15.V.1923 s-a înfiinţat, în cadrul Ministerului de Război, Comitetul consultativ pentru chestiunile tehnice privitoare la războiul chimic; denumirea acestei structuri a suferit, de-a lungul timpului, modificări: Secţia a IV-a a Gazelor de Luptă (din septembrie 1923), Serviciul Apărării contra Gazelor (1925), Direcţia Serviciului Chimic Militar (1931), Comandamentul Trupelor Chimice (1951) etc.

– „Ziua Familiei Române”; marcată, începând din anul 1994 (Anul internaţional al familiei), printr-o hotărâre a Guvernului, la propunerea Institutului Român pentru Drepturile Omului (IRDO), la aceeaşi dată cu „Ziua internaţională a familiilor”. NOTĂ: Biserica Ortodoxă Română marchează „Ziua naţională a familiei” în duminica cea mai apropiată de data de 15 mai; în 2021, la 16 mai

– „Ziua Medicului Veterinar”, instituită la cel de-al VI-lea Congres Naţional de Medicină Veterinară (1994), ziua de 15 mai având mai multe semnificaţii pentru medicina veterinară românească: la 15 mai 1861 domnitorul Alexandru Ioan Cuza a semnat Decretul de înfiinţare a Şcoalei de Arta Veterinăriei, care a funcţionat în cadrul Şcolii Naţionale de Medicină şi Farmacie din Bucureşti; la 15.V.1871 (- 150 de ani) a fost înfiinţată Societatea de Medicină Veterinară, desfiinţată în 1949 şi reînfiinţată la 15.V.1971 (- 50 de ani); la 15 mai 1991 (- 30 de ani) au fost înfiinţate Direcţiile Sanitare Veterinare Judeţene, prin aceasta serviciile veterinare desprinzându-se de sub tutela Direcţiilor Agricole

– „Ziua Poliţiştilor Militari”; prin Ordinul ministrului apărării naţionale din 15.V.1990 s-au înfiinţat unităţile şi subunităţile de poliţie militară din cadrul Armatei române

– 1838: S-a născut pictorul şi desenatorul Nicolae Grigorescu, considerat unul dintre întemeietorii picturii române moderne şi unul dintre cei mai importanţi impresionişti români; peisagist şi portretist; a realizat şi picturile murale pentru mânăstirile Căldăruşani (1854-1856), Zamfira (1857) şi Agapia (1858-1861); împreună cu Carol Popp de Szathmary, Sava Henţia şi George Demetrescu-Mirea, a participat la Războiul de independenţă (1877-1878), imortalizând pe carton, apoi pe pânză, acţiunile soldaţilor români; membru de onoare al Academiei Române din 1899 (m. 1907)

– 1844: S-a născut Matei Drăghiceanu, inginer şi geolog; în 1867 s-a înscris la Şcoala de Mine din Paris, fiind primul inginer român de mine; a realizat prima hartă de soluri din România, la scara 1/500.000 (hartă geologică ce însoţea o monografie a judeţului Mehedinţi); membru de onoare al Academiei Române din 1933 (m. 1939)

– 1847: S-a născut Ioniţă Scipione Bădescu, poet şi publicist; prieten cu Mihai Eminescu; membru al Societăţii literare „Junimea” (m. 1904)

– 1873: A murit (la Heidelberg, Germania) Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al Principatelor Române (1859-1862) şi al statului naţional România (1862-1866); participant activ la Revoluţia de la 1848 din Moldova; la 5/17.I.1859 a fost ales domn al Moldovei, iar la 24.I/5.II.1859 şi al Ţării Româneşti, înfăptuindu-se astfel unirea celor două ţări române; ca domnitor, Cuza a dus o susţinută activitate politică şi diplomatică pentru recunoaşterea uniunii personale (de la 1859) de către puterea suzerană şi puterile garante şi apoi pentru desăvârşirea unirii Principatelor Române, prin înfăptuirea unităţii constituţionale şi administrative, care s-a realizat în ianuarie 1862, când Moldova şi Ţara Românească au format un stat unitar cu numele de România, cu capitala la Bucureşti, cu un singur Guvern (22.I/3.II.1862) şi un singur Parlament (24.I/5.II/1862); sub domnia sa s-au pus bazele dezvoltării moderne a naţiunii române din punct de vedere economic, social, politic şi cultural; guvernarea sa a întâmpinat, însă, o puternică opoziţie din partea conservatorilor şi a liberalilor radicali, care au organizat un complot şi l-au silit să abdice (11/23.II.1866); fiind exilat, Cuza îşi va petrece restul vieţii dincolo de hotarele ţării; membru de onoare post mortem al Academiei Române din 2018 (n. 1820)

– 1881: S-a născut prozatorul, autorul dramatic, traducătorul şi publicistul Nicolae N. Beldiceanu; fiul poetului junimist Neculai Beldiceanu (m. 1923) – 140 de ani

– 1881: S-a născut pictorul Marius Bunescu (m. 1971) – 140 de ani

– 1884: S-a născut Octav Botez, istoric şi critic literar; colaborator constant al revistei ieşene „Viaţa Românească”, din cercul căreia a făcut parte (m. 1943)

– 1884: A murit, la Paris, Ioan Alecsandri, prozator și traducător (n. 1826)

– 1900: S-a născut medicul Arthur Kreindler, unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai şcolii de neurologie din România; şi-a legat numele de efectuarea primelor encefalografii din ţară; membru titular al Academiei Române din 1948 (m. 1988)

– 1912: S-a născut scriitorul maghiar din România Salámon Ernö (m. 1943, la Mihailovska Stari/URSS)

– 1925: S-a născut Savin Bratu, publicist, editor, critic şi istoric literar (m. 1977)

– 1926: S-a născut Aurel Martin, istoric şi critic literar, traducător; importantă activitate în sistemul editorial (Editura Enciclopedică, Editura Minerva) (m. 1993) – 95 de ani

– 1931: S-a născut Petru Ursache, etnolog, estetician si istoric literar (m. 2013) – 90 de ani

– 1931: S-a născut prozatoarea Sonia Larian (pseudonimul literar al Arianei Lewenstein); în 1986 s-a stabilit la Paris, împreună cu soţul său, criticul literar Lucian Raicu (m. 2016) – 90 de ani

– 1933: S-a născut regizorul de film şi scenaristul Andrei Blaier (m. 2011)

– 1938: S-a născut Horia Pătraşcu, scenarist, critic de film, publicist şi scriitor (m. 2016)

– 1938: A murit medicul Gheorghe Marinescu, fondatorul şcolii româneşti de neurologie; a folosit, printre primii, metoda encefalografică în studiul fiziopatologiei sistemului nervos; pionier al filmului ştiinţific mondial (între anii 1898 şi 1901, împreună cu operatorul Constantin Popescu, a utilizat cinematograful în studierea unor maladii psihice); membru titular al Academiei Române din 1905, vicepreşedinte al acestui for (1916-1918; 1925-1928) (n. 1863)

– 1940: S-a născut Maria Uca Marinescu, exploratoare, sportivă de performanță și pedagog; prima femeie care a ajuns la cei patru poli ai pământului (și cei magnetici); prima sexagenară din lume care a atins pe schiuri, într–un singur an calendaristic (2001), cei doi poli ai Pământului; prima româncă explorator ce a ajuns în Antarctica. A vizitat peste 100 de țări de pe toate meridianele Pământului, din Carpați în Caucaz, din Balcani în Alpi, din Himalaia în Kilimanjaro, din Groenlanda și Canada în Patagonia și în Țara de Foc, acolo unde – dintre români – numai inginerul explorator Iuliu Popper și biologul Emil Racoviță, au mai fost până atunci; a ajuns și la Polul Frigului (- 71,2 grade Celsius, Yakutsya-Oymyakon, Rusia, 2015)

– 1941: S-a născut actorul Vistrian Roman (m. 1994) – 80 de ani

– 1941: S-a născut Viorel Comănici, actor de teatru și film (m. 2020) – 80 de ani

– 1942: S-a născut pictorul Ştefan Ioan Câlţia

– 1946: S-a născut pictorul și profeorul Eugeniu Barău (m. 2020) – 75 de ani

– 1956: S-a născut Gino Iorgulescu, fost fotbalist, antrenor, preşedinte al Ligii Profesioniste de Fotbal (reales în octombrie 2017, pentru un mandat de 5 ani) – 65 de ani

– 1993: A murit Aurel Martin, istoric şi critic literar, traducător; importantă activitate în sistemul editorial (Editura Enciclopedică, Editura Minerva) (n. 1926)

– 1994: A murit Traian Filip, prozator, traducător şi publicist (n. 1929)

– 2004: A murit compozitorul francez de origine română Marius Constant (n. 1925)

– 2018: A murit comentatorul sportiv, jurnalistul și politicianul Cristian Ţopescu, una dintre marile figuri ale jurnalismului din România; a participat la şase ediţii ale Jocurilor Olimpice de vară şi patru ale Jocurilor Olimpice de iarnă, realizând mii de transmisiuni în direct de la Jocurile Olimpice, Campionate Mondiale şi Europene (n. 1937)

EVENIMENTE EXTERNE

– Shusha: Posibilă vizită a președintelui turc, Recep Tayyip Erdogan, în Nagorno Karabakh

– Moscova: Termenul dat de Rusia companiei Twitter de eliminare a conținutului „ilegal”, sub sancțiunea blocării

– Londra: Termenul limită pentru răspunsul Marii Britanii la plângerea UE privind încălcarea acordurilor post-Brexit în Irlanda de Nord

– Chile: Alegeri municipale și legislative (15 – 16 mai)

– Intrarea în vigoare a noilor condiții de utilizare a aplicației Whatsapp

– Londra: Finala Cupei Angliei la fotbal, între echipele Leicester – Chelsea

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională de Acţiune pentru Climă”, a luat naştere datorită schimbărilor climatice considerate una dintre cele mai mari provocări care ne afectează la nivel global

– „Ziua Internaţională a Astronomiei”; se sărbătoreşte anual, în intervalul 15 aprilie – 15 mai, într-o sâmbătă cât mai aproape de faza Lunii de Prim Pătrar. Iniţiatorul acţiunii, în 1973, a fost americanul Douge Berger care conducea Asociaţia Astronomică din Northern California şi care şi-a dorit să promoveze ştiinţa astronomiei în rândul publicului larg. În prezent Ziua este coordonată de Astronomy League din SUA. Din 2007 s-a decis ca în fiecare an să existe două „Zile ale astronomiei”, una primăvara, alta toamna (în 2021 este şi pe 9 octombrie)

– „Ziua Internaţională a Familiilor”, este o oportunitate pentru a creşte gradul de conştientizare a problemelor de familie şi a proceselor sociale, economice şi demografice care afectează familiile; se marchează din anul 1994, „Anul internaţional al familiei”, pe baza Rezoluţiei 47/237 din 20.IX.1993 a Adunării Generale a ONU. NOTĂ: A se vedea la 15.V. şi articolul „Ziua familiei române”

– „Ziua Latinităţii”; marchează semnarea, la Madrid, la 15.V.1954, a Convenţiei Constitutive a Uniunii Latine, organizaţie interguvernamentală care reuneşte 36 de state, printre care şi România, care au limbi oficiale sau naţionale neolatine; ziua a fost proclamată la al XIX-lea congres al Uniunii Latine, întrunit la Paris în zilele de 13 şi 14 decembrie 2000

– 1567: S-a născut compozitorul şi violonistul italian Claudio Monteverdi; considerat primul reprezentat important al operei moderne (m. 1643)

– 1845: S-a născut biologul rus Ilia I. Mecinikov, unul dintre fondatorii microbiologiei, imunologiei şi embriologiei evoluţioniste; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1908, împreună cu germanul Paul Erlich; membru de onoare străin al Academiei Române din 1911 (m. 1916)

– 1859: S-a născut Pierre Curie, fizician şi chimist francez; contribuţii în domeniile magnetismului şi radioactivităţii; împreună cu soţia sa, Maria Sklodowska Curie, a descoperit şi izolat elementele radiu şi poloniu (1898); Premiul Nobel pentru Fizică pe 1903, împreună cu soţia sa şi cu Antoine Henri Becquerel (m. 1906, în urma unui accident rutier)

– 1862: S-a născut Arthur Schnitzler, scriitor şi dramaturg austriac, cel mai important reprezentant al Modernităţii vieneze; operele sale au fost adesea controversate, atât datorită francheţei în descrierea sexualităţii, cât şi pentru poziţiile sale ferme împotriva antisemitismului, în scrieri precum piesa de teatru „Professor Bernhardi” (Profesorul Bernhardi) şi „Der Weg ins Freie” (Drum deschis) (m. 1931)

– 1880: S-a născut sculptorul ceh Jan Štursa (m. 1925)

– 1886: A murit poeta americană Emily Dickinson (n. 1830) – 135 de ani

– 1890: S-a născut scriitoarea americană Katherine Anne Porter (m. 1980)

– 1891: S-a născut (la Kiev/Ucraina) Mihail Bulgakov, romancier şi dramaturg rus (m. 1940) – 130 de ani

– 1898: S-a născut actriţa franceză Arletty (Léonie Bathiat), vedetă a cinematografului interbelic; actriţă preferată a regizorului de film Marcel Carné (m. 1992)

– 1898: A murit violonistul şi compozitorul maghiar Ede Reményi (Eduard Reményi) (n. 1828)

– 1901: S-a născut Xavier Herbert, scriitor australian (m. 1984) – 120 de ani

– 1909: S-a născut actorul britanic de film James Mason (m. 1984)

– 1911: S-a născut Max Frisch, dramaturg, romancier şi arhitect elveţian, unul dintre cei mai reprezentativi scriitori de limbă germană (m. 1991) – 110 ani

– 1915: S-a născut economistul american Paul Anthony Samuelson, primul american laureat al Premiului Nobel pentru Economie în anul 1970 (m. 2009)

– 1926: S-a născut dramaturgul britanic Peter Shaffer (m. 2016) – 95 de ani

– 1937: S-a născut Trini Lopez, cântăreț, chitarist și actor american (m. 2020)

– 1938: S-a născut actriţa franceză Mireille Darc (nume la naştere: Mireille Aigroz), simbol al cinematografiei franceze din anii ’70 ai secolului XX (m. 2017)

– 1940: S-a născut Lainie Kazan, actriţă de film şi cântăreaţă americană

– 1940: S-a născut Isai Cârmu, pictor, grafician şi portretist din R. Moldova (m. 2015)

– 1944: S-a născut sociologul şi profesorul german Ulrich Beck, autorul teoriei „societăţii riscului” (m. 2015)

– 1951: S-a născut Frank Anthony Wilczek, fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 2004, împreună cu David Gross și David Politzer, pentru descoperirea libertății asimptotice în teoria interacțiunii tari – 70 de ani

– 1953: S-a născut Mike Oldfield (Michael Gordon Oldfield), compozitor şi muzician poli-instrumentist britanic

– 1967: A murit pictorul american Edward Hopper (n. 1882)

– 1989: A murit Johnny Green (nume complet: John Waldo Green) compozitor, dirijor și pianist american (n. 1908)

– 1995: A murit Eric Porter, actor englez (n. 1928)

– 2012: A murit scriitorul şi diplomatul mexican Carlos Fuentes (n. 1928, în Panama)

– 2013: A murit tenorul franco-australian Albert Lance (numele real: Lancelot Albert Ingram) (n. 1925)

– 2016: A murit astrofizicianul francez André Brahic; a descoperit inelele planetei Neptun; cunoscut pentru pasiunea sa de a populariza ştiinţele (n. 1942) – 5 ani

– 2020: A murit actorul american Fred Willard (nume complet: Frederick Charles Willard Jr.), unul dintre cei mai prolifici comedianți de la Hollywood, cunoscut pentru abilităţile sale de improvizaţie (n. 1939) – 1 an

– 2020: A murit compozitorul, dirijorul şi pianistul italian Ezio Bosso (n. 1971) – 1 an