98% dintre pacienții diagnosticați cu COVID prezintă manifestări de tip reacție acută la stres
Publicat de , 12 aprilie 2021, 13:56
Majoritatea pacienților diagnosticați cu COVID prezintă manifestări de tip reacție acută la stres. Unii sunt furioși, irascibili și nervoși, alții devin apatici sau depresivi. Este concluzia psihologului clinician Maria Călin, de la Spitalul Municipal Mangalia, după un an de pandemie. Cum sunt ajutați bolnavii, dar și cadrele medicale, aflăm din interviul următor.
Prin ce stări trece o persoană care află că este infectată cu un virus prea puțin cunoscut și că poate dezvolta o boală cu o evoluție imprevizibilă?
Maria Călin: Aș începe prin a spune că cea mai mare frică a omului este frica de moarte, dar speranța este mai mare decât frica și, oricât de mare ar fi frica, ea nu poate alunga speranța, iar acest virus are atât de mare putere tocmai prin frica pe care ne-a indus-o. La momentul acesta, după un an de experiență, pot spune că 98% dintre pacienții confirmați COVID 19 prezintă manifestări de tip reacție acută la stres ca urmare a situației la care sunt expuși. Pot există manifestări de tipul iritabilitate, irascibilitate, furie, nervozitate sau apatie. La fel, retragerea în sine, depresia, senzația că nimic nu mai este de făcut. Nivelul de stres și de anxietate este foarte ridicat și este nevoie de o bună comunicare și o consiliere, de aceea este important și de accentuat că personalul medical lucrează cu oameni și nu cu viruși, bacterii etc., iar oamenii bolnavi sunt influențați complex de factori biologici, de forțele psihologice și de condițiile sociale. Un alt aspect foarte important în tratamentul pacienților cu COVID 19 este felul în care personalul medical comunică cu aceștia, deoarece acest diagnostic are un impact emoțional semnificativ asupra stării psihice, iar pentru menținerea unei stări psiho-emoționale mai bune a pacientului este necesară o abordare empatică, o comunicare corectă, adică se produce o detensionare psihică și apare o complianță și un răspuns pozitiv al organismului la o recuperare mai rapidă.
Lupta împotriva COVID se duce și pe plan psihologic. Cum îi ajutați pe pacienții diagnosticați cu COVID să învingă boala?
Maria Călin: Îi întâmpinăm, să spun așa, cu un afiș prin care spunem așa: „Noi suntem aici, chiar dacă nu ne vedeți la față, noi suntem lângă dvs. și pentru că oricare dintre noi, cadrele medicale, am putea fi pacienți, vă asigurăm de toată căldura sufletească, susținerea, profesionalismul și empatia noastră. Vă invităm la calm și răbdare, împreună trecem și peste asta!” Și avem afișat numărul de telefon de serviciu, al asistentei de serviciu, al psihologului pe care pacienții îl pot aborda la orice oră din zi și din noapte. Ne sună pacienții, ne sună și zi, și noapte. Răspundem cerințelor lor, dar noi mergem și mai departe de ceea ce facem în cadrul spitalului și monitorizăm statusul mental al pacientului pe toată durata spitalizării și recomandăm o automonitorizare după perioada spitalizării, adică urmărirea calității somnului și a cantității lui, a dispoziției de fond, a problemelor de memorie și atenție, a tulburărilor de conștiență care pot apărea post-COVID și îi îndrumăm ca toate acestea să fie expuse medicului de familie.
Afectați în această perioadă sunt nu doar pacienții, ci și cadrele medicale care îi tratează. Personalul medical este în alertă deja de un an, iar sfârșitul pandemiei nu se întrevede, am intrat acum în al treilea val.
Maria Călin: Așa este! În ceea ce privește consilierea personalului medical, să spun așa, pot spune că beneficiem fiecare de fiecare, adică pe parcursul acestui an fiecare am reacțional în mod diferit la stres, asta funcție de structura psihică, pentru că reacția la frică, la necunoscut și cu încărcătura responsabilității pentru viețile altor oameni a fost diferită. Am căzut și ne-am ridicat unii pe alții, ne-am încurajat, ne-am sprijinit reciproc ca într-o familie. Nu vă pot spune câți dintre colegii mei mi-au trecut pragul, dar pot spune că toți am pus umăr lângă umăr în tot acest timp, iar acum avem în lucru un chestionar care măsoară nivelul de epuizare profesională în rândul cadrelor medicale din acest spital și prin el vizăm trei dimensiuni și anume: extenuarea emoțională, depersonalizarea și reducerea realizărilor personale.
Interviu realizat de Cătălina Radu / Foto – pexels.com