Calendarul zilei – 1 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 1 aprilie 2021, 06:00

EVENIMENTE INTERNE

– Senat

* ora 9:00 – Lucrări în Comisiile permanente (la sediul Senatului și online)

– Camera Deputaţilor

* ora 8:30 – Activitate în Comisiile parlamentare (prezență fizică și online): avizarea unor proiecte de legi şi propuneri legislative; documentare şi soluţionarea unor probleme repartizate comisiilor; studiu individual

– Administraţie

* Bistriţa: Cele aproximativ 330 de unităţi de învăţământ din judeţul Bistriţa-Năsăud vor fi scutite, în perioada 1 aprilie – 1 decembrie, de la plata taxei de salubrizare şi, în schimb, sunt invitate să promoveze campanii pentru mediu

– Social

* Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă organizează în luna aprilie, 144 programe de formare profesională pentru un număr de 2.219 persoane care beneficiază, conform legii, de servicii de formare profesională gratuite, organizate de Agenţiile Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi a Municipiului Bucureşti. Programele de formare profesională cu cele mai multe locuri disponibile vizează calificări precum: îngrijitor la spaţii verzi – 263 persoane; femeie de serviciu – 252 persoane; competenţe cheie-comunicare în limba română/competenţe de bază în matematică – 147 persoane; inspector (referent) resurse umane – 138 persoane; lucrător în comerţ – 105 persoane; agricultor în culturi vegetale şi crescător de animale – 102 persoane; ajutor de bucătar – 97 persoane; agent de securitate – 91 persoane; operator introducere validare şi prelucrare date – 70 persoane; cofetar patiser – 62 persoane. Judeţele în care, în luna APRILIE 2021, se vor organiza cele mai multe cursuri, cu număr mare de participanţi, sunt: Harghita (240 persoane), Hunedoara (196 persoane), Vrancea (196 persoane), Dâmboviţa (154 persoane), Mureş (114 persoane). Pentru detalii, cei interesaţi se pot adresa agenţiei teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă în a cărei rază au domicliul sau reşedinţa sau pot vizualiza oferta de cursuri pe www.anofm.ro, la secţiunea „Persoane fizice/Cursuri de formare profesională”

– Economic

* CFR Călători anunţă că alte 34 de trenuri InterRegio din toată ţara vor deveni, începând cu această, trenuri Regio-Expres, cu un tarif scăzut, la nivelul trenurilor Regio, care beneficiază de viteza şi confortul trenurilor InterRegio, precum şi de opțiunea de rezervare pentru loc

– Medicină, Sănătate

* De astăzi, 1 aprilie se afişează în platforma de programare tipul de vaccin anti-COVID, aşa încât orice persoană care îşi va face programare într-un centru de vaccinare va şti de la început ce fel de vaccin se distribuie în acel tip de centru, iar pentru persoanele care se înscriu pe listele de aşteptare va fi estimat şi timpul până la vaccinare

* Miercurea Ciuc, jud.Harghita: Centrul de vaccinare împotriva COVID-19 organizat la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Miercurea Ciuc îşi va înceta activitatea în data 1 aprilie. Programarea celor care ar trebui să fie imunizaţi la centrul de la spital, după data de 1 aprilie, va fi relocată de către platforma de programare la centrul de vaccinare organizat în fostul sediu al Serviciului de Ambulanţă din Miercurea Ciuc. Tot acolo trebuie să se deplaseze pentru rapel cei care au primit prima doză de vaccin la centrul de vaccinare din spital. Spaţiile centrului vor primi altă destinaţie, în cadrul reorganizărilor necesare pentru înfiinţarea centrului de cardiologie intervenţională

– Învățământ, Cercetare

* Iași: Studenţii care doresc să înveţe cum funcţionează Uniunea Europeană pot lua parte la cea de-a cincea ediţie a Model European Union Iaşi, care se va desfăşura online în perioada 1-4 aprilie, evenimentul fiind organizat de Asociaţia Studenţilor la Drept a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi. „Model European Union” (MEU) Iaşi este o simulare a procesului decizional al instituţiilor Uniunii Europene. În cadrul acesteia participanţii, având rolul de Comisar, Ministru sau Membru al Parlamentului European, vor dezbate acte normative similare celor care se află în realitate pe masa de lucru a Comisiei, după o procedură legislativă ordinară adaptată. Echipele vor alege două directive, regulamente sau decizii ce vor fi dezbătute, analizate, modificate şi votate pe parcursul simulării. Participanţii au oportunitatea de a lua contact în mod direct cu legislaţia europeană şi de a cerceta poziţia statelor, a partidelor politice, a ONG-urilor, companiilor sau ale presei cu privire la o propunere legislativă. Pentru a rezerva un loc la eveniment, tinerii între 18 şi 28 de ani se pot înregistra accesând următorul link: https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSfH5BEEIOe-CeGPX69aSR-LEvRiRdUwx9Gp5bsSjzlRVvrwhQ/viewform

– Cultură

* Seria de concerte camerale propuse de Centrul Naţional de Artă „Tinerimea Română” (CNATR) în această primăvară sub genericul „Tineri muzicieni de performanţă” va readuce în atenţia publicului peste 20 de muzicieni români ale căror performanţe artistice sunt deja recunoscute la nivel internaţional. Toate cele şapte recitaluri programate în seria „Tineri muzicieni de performanţă” vor fi difuzate pe canalele oficiale de Facebook şi Youtube ale CNATR, prin intermediul unor înregistrări audio-video de înaltă fidelitate. Programul zilei:

• primul concert transmis în direct de Radio România Muzical, de la ora 19:00, o are ca protagonistă pe Adela Liculescu la pian, într-un program: Ludwig van Beethoven – Sonata pentru pian nr. 23 în fa minor, op. 57, ‘Appassionata’; George Enescu – Suita pentru pian nr. 2 în Re major, op. 10; Igor Stravinsky – Trei mişcări pentru pian din baletul Petrushka

* Sibiu: Spectacolul „Încoace şi încolo” / „Hin und Her”, regia Alexander Riemenschneider, în direct pe Scena Digitală a TNRS – ora 19:00. Biletele pot fi achiziţionate cu acelaşi preţ ca pentru un loc în sală, respectiv 30 de lei, iar intervalul orar disponibil pentru vizionare este conform duratei desfăşurării spectacolului, începând cu ora 19:00. Biletele pot fi achiziţionate de pe site-urile Entertix, mySTAGE, iaBilet şi Eventbook. Spectacolele difuzate în direct pe Scena Digitală nu sunt disponibile pe bază de abonament

* Forli, Italia: Cu prilejul comemorării în 2021 a 700 de ani de la moartea poetului florentin, Dante au loc evenimente ce se se vor desfăşura de-a lungul întregului an la Florenţa, Ravenna şi în alte 70 de oraşe şi localităţi care au avut legătură cu viaţa poetului. Programul zilei:

• Expoziţia „Dante. La visione dell’arte” se doreşte a fi o privire panoramică a operelor create şi inspirate de Dante Alighieri. Creaţiile vor fi expuse în Muzeul San Domenico, din Forli, în perioada 1 aprilie – 11 iulie. Evenimentul prezintă o călătorie prin istoria artei, din Evul Mediu până în vremurile noastre, etalând apoape 300 de opere de artă, din secolul al XIII-lea până în contemporaneitate, de la Giotto, Filippino Lippi, Lorenzo Lotto, Michelangelo şi Tintoretto, la Boccioni, Casorati şi mulţi alţi maeştri din secolul trecut

– S-a întâmplat într-o zi de 1 aprilie

* Cu 237 de ani în urmă (1784) a avut loc audienţa lui Horea (conducător al răscoalei populare din 1784-1785) la împăratul Iosif al II-lea al Sfântului Imperiu Roman, pentru a-i prezenta situaţia ţărănimii din Transilvania. În ciuda demersurilor lui Horea, autorităţile locale au refuzat să dea satisfacţie revendicărilor ţărăneşti

* Cu 221 de ani în urmă (1800) avea loc prima audiţie a „Simfoniei în Do major” de Ludwig van Beethoven

* Acum 186 de ani (1835) Adunarea Obştească a Moldovei a votat textul Regulamentului Organic (legile din timpul administraţiei ruseşti) şi introducerea unui „articol adiţional”, care prevedea obligativitatea aprobării de către puterea suzerană (Imperiul Otoman) şi de către puterea protectoare (Rusia) a oricărei modificări constituţionale în Moldova (1/13)

* Acum 162 de ani (1859) dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Munteniei şi Moldovei a fost recunoscută oficial de Franţa, Marea Britanie, Rusia, Prusia şi Regatul Sardiniei, în cadrul Conferinţei reprezentanţilor puterilor garante de la Paris (1/13)

* Cu 157 de ani în urmă (1864) era adoptată Legea comunală, care prevedea organizarea pentru prima dată, a comunei rurale şi urbane investite cu personalitate juridică (1/13)

* Se împlinesc 155 de ani (1866), de când, la propunerea Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice, prin Decretul nr. 582, se înfiinţa Societatea Literară Română, formată din reprezentanţi ai tuturor provinciilor româneşti. În cadrul primei sesiuni a Societăţii (din 1/13.VIII.1867) a fost adoptată hotărârea de a schimba denumirea în Societatea Academică Română şi a fost ales primul ei preşedinte, scriitorul Ion Heliade-Rădulescu (1867-1870). La 27.III/8.IV.1879, prin decretul semnat de domnitorul Carol I, Societatea Academică Română a fost declarată institut naţional, cu denumirea de Academia Română, având drept scop „cultura limbei şi istoriei naţionale, a literelor, a ştiinţelor şi frumoaselor arte” (1/13)

* Cu 143 de ani în urmă (1878) Ion Creangă publica, în „Convorbiri literare”, povestea „Ivan Turbincă”, chintesenţă a viziunii populare româneşti asupra mitologiei creştine şi ilustrare strălucită a uneia din temele principale ale operei lui Creangă: competiţia dintre isteţime şi prostie

* În urmă cu 117 ani (1904) România adera la Convenţia internaţională cu privire la unitatea tehnică a drumurilor de fier, încheiată la Berna, la 3 mai 1866

* Cu 113 ani în urmă (1908) era înfiinţat Observatorul Astronomic de pe Dealul Filaret din Bucureşti. La 1.IV.1990 a fost creat Institutul Astronomic al Academiei Române, care reuneşte Observatoarele din Bucureşti, Cluj şi Timişoara

* Acum 111 ani (1910) era înfiinţată „Comisia istorică a României” de către Spiru Haret, pentru publicarea în ediţii critice a cronicilor româneşti şi a altor izvoare (documente interne şi inscripţii din secolele XIV-XVIII, cronici străine care se ocupă de Ţările Române, documente vechi literare ş.a.). Comisia a funcţionat până în 1938 şi a editat Buletinul Comisiei Istorice a României (1/14)

* În urmă cu 109 ani (1912), pe aerodromul Cotroceni din Bucureşti, lua fiinţă prima şcoală militară de pilotaj, sub conducerea maiorului Ion Macri, fiind cea de-a doua şcoală de aviaţie din lume, după cea din Marea Britanie. Cea de-a doua, „Şcoala de Piloţi Militari şi Civili”, a fost înfiinţată la 1 august 1912, pe aerodromul Băneasa, de Valentin Bibescu. Ambele şcoli militare au avut o activitate fructuoasă, reuşind să pregătească şi să breveteze circa 100 de piloţi militari, numai în perioada 1912 – 1918

* Acum 108 ani (1913) Parlamentul a votat „Legea de Organizare a Aeronauticii Militare”, actul constitutiv al Forţelor Aeriene Române, sancţionată prin Înaltul Decret Regal nr. 3199 din 18/30 aprilie 1913 de regele Carol I al României. Prin această lege se înfiinţa structura tehnico-organizatorică şi de instruire a aviaţiei, sub forma „Serviciului de Aeronautică Militară”, în subordinea Inspectoratului General al Geniului ce devenea astfel „Inspectoratul General al Geniului şi al Aeronauticii”. Totodată s-a înfiinţat Corpul Aeronauţilor Permanenţi compus din piloţi de avioane, observatori de baloane şi mecanici, precizându-se diferitele categorii de personal militar şi condiţiile pe care trebuiau să le îndeplinească ofiţerii activi şi gradele inferioare care urmau să facă parte din Corpul Aeronauţilor Permanenţi. Prin stabilirea statutului personalului din aeronautică se recunoştea pentru prima dată calitatea de personal navigant, cu drepturile aferente. Prin textul legii se reglementa modul de acordare a brevetelor de piloţi şi observatori aerieni, condiţiile de admitere în şcolile de zbor, drepturile absolvenţilor, înfiinţarea şi acordarea primelor de zbor

* Cu 102 ani în urmă (1919) a avut loc trecerea, în România, la calendarul gregorian (calendarul de stil nou), adoptat prin Decretul-lege din 5/18.III.1919, ziua de 1 aprilie devenind 14 aprilie. La 24.II.1582 Grigore al XIII-lea (Ugo Buoncompagni), papă între anii 1572 şi 1585, anunţă că a introdus, printr-o bulă papală, un nou calendar, care îi va purta numele şi care pune de acord anul ecleziastic cu anul astronomic. Calendarul gregorian (de stil nou) a înlocuit calendarul iulian (numit şi de stil vechi). Pentru a corecta eroarea acumulată în 13 secole care trecuseră de la Conciliul din Niceea, s-a trecut la ştergerea a 10 zile din calendarul solar. Conform noului sistem de calcul, ziua de 5 octombrie 1582 a devenit 15 octombrie 1582. Ultima zi a calendarului iulian a fost 4 octombrie 1582. Doar câteva ţări au adoptat imediat noul calendar pe 15 octombrie 1582. Este vorba de Italia, principatele catolice ale Sfântului Imperiu Roman, Polonia, Spania şi Portugalia (1/14)

* Se împlinesc 100 de ani (1921) de la înfiinţarea Operei Române din Bucureşti. La această dată Societatea „Opera” a primit fondurile necesare pentru a corespunde criteriilor de instituţionalizare a unui teatru muzical naţional, devenind Opera Română. Spectacolul inaugural, care a avut loc la 8 decembrie 1921, a fost premiera operei „Lohengrin” de Richard Wagner, montată de regizorul Adalbert Markowski, având la pupitrul ansamblului pe George Enescu. Trupa lirică bucureşteană „Compania Opera Română”, înfiinţată din iniţiativa compozitorului, dirijorului, cântăreţului şi profesorului George Stephănescu, a dat primul spectacol la 8 mai 1885

* Se împlinesc 100 de ani de la înfiinţarea, la Bucureşti, a Institutului de Seruri şi Vaccinuri „Dr. I. Cantacuzino” (în prezent Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie şi Imunologie „Cantacuzino”) (1/14)

* Acum 99 de ani (1922) se desfiinţau, din motive economice, legaţiile României din Portugalia, Spania, Olanda, Norvegia, Finlanda, Japonia, precum şi a agenţiei diplomatice din Egipt

* În urmă cu 81 de ani (1940), prin Înaltul Decret Regal nr. 635, pentru apărarea litoralului, pe lângă Regimentul de Geniu Marină şi Divizionul de Artilerie de Coastă, s-a constituit Batalionul de Infanterie Marină – prima unitate de acest fel din Armata Română, ce avea atât misiuni de observare, supraveghere, apărare la litoral precum şi misiuni specifice acestui gen de armă – debarcarea sau apărarea porturilor, prin companiile de debarcare. În prezent, Regimentul 307 Infanterie Marină face parte din organigrama Flotilei Fluviale „Mihail Kogălniceanu”, aflată în subordinea Statului Major al Forţelor Navale, fiind unica forţă specializată din Armata României care este dotată şi instruită pentru asigurarea securităţii raioanelor de coastă (litoral), a zonelor lagunare şi a Deltei Dunării, precum şi pentru neutralizarea forţelor amfibii şi aeromobile ale inamicului

* Cu 76 de ani în urmă (1945), între 1 şi 21 aprilie, s-a desfăşurat bătălia navală de la Okinawa (în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale). Trupele americane au cucerit insula de la japonezi, după lupte violente, începând, astfel, ofensiva finală împotriva Japoniei

* Acum 61 de ani (1960) NASA lansa în spaţiu primul satelit meteo experimental din istorie – TIROS-1. În decursul a trei luni TIROS-1 a transmis peste 23000 de imagini ale Terrei şi ale atmosferei sale, oferind o perspectivă fără precedent şi revoluţionând previziunile meteo. La bordul lui TIROS-1 a fost instalată cea mai completă colecţie la vremea aceea de instrumente adunate laolaltă pentru studierea vremii cu ajutorul vehiculelor spaţiale. Nouă noi sateliţi din seria TIROS au fost lansaţi până în 1965, urmaţi de seriile de sateliţi ATS, ESSA, NOAA, GOES

* Tot într-o zi de 1 aprilie, acum 42 de ani (1979), avea loc proclamarea Republicii Islamice Iran. La 16.I.1979, în urma unor puternice manifestaţii, şahul Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr (1919-1980) părăsea Iranul. În data de 1.II.1979 sosea la Teheran ayatollahul Khomeiny, liderul religios şiit iranian aflat de 15 ani în exil la Paris. Puterea va fi preluată de Consiliul Revoluţionar Islamic (ulterior Consiliul Revoluţiei), în frunte cu Khomeiny, care va proclama Iranul republică islamică

* Acum 31 de ani (1990) era înființat Teatrul Excelsior, ca teatru pentru copii şi tineret. Actorul, regizorul şi dramaturgul Ion Lucian (1924 – 2012) a fost fondatorul şi animatorul acestei instituţii, căruia i s-au alăturat atunci: Daniela Anencov, Genoveva Preda, Paula Sorescu, Victor Radovici şi Vasile Menzel. Împreună au realizat primul spectacol al teatrului, „Nu treziţi un copil care visează”, de Eugen Ionesco, care a fost prezentat atât în ţară, cât şi în importante turnee în străinătate (Franţa, Canada, SUA, Belgia, Elveţia)

* Se împlinesc 20 de ani (2001) de la arestarea fostului președinte al Serbiei și al Republicii Federale Iugoslavia, Slobodan Milošević (n. 1941 – m. 2006). El a fost inculpat pentru mai mult de 60 de capete de acuzare pentru crimele din războaiele din Bosnia-Herțegovina, Croația și provincia Kosovo, în anii ’90, printre care și masacrarea a peste 8.000 de bosniaci în orașul Srebrenica, în 1995. Milosevic a fost arestat la 1 aprilie 2001, la șase luni după ce regimul sau fusese înlăturat de la putere, în octombrie 2000. A fost predat Tribunalului pentru crime de război al ONU în iunie 2001. Slobodan Milošević a fost găsit mort în celula sa de la centrul de detenţie al Tribunalului Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie, la Haga, la data de 11 martie 2006

* Cu 12 ani în urmă (2009) Albania şi Croaţia au devenit membre ale Organizaţiei Tratatului Nord-Atlantic (NATO)

Aniversări – Comemorări

– Joia Sfântă (Cina Domnului) (Calendarul Romano-Catolic 2021)

– „Ziua Naţională de Cinstire a Memoriei Românilor – Victime ale Masacrelor de la Fântâna Albă şi alte zone, ale Deportărilor, ale Foametei şi ale altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în Ţinutul Herţa, nordul Bucovinei şi întreaga Basarabie”. La Fântâna Albă (în Bucovina, pe teritoriul Ucrainei de astăzi), la 1 aprilie 1941, în Duminica Paştilor, trupele sovietice au executat fără milă un număr de aproximativ 3.000 de civili români, locuitori din satele de pe Valea Siretului care încercau să se retragă din Bucovina de nord anexată de ruşi – 80 de ani. NOTĂ: La 26 iunie 1940, în urma Pactului Ribbentrop-Molotov, României i-a fost impusă cedarea Basarabiei şi a nordului Bucovinei către Uniunea Sovietică. Începând cu această dată a fost dat startul prigoanei şi persecuţiei românilor din aceste provincii româneşti (deportările din Basarabia şi nordul Bucovinei (28 iunie 1940 – 5 martie 1953), masacrul de la Fântâna Albă (1 aprilie 1941) şi foametea organizată din Basarabia (1946-1947)

– „Ziua Păcălelilor” este o sărbătoare a bunei dispoziţii şi a umorului; conform tradiţiei, este ziua în care poţi face glume şi îţi poţi păcăli cunoscuţii fără ca aceştia să se supere. Se susţine că originea zilei de 1 aprilie are strânsă legătură cu schimbarea calendarului iulian cu cel gregorian, în anul 1582. În vechiul calendar (cel iulian), ziua Anului Nou era sărbătorită pe data de 1 aprilie. După trecerea la calendarul gregorian oamenii au avut, la început, probleme în a se obişnui cu sărbătorirea noului an la 1 ianuarie. Cei care mai sărbătoreau Anul Nou la 1 aprilie erau numiţi „nebuni de aprilie”. Pe măsura trecerii timpului, felicitările trimise pentru Anul Nou la 1 aprilie au început să fie considerate farse, fiind însoţite adeseori de cadouri hazlii. În România, păcălelile de 1 aprilie au început să fie practicate din secolul al XIX-lea

– 1819: S-a născut Theodor Codrescu, istoric, publicist şi filolog; s-a remarcat ca autor de manuale şcolare şi traducător; în 1853 a tradus „Coliba lui Moş Toma” (Coliba unchiului Tom) de H. Stowe-Beecher, prima traducere românească din literatura americană; membru corespondent al Academiei Române din din 1886 (m. 1894)

– 1876: S-a născut (în satul Răzeni, jud. Lăpușna, RSS Moldovenească) Ioan GH. Pelivan, militant de seamă al mişcării de eliberare naţională din Basarabia, om politic, publicist, apărător şi promotor al limbii române, animator al vieţii culturale; unul dintre membrii Sfatului Ţării; datorită lui, Bălţi a fost primul judeţ din Basarabia care în 1918 s-a pronunţat pentru Unirea Basarabiei cu România; deţinut politic (m. 1954, în închisoarea Sighet) – 145 de ani

– 1881 (stil nou): S-a născut Octavian Goga, poet, publicist şi om politic; născut la Răşinari, lângă Sibiu, debutează în presă la „Luceafărul” din Budapesta, revistă pe care o şi fondează; în 1919 devine membru titular al Academiei Române, primind Premiul Naţional de poezie în 1924; prim-ministru al României din 28 decembrie 1937 până la 11 februarie 1938 (m. 1938) – 140 de ani

– 1888: S-a născut filosoful Mircea Florian; studii de istorie a filosofiei; membru post-mortem al Academiei Române din 1990 (m. 1960)

– 1898: S-a născut baritonul Alexandru Alger; membru fondator al Operei Naţionale din Bucureşti (m. 1982)

– 1899: S-a născut istoricul literar și publicistul Gheorghe Cardaş; şi-a consacrat cea mai mare parte a activităţii unei munci nespectaculoase, dar dificile şi indispensabile, de editor de texte şi cercetător de arhive, contribuind la „defrişarea” unor vaste teritorii ale istoriei noastre literare (m. 1984)

– 1900: S-a născut George Baiculescu, bibliograf, editor şi istoric literar; a continuat, în buna tradiţie a lui Ioan Bianu, marile repertorii bibliografice, adevărate instrumente de documentare naţională (m. 1972)

– 1900: S-a născut Alexandru Philippide, poet şi eseist; intensă activitate de traducător din literatura universală; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1979)

– 1903, 1/13: S-a născut inginerul Matei G. Marinescu; a inventat microfonul multicelular (brevetat în ţară şi în străinătate); lucrări teoretice în domeniul electroacusticii, al maşinilor electrice, al termochimiei şi termoelectricităţii; membru corespondent al Academiei Române din 1948 (m. 1983)

– 1912: A murit actorul şi scenaristul Petre Liciu (n. 1871)

– 1913: S-a născut mezzosoprana Venera Rogozea, prim-solistă a Operei Naţionale din Bucureşti (m. 2012)

– 1917: S-a născut Gheorghe Chiriac, grafician, caricaturist şi autor de afişe satirice (m. 1997)

– 1922: S-a născut Vlaicu Ionescu, autoritate recunoscută pe plan mondial în materie de traducere, decriptare şi interpretare a catrenelor lui Nostradamus (m. 2002, la New York)

– 1924: S-a născut pictorul Brăduţ Covaliu (m. 1991)

– 1932: S-a născut Valeriu Moisescu, regizor de teatru şi profesor (m. 2016)

– 1939: S-a născut regizorul de teatru și profesorul Cătălin Naum; a fondat, în anul 2006, Asociaţia „Teatrul Podul”; acest teatru studenţesc îşi desfăşoară activitatea în mansarda Casei de Cultură a Studenţilor din Bucureşti, loc bine-cunoscut de întâlnire a artiştilor şi studenţilor preocupaţi de activităţi culturale, a cărui istorie depăşeşte deja 80 de ani (m. 2013)

– 1940: S-a născut Gheorghe Pituţ, poet şi prozator (m. 1991)

– 1944: S-a născut coregraful, balerinul şi actorul Cornel Patrichi; considerat creatorul variete-ului de televiziune din România (m. 2016)

– 1952: A murit istoricul de artă şi profesorul Alexandru Tzigara-Samurcaş; specialist în artă veche românească şi artă populară; fondator şi director al Muzeului de Etnografie şi Artă Naţională (1906-1951), devenit, din anul 1912, Muzeul de Artă Naţională; în anul 1903 a întemeiat, împreună cu Ludovic Mrazec, Grigore Antipa, Simion Mehedinţi, Gh. Munteanu-Murgoci şi Alexandru Vlahuţă, Societatea Turiştilor Români, prima asociaţie de acest gen din România; membru corespondent al Academiei Române din 1938 (n. 1872)

– 1956: A murit (la Roma) Claudiu Isopescu, istoric literar şi traducător; profesor (din 1929) de limba şi literatura română la Universitatea din Roma; cercetător de tip tradiţional al relaţiilor culturale şi literare româno-italiene (n. 1894) – 65 de ani

– 1959: S-a născut fotbalistul Helmuth Duckadam; fost portar al echipei de fotbal Steaua Bucureşti, câştigătoare, în 1986, a Cupei Campionilor Europeni; apărarea celor patru lovituri consecutive de la 11 metri executate în finală de spaniolii de la FC Barcelona împotriva Stelei au făcut ca Duckadam să intre în „Guiness Book”

– 1962: A murit pictorul şi profesorul Camil Ressu, una din personalităţile marcante ale artei româneşti; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1880)

– 1973: A murit Liviu Stan, profesor de teologie, canonist; unul dintre cei mai de seamă canonişti ai Ortodoxiei în genere; specialist în drept, administraţie şi legislaţie bisericească (n. 1910)

– 1973: A murit compozitorul Achim Stoia (n. 1910)

– 1982: A murit istoricul Constantin Marinescu; studii privind istoria medievală românească şi cea străină; director al Institutului de Istorie din Cluj (1925-1943) şi al Şcolii Române din Franţa (1941-1948), unde s-a şi stabilit; membru corespondent al Academiei Române din 1928 (n. 1891)

– 1988: A murit istoricul literar Augustin Z. N. Pop; în paralel cu contribuţiile la lămurirea unor probleme ale culturii şi literaturii vechi, şi-a consacrat eforturile în direcţia elucidării problemelor biografiei eminesciene (n. 1910)

– 1989: A murit Nikolaus Berwanger, jurnalist şi scriitor român de origine germană (n. 1935)

– 1998: A murit geologul Emilia Saulea; studii privind faunele fosile ale Neogenului în România; a realizat (în colaborare) primul atlas litofacial al acestei perioade a erei terţiare din ţara noastră; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (n. 1904)

– 2003: A murit actorul Mihai Mereuţă (n. 1924)

– 2004: A murit publicistul Valentin Păunescu (n. 1933)

– 2008: A murit Sabin Bălaşa, pictor (autor şi al unor lucrări murale monumentale) şi regizor de filme de animaţie (n. 1932)

– 2012: A murit sculptorul Paul Adrian Vasilescu (n. 1936)

– 2015: A murit părintele arhidiacon Sebastian Barbu-Bucur, muzicolog, compozitor de muzică bizantină şi profesor; a iniţiat şi coordonat, din anul 1989, Formaţia de Muzică Bizantină „Psalmodia” a Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti; a întemeiat secţia de muzică psaltică la UNMB (n. 1930)

– 2015: A murit Nicolae Rainea, cel mai titrat arbitru de fotbal român; a condus 400 de meciuri în prima ligă, a arbitrat 115 meciuri internaţionale şi a participat la trei ediţii ale Cupei Mondiale (n. 1933)

– 2016: A murit Carmen Dumitriu, om de radio, lingvist, cercetător în domeniul lexicografiei şi al relaţiilor interculturale; a fost fondator şi director al Centrului European de Studii în Probleme Etnice şi Comunicare Socială al Academiei Române; a fost director al Muzeului de Istorie a Evreilor din România „Şef Rabin dr. Moses Rosen” din 2010 (n. 1947) – 5 ani

– 2019: A murit violoncelistul şi profesorul Vladimir Orlov, stabilit în Canada (1977) (n. 1928, la Odessa, azi în Ucraina)

EVENIMENTE EXTERNE

– Vatican: Papa Francisc a emis un decret ce prevede reduceri salariale începând cu data de 1 aprilie, pentru cardinali, pentru alţi clerici care lucrează la Vatican, acestea pentru a salva locurile de muncă ale angajaţilor obişnuiţi în contextul în care veniturile Sfântului Scaun au fost afectate de pandemia de coronavirus

– Austria: Viena şi landurile din jurul acesteia, Austria Inferioară şi Burgenland, care se învecinează cu Ungaria vor închide din nou începând de joi, 1 aprilie, până marţi, 6 aprilie

magazinele neesenţiale, în încercarea de a reduce presiunea asupra secţiilor de terapie intensivă din spitale ca urmare a creşterii numărului de infectări cu COVID-19. Vacanţele şcolare de Paşte în aceste landuri vor fi de asemenea extinse de la una la două săptămâni sau vor trece la învăţământul la distanţă în cea de-a doua săptămână

– Kiew: Potrivit decretului semnat de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, cetăţenii chinezi vor putea rămâne fără viză în Ucraina timp de 30 de zile, în intervalul 1 aprilie – 30 septembrie

– Colombo, Sri Lanka: Întâlnire virtuală a miniștrilor de externe din Bangladesh, Bhutan, India, Nepal, Sri Lanka, Birmania și Thailanda

– San Marino: La această dată este schimbată conducerea statului San Marino, asigurată de doi căpitani regenţi; schimbarea are loc, în fiecare an, la 1 aprilie şi la 1 octombrie (San Marino este cea mai veche republică din Europa, în virtutea Constituţiei republicane din 1263)

– Viena: A 15-a reuniune ministerială OPEC și non-OPEC prin videoconferință

– New Delhi, India: Se încheie perioada în care poate fi folosit serviciul de plată PayPal din India

– Nicosia, Cipru: Intrarea în vigoare a acordului dintre Israel și Cipru pentru deschiderea frontierelor către turiști

– Rusia: Recensământul populației în Rusia (1 – 30 apr.)

– Belgrad, Serbia: Sunt marcați 20 de ani de la arestarea fostului președinte iugoslav, Slobodan Milošević

– Vesoul, Franța: Ikea Industry France – decizia instanței penale în cazul unui angajat care a murit în incinta companiei în 2018

– Germania: Majoritatea magazinelor vor fi închise şi serviciile religioase anulate în weekendul de Paştele catolic şi protestant, între 1 şi 5 aprilie, în cadrul unei perioade de restricţii înăsprite pentru a opri creşterea numărului infecţii cu COVID-19. Adunările, ca şi mesele în aer liber, vor fi interzise în perioada 1 – 5 aprilie. Numai magazinele alimentare vor putea deschide pe 3 aprilie

– Doha, Qatar: Campionatul Mondial de motociclism, Marele Premiu de la Doha (1 – 4 apr.)

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Păsărilor”, ce marchează reîntoarcerea păsărilor din zonele unde au iernat, are ca scop conştientizarea nevoii de a proteja păsările prin ocrotirea habitatelor lor; la această dată, în 1906, a intrat în vigoare Convenţia Internaţională pentru protecţia păsărilor utile pentru agricultură, semnată la Paris, la 19 martie 1902, unul dintre primele documente ecologice, prin care se proteja natura, respectiv păsările; sărbătorirea acestei zile şi în România a fost reluată în 1994, după 45 de ani de întrerupere, sub coordonarea Societăţii Ornitologice Române, fondată în 1990 sub patronajul Academiei Române

– 1578: S-a născut medicul englez William Harvey; considerat fondatorul fiziologiei moderne (în 1628 a descris circulaţia sangvină) (m. 1657)

– 1697: S-a născut preotul Antoine-François Prévost d’Exiles, romancier francez (m. 1763)

– 1753: S-a născut Joseph de Maistre, scriitor, filosof şi diplomat francez; unul dintre teoreticienii importanţi ai filosofiei catolice (m. 1821)

– 1815: S-a născut Otto von Bismarck, om politic german, prim-ministru al Prusiei (1862-1871); cancelar al Imperiului German (1871-1890), supranumit „cancelarul de fier” pentru politica sa internă dură; pe plan extern a pus bazele imperiului colonial german (m. 1898)

– 1866: S-a născut Ferruccio Busoni, compozitor, pianist, dirijor, editor, scriitor şi profesor italian (m. 1924) – 155 de ani

– 1868: S-a născut dramaturgul, poetul şi eseistul francez Edmond Rostand (m. 1918)

– 1873: S-a născut Serghei Rahmaninov, pianist, compozitor şi dirijor rus (m. 1943)

– 1875: S-a născut Edgar Wallace, regizor, scenarist, romancier şi jurnalist; unul dintre maeştrii romanului poliţist englez (m. 1932)

– 1908: S-a născut Abraham Maslow, psiholog umanist și filosof american (m. 1970)

– 1910, 1/14: A murit pictorul rus Mihail Vrubel (n. 1856). NOTĂ: Majoritatea surselor dau ca dată a morţii stilul nou – 14 aprilie 1910

– 1915: S-a născut, în comuna Remetea (jud. Harghita), Tibor Cseres, scriitor, ziarist, critic și istoric literar maghiar (m. 1993, la Budapesta)

– 1919: S-a născut medicul chirurg american Joseph Murray; contribuţii marcante în chirurgia plastică; Premiul Nobel pentru medicină pe 1990, împreună cu E. Donnall Thomas (SUA), pentru descoperirile lor privind transplantul de organe şi de celule ca metodă de tratament clinic; întemeietor al Registrului Internaţional pentru Transplant de Rinichi; a realizat, în 1959, împreună cu John Merrill, prima grefă de rinichi între gemeni falşi (m. 2012)

– 1920: S-a născut actorul japonez de film Toshirō Mifune (m. 1997)

– 1929: S-a născut romancierul şi eseistul ceh Milan Kundera, stabilit (din 1975) în Franţa

– 1932: S-a născut Debbie Reynolds (nume la naştere: Mary Frances Reynolds), actriţă şi cântăreaţă americană (m. 2016)

– 1933: S-a născut Claude Cohen-Tannoudji, fizician francez de origine algeriană; lucrări asupra temperaturilor scăzute; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1997, împreună cu americanii Steven Chu (de origine chineză) şi William D. Phillips, pentru dezvoltarea metodelor de răcire şi captare a atomilor cu ajutorul laserilor

– 1935: S-a născut Fernando Del Paso, unul dintre principalii reprezentanţi ai literaturii mexicane; romancier, poet, dramaturg, eseist, desenator, diplomat, animator de radio şi scriitor de cărţi pentru copii (m. 2018)

– 1936: S-a născut regizorul japonez Kôji Wakamatsu (pe numele său adevărat Takashi Ito) (m. 2012) – 85 de ani

– 1937: S-a născut Yilmaz Güney, regizor, scenarist, actor şi producător de film turc (m. 1984)

– 1939: A murit sociologul şi pedagogul rus Anton Makarenko; unul dintre fondatorii metodei de educaţie bazată pe exigenţele colectivităţii; primul care a condus colonii de muncă pentru reeducarea delincvenţilor minori (a fondat prima colonie de muncă, sub denumirea de „Colonia Gorki”, unde a instaurat o disciplină militară, punând un accent deosebit pe opinia colectivului, strivind, astfel, personalitatea celor „educaţi”; scopul lui era crearea „omului nou”, a unui „bun cetăţean sovietic”, gândirea sa bazându-se pe ideologia marxist-leninistă) (n. 1888)

– 1940: S-a născut Wangari Maathai, militantă ecologistă din Kenya (a iniţiat acţiunea de a planta copaci în ţară – ca parte a luptei împotriva eroziunii solului, pentru lemne de foc, dar şi pentru a crea locuri de muncă pentru femei), politician, profesor universitar, avocat pentru drepturile omului, preşedinte al Mişcării Centura Verde (fondate în 1977), una dintre cele mai respectate femei de pe continent; a devenit, în 2004, prima femeie de origine africană distinsă cu Premiul Nobel pentru Pace (m. 2011)

– 1944: S-a născut pianistul rus Vladimir Krainev (m. 2011)

– 1947: S-a născut Pavel Proca, critic de teatru din Republica Moldova (m. 2012)

– 1950: A murit medicul american Charles R. Drew; a făcut cercetări asupra plasmei sângelui în vederea realizării de transfuzii; în teza sa de doctorat, susţinută în 1940, a pus bazele organizării „băncii” de sânge (n. 1904)

– 1959: A murit scriitorul eseistul şi traducătorul austriac Rudolf Kassner (n. 1873)

– 1962: A murit Michel de Ghelderode (nume real: Adhémar-Adolphe-Louis Martens), dramaturg belgian de limbă franceză (n. 1898)

– 1968: S-a născut Lev Davidovich Landau, fizician rus, care a adus contribuţii fundamentale în numeroase domenii ale fizicii teoretice; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1962, pentru „teorii revoluţionare în domeniul fizicii materiei condensate, în special heliu lichid” (n. 1908)

– 1976: A murit Max Ernst, pictor şi sculptor modernist francez de origine germană (n. 1891) – 45 de ani

– 1984: A murit Marvin Gaye, interpret american (de soul, R&B, funk şi pop), compozitor şi producător (n. 1939)

– 1993: A murit harpistul spaniol Nicanor Zabaleta (n. 1907)

– 1994: A murit Robert Doisneau, fotograf francez, pionier al foto-jurnalismului, alături de Henri Cartier-Bresson (n. 1912)

– 2010: A murit actorul american John Forsythe, cunoscut mai ales după rolul său din serialul „Dinastia” (n. 1918)

– 2013: A murit romancierul şi poetul francez Camille Bourniquel, directorul revistei „Esprit” vreme de aproape 20 de ani (n. 1918)

– 2014: A murit Jacques Le Goff, istoric francez, specializat în problematica Evului Mediu (a contribuit la schimbarea percepţiei asupra acestei perioade istorice, de la cea de epocă înapoiată la cea care a pus bazele civilizaţiei occidentale moderne); promotor al istoriei mentalităţilor şi antropologiei istorice (n. 1924)

– 2018: A murit tenorul și profesorul francez Michel Sénéchal (n. 1927)

– 2019: A murit prozatorul şi eseistul spaniol Rafael Sánchez Ferlosio; laureat al premiului Cervantes (2004) (n. 1927)

– 2020: A murit Adam Schlesinger, compozitor, multi-instrumentist și producător american de discuri; fondator al trupei power-pop „Fountains of Wayne” (n. 1967) – 1 an

– 2020: A murit chitaristul american de jazz John „Bucky” Pizzarelli (n. 1926) – 1 an

– 2020: A murit pianistul de jazz, compozitorul și profesorul american Ellis (Louis) Marsalis Jr. (n. 1934) – 1 an