Calendarul zilei – 10 februarie

Publicat de Codrin RAITA, 10 februarie 2021, 05:00 / actualizat: 11 februarie 2021, 7:18

EVENIMENTE INTERNE

-Senat

* ora 11:00 – Lucrări în plenul Senatului  (la sediul Senatului și online)

* Lucrări în Comisiile permanente (la sediul Senatului și online)

-Camera Deputaților

* ora 8:30 – şedinţa în plen –  prezență fizică și online

* Activitate în cadrul Comisiile parlamentare:

• Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale – sala: online
• ora 15:00 – Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice – sala: 29, Corp B4, etaj 1

-Juridic

* Dezbaterea cu tema „Actul legislativ privind serviciile digitale și piețele digitale: cuvinte ce antamează acțiuni?” organizată de Societatea de Științe Juridice și Baroul București este transmisă live și poate fi urmărită gratuit pe www.juridice.ro/live, pe homepage JURIDICE sau în pagina dezbaterii, de la ora 19:30. Speakerii invitați care intră în dezbatere remote sunt membri Juridice Platinum și alți profesioniști. Înregistrarea video este rezervată membrilor.Invitați: Dr. Costin Burdun, Expert digitalizare, ANSSI, av. Diana Anda Buzoianu, Deputat, Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor, av. Diana Ghinculov, Fondator al Cabinetului de Avocat ”Diana Ghinculov”, av. dr. Dragoș Lucian Ivan, Cabinet avocat Dragoș Lucian Ivan, Consilier parlamentar, av. Cosmina Simion, Partner Simion & Baciu, av. Radu Voloagă, VOLOAGĂ Law Firm. Moderator:Av. Silvia Axinescu, Senior Managing Associate REFF & ASSOCIATES

– Sindicate, Patronate

* CNS Cartel ALFA organizează acțiuni de protest în perioada 14 ianuarie – 28 februarie, sub sloganul „Muncă decentă – justiție socială – dialog social”. Din program:

• Manifestațiile continuă până la sfârșitul lunii februarie cu acțiuni zilnice de pichetare la nivelul prefecturilor județene, în cascadă, și a sediiilor partidelor de guvernare: PNL, USR+Plus, UDMR (10, 17 și 24 februarie) în București

* București/ Giurgiu/ Brăila/ Râmnicu Vâlcea: Protest al Federaţiei PUBLISIND, afiliată la Blocul Naţional Sindical, faţă de adoptarea OUG nr. 226/2020 prin care este suspendată aplicarea Legii 153/2017 – miting cu 100 de persoane la Parlamentul României și mitinguri cu câte 100 de persoane la sediile prefecturilor din Giurgiu, Brăila, Vâlcea – ora 10:00

-Economic

* Conferința de presă privind rezultatele financiare ale BRD în anul 2020 – ora 10:00.Conferința va fi organizata online, prin intermediul platformei Zoom

-Cultură

* Muzeul Național al Țăranului Român organizează conferința de presă și vernisajul expozitiei din cadrul proiectului “Mirrors of Brâncuși”, la care va fi prezentă echipa de creație a proiectului formată din Silvana Dulamă-Popa (curator), Diana Miroșu (scenograf), Alin Popa (design lumină), Zoli Toth (muzică), Dilmana Yordanova și Ovidiu Eftimie (video), Iulian Dinu (foto) – ora 17:00. “Mirrors of Brâncuși” este un proiect organizat de Fundația Art Production, Centrul de Resurse pentru Cetățenie Activă și Christian Westblink, cu sprijinul JTI și al Muzeului Național al Țăranului Român. Expoziţia multimedia “Mirrors of Brâncuşi”, un proiect care urmăreşte să surprindă esenţa marelui sculptor, printr-o serie de instalaţii şi de experienţe bazate pe opera acestuia, va putea fi vizitată, în perioada 10 – 24 februarie, de marți până duminică în intervalul 10:00 – 18:00,  la Muzeul Naţional al Ţăranului Român. Expoziţia este o prezentare dinamică a unor întâmplări din viaţa artistului, a relaţiilor sale cu alţi artişti, precum şi a unor trăsături de caracter despre care se vorbeşte prea puţin

– S-a întâmplat într-o zi de 10 februarie

* Cu 633 de ani în urmă (1388) avea loc prima menţionare a oraşului-cetate Suceava drept capitală a statului feudal Moldova, în actul dat de Petru I Muşatinul în Cetatea Sucevei, în legătură cu împrumutul pe care i-l ceruse regele Poloniei

* Se împlinesc 155 de ani (1866) de când Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al Principatelor Unite (1859-1862) şi al statului naţional România (1862-1866), a fost silit să abdice, ca urmare a complotului organizat de conservatori şi liberalii radicali, fiind exilat. Complotiștii au reușit să-și realizeze planurile atrăgând de partea lor o fracțiune a armatei (colonelul C. Haralambie, maiorul D. Lecca ș.a.), și l-au constrâns pe domnitor să abdice în noaptea de 10/22–11/23 februarie 1866. La aceasta a contribuit însuși Al. I. Cuza, care nu numai că nu a luat măsuri în privința factorilor reacționari, ci, într-un discurs, se arăta dispus să renunțe la tron în favoarea unui principe străin, precum prevedea una din dorințele divanelor ad-hoc din 1857. Pe actul iscălit de Cuza scria: „Noi, Alexandru Ioan I, conform dorinței națiunii întregi și angajamentului ce am luat la suirea pe Tron, depun astăzi, 11 februarie 1866, cârma guvernului în mâna unei Locotenențe Domnești și a Ministrului ales de popor.” Două zile mai târziu, Cuza a părăsit Bucureștiul spre Brașov. Alexandru Ioan Cuza a murit la Heidelberg (Germania), la data de 15 mai 1873

* Acum 154 de ani (1867) avea loc premiera piesei „Răzvan-Vodă” de Bogdan Petriceicu Haşdeu, la Teatrul cel Mare din Bucureşti (apărută în volum, tot în 1867, piesa va primi titlul definitiv „Răzvan şi Vidra” în 1869), cu Mihail Pascaly în rolul lui Răzvan şi cu Matilda Pascaly în rolul Vidrei (10/22)

* În urmă cu 83 de ani (1938) era înlăturat guvernul O. Goga – A. C. Cuza. Printr-o lovitură de stat, regele Carol al II-lea (1930-1940) a dizolvat Parlamentul şi a desfiinţat partidele politice, instaurând dictatura personală (1938-1940) şi numindu-l în fruntea guvernului pe patriarhul Miron Cristea

* Se împlinesc 80 de ani (1941) de când Marea Britanie a rupt relaţiile diplomatice cu România, extinzând şi asupra țării noastre măsurile de blocadă (în timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale). Cinci zile mai târziu, la 15 februarie, personalul legației britanice a părăsit România. La data de 15 februarie 1947, reprezentanțele politice au fost transformate în legații, iar la 1 decembrie 1963, legațiile au fost ridicate la nivel de ambasadă

* Cu 79 de ani în urmă (1942) avea loc decernarea, de către Compania RCA Victor, a primului Disc de Aur, americanului Glenn Miller, pentru vânzările single-ului „Chattanooga Choo Choo” (1,2 milioane de copii). Evenimentul a deschis o pagină nouă în toate genurile de muzică din lume, orice muzician visând să câştige cel puţin un astfel de premiu, care este aproape o garanţie a succesului. De argint, de aur, de platină sau de diamant, premiile din industria muzicală sunt oferite în funcţie de numărul de piese sau albume vândute. NOTĂ: Unele surse dau ca dată a acordării primului Disc de Aur 11 februarie 1941, dar ar fi imposibil, întrucât melodia „Chattanooga Choo Choo” a ieşit pe piaţă la 7 mai 1941, iar astfel de premii se acordă, de regulă, pentru realizările din anul precedent

* Acum 74 de ani (1947), delegaţia României, formată din Gheorghe Tătărăscu, Lucreţiu Pătrăşcanu, Ştefan Voitec şi Dumitru Dămăceanu, semna, la Paris, Tratatul de pace cu Puterile Aliate şi Asociate, care încheia şi în plan diplomatic Al Doilea Război Mondial. României i s-au recunoscut drepturile legitime asupra nordului Transilvaniei şi i s-a impus plata unor despăgubiri în contul reparaţiilor de război

* Cu 64 de ani în urmă (1957) apărea săptămânal, la Cluj, revista de cultură, informare şi atitudine „Tribuna”; primul redactor-şef Ioanichie Olteanu

* Acum 63 de ani (1958) avea loc premiera, la Bucureşti, a filmului „Viaţa nu iartă”, în regia lui Manole Marcus; în distribuţie: Mircea Balaban, Emil Botta şi Angela Chiuaru

* Cu 53 de ani în urmă (1968) era înfiinţată Societatea de Ştiinţe Istorice din România, pe baza Secţiei de istorie a Societăţii de Ştiinţe Istorice şi Filologice (constituită la 9.VI.1949); primul preşedinte: Petre Constantinescu-Iaşi. De la această dată fiinţează de sine stătător şi Societatea de Ştiinţe Filologice. În data de 28 august 2020 a avut loc ședința Consiliului Național al Societății de Științe Istorice din România (SȘIR). În cadrul Consiliului Național, organizat online din cauza condițiilor generate de pandemia de coronavirus, s-au desfășurat și alegerile pentru conducerea SȘIR încheiate astfel: în funcția de președinte a fost ales prof. univ. dr. Carol Căpiță (Facultatea de Istorie, Universitatea din București), în funcția de prim-vicepreședinte a fost ales conf. univ. dr. Andrei Florin Sora (Facultatea de Istorie, Universitatea din București), iar în funcția de vicepreședinte a fost aleasă prof. gr. I Ana Preda Tudor (CN „B. P. Hasdeu” Buzău)

* Se împlinesc 25 de ani (1996) de când computerul IBM pe nume „Deep Blue”, l-a bătut la şah, într-o primă rundă, pe campionul mondial rus, Garry Kasparov (n. 1963), aceasta fiind considerată prima victorie a unei maşini asupra omului într-o competiţie sportivă clasică. Partida, care a durat 6 runde, a avut loc în Philadelphia, Pennsylvania şi s-a încheiat totuşi cu victoria de 4 la 2 a lui Kasparov, acesta revenind surprinzător în ultimele două reprize. O a doua partidă, revanşa, a avut loc pe 11 mai 1997, la New York, meciul încheindu-se cu victoria lui Deep Blue cu scorul de 3–2

* Acum 12 ani (2009) a avut loc prima ciocnire majoră neintenționată dintre doi sateliți artificiali care orbitau în jurul Pământului. Coliziunea s-a produs pe 10 februarie 2009 la 789 km deasupra Peninsulei Taimîr, în Siberia. Viteza sateliților în timpul coliziunii a fost estimată la 11,7 km/s. Ciocnirea a implicat sateliții Iridium 33 și Kosmos-2251, deținuți de Iridium Satellite LLC și de Forțele Aeriene Ruse, aceștia fiind distruși în totalitate. În timp ce satelitul Iridium a fost operațional până la momentul impactului, satelitul rus era scos din uz de mai mulți ani. Kosmos-2251 a fost lansat în 1993, iar funcționarea sa a încetat doi ani mai târziu. Administrația Națională Aeronautică și Spațială – NASA a raportat că în urma evenimentului a rezultat o mare cantitate de deșeuri

Aniversări – Comemorări

– Sf. Sfinţit Mucenic Haralambie (Calendarul Creştin-Ortodox 2021; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2021)

– Sf. Scolastica, fecioară (Calendarul Romano-Catolic 2021)

– 1810: S-a născut Barabás Miklós, pictor maghiar din România (m. 1898)

– 1815: S-a născut Constantin Bosianu, jurist şi om politic; intensă activitate politică în vederea unirii Principatelor Române (secretar al adunărilor Ad-hoc) şi pentru desăvârşirea statului unitar român în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza; membru de onoare al Academiei Române din 1879; primul decan al Facultății de Drept din București (m. 1882)

– 1836: S-a născut Grigoriu Ştefănescu, geolog şi paleontolog; sub îndrumarea sa a apărut, în 1898, prima hartă geologică a României, la scara 1:200.000; membru titular al Societăţii Academice Române din 1876; împreună cu Grigore Cobălcescu, este întemeietorul şcolii române de ştiinţele pamântului (geologie, mineralogie, paleontologie); a fost primul profesor în acest domeniu al Universităţii din Bucureşti şi este descoperitorul unor rămăşiţe fosile de o importanţă deosebită (m. 1911) – 185 de ani

– 1836: S-a născut compozitorul şi dirijorul Eduard Wachmann; fondator, dirijor şi director al Societăţii filarmonice române din Bucureşti (1868-1906), prima orchestră simfonică românească având caracter permanent (m. 1908) – 185 de ani

– 1850: S-a născut Nicolae Manolescu (Strunga), medic oftalmolog și profesor, întemeietorul şcolii româneşti de oftalmologie (m. 1910). NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1851

– 1857: S-a născut Maria Cuţarida-Crătunescu, prima femeie medic din România (1884); militantă feministă, a înfiinţat (1897) Societatea Maternă, iar doi ani mai târziu (1899) a organizat prima creşă de fabrică (m. 1919)

– 1867: S-a născut omul politic şi juristul Gheorghe Buzdugan; prim-preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie (1921-1927); împreună cu principele Nicolae de Hohenzollern şi patriarhul Miron Cristea, a făcut parte, între anii 1927 şi 1929, din Regenţa României (instituită pe perioada minoratului regelui Mihai I); membru de onoare al Academiei Române din 1929 (m. 1929)

– 1873, 10/23: S-a născut Haralamb G. Lecca, poet, dramaturg şi traducător (m. 1920). NOTĂ: Unele surse (http://www.tititudorancea.ro/z/biografie_haralamb_lecca.htm) menţionează ca dată a naşterii 20 februarie 1873

– 1881: S-a născut Niculae M. Popescu, preot, profesor şi istoric; contribuţii referitoare la istoria Bisericii Ortodoxe şi a culturii medievale româneşti; membru titular  al Academiei Române din 1923, vicepreşedinte al acestui for (1939-1943) (m. 1963) – 140 de ani

– 1885: S-a născut juristul Traian Pop; a participat, după Unirea din 1918, la reorganizarea justiţiei în Transilvania; a desfăşurat o intensă activitate politică, reprezentând PNŢ în Cameră şi Senat; membru de onoare al Academiei Române din 1948 (m. 1960)

– 1885: S-a născut Alice Voinescu (nume la naștere Steriadi), eseistă, critic de teatru, profesoară şi traducătoare; prima femeie din România cu un doctorat în filosofie, obţinut la Sorbona (1913); prima femeie care a susţinut o rubrică de cronică dramatică în România, la Revista Fundaţiilor Regale (1938); a creat Catedra de estetică şi istoria teatrului la Conservatorul Regal de Muzică şi Artă Dramatică din Bucureşti; a rămas în memoria mai multor generații pentru frumoasele ei conferințe publice; arestată între anii 1951-1952, pentru participarea la conferinţele de rezistenţă intelectuală organizate de Petre Manoliu, a avut apoi domiciliu forţat în localitatea Costeşti (până în 1954) (m. 1961)

– 1902: S-a născut romancierul, nuvelistul şi eseistul Anton Holban (m. 1937)

– 1904: S-a născut Emil Bodnăraş, om politic comunist; a participat, din partea PCR, la pregătirea şi înfăptuirea actului de la 23 august 1944; ministru al forţelor armate (1947-1956), vicepreşedinte (1954-1965) şi prim-vicepreşedinte (1965-1967) al Consiliului de Miniştri (m. 1976)

– 1910: A murit Eugeniu Carada, economist politic și scriitor; ctitorul Băncii Naționale a României, pe care a condus-o din umbră timp de 30 de ani; a fost omul din spatele lui Ion C. Brătianu și omul care a fundamentat, în 1867, programul Partidului Național Liberal, trasând liniile directoare ale politcii economice liberale pentru a scoate țara din criză (n. 1836)

– 1912: S-a născut cărturarul Aurel Răuţă, stabilit în Spania, la începutul anilor ’40 ai secolului XX; docent de filologie romanică (inclusiv limba română) la Universitatea din Salamanca, s-a numărat printre fondatorii Asociaţiei culturale hispano-române din acest oraş, ca şi printre cei ai Fundaţiei Culturale Române din Madrid; animator al vieţii culturale româneşti din exil; organizator al unor colocvii şi congrese ştiinţifice (m. 1995). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii 12.II.1912

– 1916: S-a născut George Dan, poet şi traducător (m. 1972) – 105 ani

– 1916: S-a născut poetul Haralambie Ţugui (m. 1996) – 105 ani

– 1919: S-a născut părintele Iustin Pârvu, fost stareţ al Mănăstirii Petru Vodă din judeţul Neamţ, întemeiată de el în anul 1991, mănăstire unicat în România, fiind dedicată matirilor din temniţele comuniste; călugăr din 1936, a fost unul din marii duhovnici români, urmaş al părintelui Cleopa; după război, datorită convingerilor sale anticomuniste a fost condamnat la 12 ani de temniţă grea; eliberat în 1964 (prin decretul de amnistiere a deţinuţilor politici din România), a slujit la Mănăstirea Secu până în 1975, când a fost arestat din nou şi i s-a stabilit domiciliu forţat la Mănăstirea Bistriţa; Revoluţia din decembrie 1989 a pus capăt prigoanei; părintele Iustin a fost un adevărat „patriarh al monahismului jertfelnic românesc”, care şi-a închinat întreaga viaţă neamului, ţării şi Ortodoxiei româneşti, după cum sublinia presa rusă ortodoxă la 40 de zile la trecerea părintelui la cele veşnice (m. 2013). NOTĂ: Unele surse dau ca an al nașterii 1918, însă potrivit site-ului Mănăstirii Petru Vodă: „Părintele Justin Pârvu s-a născut în satul Petru Vodă la 10 februarie 1919”

– 1930: S-a născut părintele arhimandrit Ioanichie Bălan (prenumele la botez: Ioan) de la Mănăstirea Sihăstria (Neamţ), mare duhovnic şi cărturar (autorul unor lucrări privind monahismul românesc sau cu conţinut moralizator) (m. 2007)

– 1933: S-a născut actorul Victor Rebengiuc; contribuţie importantă la dezvoltarea teatrului şi cinematografiei româneşti

– 1934: A murit Vasile Goldiş, unul dintre conducătorii Partidului Naţional Român din Transilvania; rol însemnat în lupta pentru desăvârşirea unităţii politice a poporului român; la Adunarea Naţională de la Alba Iulia (din 1 decembrie 1918) a citit proiectul de rezoluţie privind unirea Transilvaniei cu România; membru de onoare al Academiei Române din 1919 (n. 1862)

– 1939: S-a născut caricaturistul Adrian Andronic; a publicat cinci albume de caricatură şi peste 80 de cărţi pentru copii; tatăl jurnalistului Dan Adronic (m. 2013)

– 1941: S-a născut Mihai Duţescu, poet, romancier şi jurnalist (m. 2018) – 80 de ani

– 1942: S-a născut Mihai Dăncuş, istoric, profesor, etnograf, etnolog, autor și cercetător, director al Muzeului Maramureșan din Sighetu Marmației, vreme de aproape 35 de ani (m. 2020)

– 1942: A murit Vartan Mestugean, prozator şi publicist; între anii 1924 şi 1942 a editat revista culturală armeană în limba română „Ararat”; director al Şcolii armene din Bucureşti (din 1920) (n. 1869)

– 1952: A murit poetul Constant Tonegaru; a făcut parte din al doilea val al avangardei literare românești (n. 1919)

– 1955: A murit actriţa Sonia Cluceru (n. 1892)

– 1956: S-a născut poeta Mariana Marin (m. 2003) – 65 de ani

– 1997: A murit Constantin Drâmbă, astronom (contribuţii în mecanica cerească; cercetări asupra mişcării Pământului) şi matematician; membru titular al Academiei Române din 1990 (n. 1907)

– 2004: A murit jurnalistul de reportaj Nae Bădulescu; a lucrat la posturile de radio „Europa Liberă” şi BBC (n. 1962)

– 2011: A murit regizorul şi directorul de teatru franco-român Michel Fagadau (Mihai Făgădău), caracterizat prin cosmopolitismul său; a fost, din 1994, directorul teatrului „Comédie des Champs-Elysées” din Paris, iar între 1960 şi 1990, director artistic al Théâtre de la Gaîté-Montparnasse, situat de asemenea în capitala franceză (n. 1930) – 10 ani

– 2018: A murit lingvistul și profesorul Andrei Avram; autorul unor studii fundamentale de fonetică și fonologie descriptivă și istorică, dialectologie și etimologie; membru corespondent al Academiei Române din 2010 (n. 1930)

EVENIMENTE EXTERNE

– Londra: Premierul britanic Boris Johnson răspunde la întrebările săptămânale din Parlament

-Berlin: Întâlnirea dintre cancelarul german Angela Merkel cu președinții landurilor germane cu privire la situația pandemiei de Covid-19

-Moscova, Rusia: Audierea în procesul de apel al unui fost puşcaş marin, Trevor Reed, în vârstă de 29 de ani, originar din Texas, găsit vinovat de agresarea a doi poliţişti

-Nanterre, Franța: Procesul în care sunt implicați lidera partidului francez de extremă dreapta Adunarea Naţională (RN, fostul Front Naţional-FN), Marine Le Pen, și un membru al Parlamentului European, Gilbert Collard, trimiși în faţa justiţiei pentru că au difuzat pe conturile lor de Twitter, în decembrie 2015, fotografii ale unor atrocităţi comise de gruparea jihadistă Stat Islamic (SI)

– Beijing: Publicarea cifrelor lunare pentru producția industrială și prețurile de consum

– Tokyo: Compania japoneză de automobile Toyota prezintă rezultatele trimestrului III 2020/21

– Paris: Bursa pan-europeană Euronext publică rezultatele financiare anuale pe 2020

– Copenhaga: Compania daneză Maersk prezintă rezultatele pe 2020

– Berlin: Rezultatele primului trimestru sunt publicate de concernul industrial german Thyssenkrupp

– Cetatea Vaticanului (Sfântul Scaun): Procesul a doi preoți în cazul presupusului viol al unui minor într-o reședință a Vaticanului

– New York: Coca-Cola prezintă rezultatele celui de-al patrulea trimestru și rezultatele din 2020

– Pokljuka, Slovenia: Campionatul Mondial de Biatlon (10 – 21 feb.)

– Spațiu: Sonda spațială chineză Tianwen-1 urmează să intre pe orbita planetei Marte

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Leguminoaselor”, proclamată de Adunarea Generală a ONU în 2019, este o nouă oportunitate de a spori gradul de conștientizare a publicului cu privire la beneficiile nutriționale ale consumului de leguminoase

– Italia comemorează „Ziua Amintirii” („Giorno del ricordo”); sărbătoarea, istituită prin lege în martie 2004, comemorează victimele genocidului italian comis cu premeditare de partizanii comunişti a lui Tito, în perioada 8.IX.1943 – 10.II.1947, când armatele iugoslave au ocupat regiunile orientale ale Istriei, Dalmaţiei şi oraşul Fiume, zone aparţinute odată Republicii Veneţiene şi din acest considerent impregnate de cultura italiană şi dens locuite de italieni

– 1419: A murit arhitectul german Ulrich von Ensingen (sau Ensinger), unul din cei mai importanţi arhitecţi ai stilului gotic (n. ~1350)

– 1755: A murit Charles Montesquieu (Charles-Louis de Secondat, baron de la Brède şi de Montesquieu), scriitor şi filosof iluminist francez (n. 1689)

– 1796: S-a născut Sir Henry Thomas de la Beche, geolog şi paleontolog britanic (m. 1855) – 225 de ani

– 1835: S-a născut zoologul german Victor Hensen; este primul care a folosit denumirea de plancton (m. 1924)

– 1878: A murit Claude Bernard, medic şi fiziolog francez; considerat părintele fiziologiei şi fondatorul medicinei experimentale, este cunoscut pentru cercetările sale privind mecanismele digestiei, în special pentru descoperirea funcţiei glicogenice a ficatului, a acţiunii sucului pancreatic şi a mecanismului vasomotor (n. 1813)

– 1879: A murit Honoré Daumier, pictor, gravor şi sculptor francez (n. 1808)

– 1897: S-a născut John Franklin Enders, microbiolog şi virusolog american; cercetări privind etiologia rujeolei, parotiditei epidemice şi asupra virusului poliomielitei; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1954, împreună cu conaţionalii săi Thomas Weller şi Frederick C. Robbins (m. 1985)

– 1898: S-a născut Bertolt Brecht, poet, dramaturg, teoretician şi regizor de teatru german (m. 1956)

– 1902: S-a născut fizicianul american Walter Houser Brattain; împreună cu conaţionalii săi William Shockley şi John Bardeen, a făcut cercetări asupra conductorilor şi a inventat tranzistorii (1946); Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1956 (m. 1987)

– 1910: S-a născut soprana Maria Cebotari din R. Moldova (m. 1949, la Viena)

– 1913: S-a născut cineastul britanic Douglas Slocombe (m. 2016)

– 1915: S-a născut actorul rus Vladimir Zeldin; a deţinut titlul de „cel mai bătrân actor din lume în activitate” (m. 2016)

– 1922: S-a născut Árpád Göncz, scriitor şi om politic ungar; preşedinte al Ungariei între anii 1990 şi 2000; luptător activ în rezistenţa antifascistă în perioada celui de-al doilea război mondial; în timpul Revoluţiei ungare din 1956 a fost colaborator apropiat al lui István Bilbó, ministru de stat în guvernul Nagy; împreună cu acesta a fost condamnat, în august 1958, la închisoare pe viaţă; după amnistiere, în 1963, a desfăşurat activitatea de traducător din limba engleză, traducând în limba maghiară inclusiv opere ale unor scriitori celebri, precum Ernest Hemingway şi William Faulkner (m. 2015)

– 1923: A murit fizicianul german Wilhelm Conrad Röntgen; cercetări de mecanică, electricitate, optică; studiind descărcările electrice în gaze, a descoperit, la 8.XI.1895, radiaţiile X (denumite şi „radiaţiile R”); Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1901 (n. 1845)

– 1925: S-a născut actorul şi regizorul francez de teatru şi film Pierre Mondy; cunoscut datorită seriei de filme cu „Compania a şaptea” (m. 2012)

– 1927: S-a născut soprana americană Leontyne Price

– 1932: A murit Edgar Wallace, regizor, scenarist, romancier şi jurnalist; unul dintre maeştrii romanului poliţist englez (n. 1875)

– 1937: S-a născut Roberta Flack, interpretă şi compozitoare americană de jazz, soul, R&B şi folk. NOTĂ: Unele surse menţionează ca an al naşterii 1939

– 1939: A murit Papa Pius XI (numele la naştere: Achille Ratti), al 105-lea papă al Romei şi lider spiritual suprem al Bisericii Catolice; în timpul pontificatului său (1922-1939), a fost semnat Acordul de la Laterano, la 11 februarie 1929, prin care se stabilea suveranitatea papală asupra Vaticanului şi neutralitatea statului clerical (n. 1857, Italia)

– 1950: S-a născut înotătorul american Mark Spitz, primul sportiv care a obţinut cele mai multe medalii de aur – şapte – la o singură ediţie a Jocurilor Olimpice (München, 1972); Spitz a deţinut acest record până în anul 2008, când a fost depăşit de conaţionalul său, Michael Phelps (care a obţinut opt medalii de aur la nataţie, la Jocurile Olimpice de la Beijing)

– 1962: A murit poetul polonez Władysław Broniewski (n. 1897)

– 1975: A murit poetul şi prozatorul grec Nikos Kavvadias; cunoscut ca „poetul mărilor şi al iubirii neîmplinite” (n. 1910)

– 2005: A murit dramaturgul şi eseistul american Arthur Miller (n. 1915)

– 2008: A murit scenaristul american Ron Leavitt, creator, printre altele, al serialului de televiziune „Familia Bundy” (n. 1947)

– 2012: A murit (într-un accident de maşină) Jeffrey Zaslow, editorialist la Wall Street Journal şi cunoscut scriitor din SUA (n. 1958)

– 2013: A murit inginerul american de origine greacă Petro Vlahos, considerat un pionier al efectelor speciale care au revoluţionat industria filmului de la Hollywood (n. 1916)

– 2013: A murit sportivul chinez Zhuang Zedong, triplu campion mondial la tenis de masă şi reprezentant al ”diplomaţiei ping-pong”, care a dus la o apropiere între Beijing şi Washington în anii ’70 ai secolului XX (n. 1940)

– 2013: A murit filosoful spaniol Eugenio Trías Sagnier (n. 1942)

– 2013: A murit filosoful polonez Krzysztof Michalski (n. 1948)

– 2014: A murit Shirley Temple, actriţă şi diplomat american; a fost unul dintre cei mai populari copii-vedetă de la Hollywood, obţinând primul ei rol la vârsta de trei ani; a câştigat un Oscar onorific în 1934, la vârsta de şase ani, până în prezent rămânând cea mai tânără persoană recompensată cu acest premiu (n. 1928)

– 2018: A murit chimistul britanic Sir Alan R. Battersby, specialist în chimie organică (n. 1925)