Calendarul zilei – 18 noiembrie
Publicat de Codrin RAITA, 18 noiembrie 2020, 05:00 / actualizat: 18 noiembrie 2020, 8:22
EVENIMENTE INTERNE
– Senat
* ora 9:00 -Lucrări în Comisiile permanente (la sediul Senatului și online)
– Administraţie
* Jud.Sibiu: Termenul limită până la care cetăţenii judeţului pot completa chestionarul pentru „Strategia de dezvoltare a judeţului Sibiu 2021-2030”, document strategic care face obiectul proiectului „Sustenabilitate. Inovare. Bunăstare. Incluziune socială. Unitate. Sibiu-Strategia 2030”, derulat de Consiliul Judeţean Sibiu cu fonduri europene prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă (POCA). Chestionarul este disponibil pe site-ul instituţiei www.cjsibiu.ro, la rubrica Fă-ţi vocea auzită de atorităţi: https://docs.google.com/forms/d/e/1FAIpQLSevRSWxabkze65fpw6ZOIzg6m78Gd7l7-hW88hTFYR–XrsNQ/viewform
– Juridic
* Curtea Constituţională se pronunţă cu privire la:
- obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea art.7 din Legea educaţiei naţionale nr.1/2011, obiecţie formulată de Preşedintele României
- obiecţia de neconstituţionalitate a Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.31/2020 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.77/2011 privind stabilirea unor contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii, obiecţie formulată de Guvernul României
– Sindicate, Patronate
* Jud. Ilfov: Confederația Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România (C.O.T.A.R.) organizează un miting de protest împotriva firmei de asigurări EUROINS, cu sediul în Pipera (Șos. București Nord, nr. 10, orașul Voluntari), între orele 10:00 – 13:00. La protest vor participa 3000 de persoane și 1000 de autovehicule, împotriva practicilor abuzive ale societății de asigurări Euroins, care deține locul 1 în Europa, în privința reclamațiilor înregistrate în domeniul asigurărilor
– Mediu
* A patra ediţie a „GreenTech Film Festival” (16 – 22 nov.) se desfăşoară exclusiv online, pe canalele asociate platformei şi aduce în atenţie evenimente care abordează teme precum: biodiversitatea din România, energia regenerabilă, tehnologie şi inovaţie pentru combaterea schimbărilor climatice şi proiecţii de film apreciate la ediţiile anterioare sau văzute în premieră anul acesta. Programul zilei:
- ora 13:00 – evenimentul „Democratizarea pieţei de energie în România. Modele de business în sectorul energiei regenerabile”, o discuţie organizată alături de reprezentanţii start-up-ului Cooperativa de Energie, în cadrul căruia publicul are ocazia să afle mai multe despre cum funcţionează piaţa de energie din România, ce este o cooperativă de energie, ce îşi propune Cooperativa de Energie şi cum ne putem implica fiecare dintre noi în proiect – live, greentechfilmfestival.ro. Invitaţii evenimentului sunt Victor Iancu – Preşedintele Cooperativei de Energie, Dinu Drog şi Adrian Munteanu – membri fondatori
- Proiecţia „The breakthrough in renewable energy” (2016) – online
- Proiecţia online BLUE HEART (2018)
– Cultură
* Constanţa: Violonista Diana Jipa și pianistul Ştefan Doniga susțin o serie de șase concerte difuzate, în perioada 28 octombrie – 1 decembrie, pe pagina de Facebook a postului Radio România Muzical, pe cea a Institutului Cultural Român, precum și pe conturile celor doi artiști. Proiectul presupune realizarea concertelor în interiorul unui muzeu sau colecție de artă din România, concentrându-se pe colecțiile de artă românească mai puțin cunoscute publicului larg. Repertoriul muzical inclus în proiect cuprinde creații semnate de cei mai importanți compozitori români ai prezentului: Adrian lorgulescu, Ulpiu Vlad, Felicia Donceanu, Carmen Petra Basacopol, Roman Vlad, Remus Georgescu și Vlad-Răzvan Baciu. Concertele vor fi precedate de un tur ghidat al spațiului unde se desfășoară evenimentul, atât din interiorul cât și din exteriorul clădirii și se va concentra pe colecțiile de artă vizuală. Recitalurile, care vor fi difuzate în fiecare miercuri timp de șase săptămâni, fac parte din proiectul cultural „Intermeridian online”, consacrat creației artistice românești și deschiderii sale către toate categoriile de public. Programul zilei:
- Muzeul de Artă Modernă Constanţa (cuprinde Muzeul Nicolae Grigorescu şi Muzeul Ion Jalea)
* Ploieşti: Cea de-a XV-a ediţie a Ploieşti Jazz Festival (25 – 29 nov.) este precedată de o campanie de promovare a evenimentului, catalogată drept „neconvenţională”, aceasta constând, printre altele, în concerte susţinute în autobuz, dar şi într-o caravană de jazz care va străbate principalele artere ale oraşului. Din programul zilei:
- ora 12:00 – „Jazz in The Bus”
* Sibiu: Teatrul Naţional „Radu Stanca” din municipiu difuzeată online, pe TNRS – Scena Digitală (www.tnrs.ro/scena-digitală), „Autobahn”, regia Andrei şi Andreea Grosu – ora 19:00, spectacol ce poate fi vizionat online, pe bază de bilet. Totodată continuă seria întâlnirilor cu actorii TNRS, în cadrul programul „Actori.SB.Online – Daruri teatrale” – momente umoristice, recitaluri de poezie, scene din spectacolele teatrului, difuzate gratuit pe pagina de Facebook, canalul de YouTube şi site-ul teatrului. Programul zilei:
- ora 21:00 – „Cum au apărut păianjenii” – poveste populară, cu Cendana Trifan
- ora 21:30 – Partea a treia din „Vulpea”, de Volker Schmidt, cu Yannick Becker
– Sport
* Belfast, Irlanda de Nord: Echipa naţională de fotbal a României joacă împotriva Irlandei de Nord, în Liga Naţiunilor – ora 21:45, stadionul Windsor Park
– S-a întâmplat într-o zi de 18 noiembrie
* Cu 718 ani în urmă (1302), prin bula papală Unam Sanctam („Unul Sfânt”), papa Bonifaciu al VIII-lea proclama supremația spirituală a papei asupra tuturor deciziilor dogmatice, considerată de istoricii una dintre cele mai importante declaraţii de supremaţie spirituală făcute vreodată de Sfântul Scaun. Documentul original s-a pierdut, dar o versiune a textului se poate găsi în registrele Papei Bonifaciu al VIII-lea, în Arhivele de la Vatican
* Acum 394 de ani (1626) avea loc sfinţirea Bazilicii Sfântul Petru de la Vatican, de către papa Urban al VIII-lea. La început a fost doar un monument comemorativ în locul unde apostolul Petru, considerat drept primul papă al Romei, ar fi fost martirizat şi înmormântat, în apropierea circului lui Nero. Între anii 319 şi 329, împăratul Constantin cel Mare a construit pe acest loc o mare bazilică. În secolul al XV-lea, clădirea era în stare de ruină şi papa Iuliu al II-lea hotărăşte construirea unei noi bazilici de mare amploare. Construirea edificiului actual, cea mai mare biserică din lume, începută la 18 aprilie 1506, se sfârşeşte în anul 1612, în timpul papei Paul al V-lea
* Se împlinesc 200 de ani (1820) de când vânătorul (în special de balene și foci), exploratorul şi căpitanul american de marină, Nathaniel Brown Palmer (1799 – 1877), din Stonington, Connecticut, navigator cu experiență și căpitan al micului vas Hero, a descoperit Antarctica, unul dintre cele șapte continente. Antarctica este regiunea polară din sudul Pământului care cuprinde continentul Antarctida și porțiunile sudice din oceanele limitrofe. Este situată în regiunea antarctică din emisfera sudică, aproape în întregime la sud de cercul polar antarctic și este înconjurată de Oceanul Antarctic. Având 14,0 milioane de km pătrați, este al cincilea continent ca suprafață, după Asia, Africa, America de Nord și America de Sud. Aproximativ 98 % din suprafața Antarcticii este acoperită de o pătură de gheață cu grosimea medie de 1,6 km. Pentru a onora realizarea căpitanului din Stonington, Palmer Land, o parte a Peninsulei Antarctice și Arhipelagul Palmer îi poartă numele. Deși Palmer nu este singurul navigator care a câștigat renume pentru descoperirea Antarcticii, isprava sa este și o mărturie a teritoriului larg acoperit de comerțul cu foci din Connecticut
* Se împlinesc 180 de ani (1840), de când avea loc, la Teatrul Național din Iași, premiera comediei „Farmazonul din Hârlău”, prima scriere dramatică a lui Vasile Alecsandri, pusă în scenă de Costache Caragiali (18/30)
* Se împlinesc 160 de ani (1860) de când Conferinţa naţională a fruntaşilor politici români din Banat, desfăşurată la Timişoara, în zilele de 18 şi 19 noiembrie, adopta o moţiune prin care se cerea autonomia Banatului (teritoriul acestuia urmând să fie numit „Căpitanatul român”) sau să fie încorporat la Transilvania (devenită autonomă)
* Acum 165 de ani (1864) era discutată și aprobată, în Consiliul orașului Bucureşti, noua stemă a Capitalei, având ca element principal imaginea Sfântului Dimitrie Basarabov, desemnat patronul orașului. La data de 7 decembrie a aceluiaşi an, prin decret dat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, stema a fost oficial adoptată. Stema a fost schimbată în vremea comunismului, pentru a nu apărea în ea elemente religioase, dar după Revoluţie a fost readoptată în varianta iniţială
* Tot într-o zi de 18 noiembrie, acum 146 de ani (1874), România adera la Convenţia internaţională pentru îmbunătăţirea soartei militarilor răniţi din armatele de campanie (Crucea Roşie), încheiată la 10/22.VIII.1864, la Geneva (18/30)
* Acum 117 ani (1903) era semnat primul Tratat americano-panamez ce stabilea instituirea jurisdicţiei „a perpetuidad” (pentru totdeauna) a SUA asupra Zonei Canalului Panama, fâşie de teritoriu panamez (de-a lungul celor două maluri ale Canalului), cu o suprafaţă de 1432 kmp. La 7.IX.1977 a fost semnat un nou Tratat, în care erau prevăzute modalităţile de transfer către Panama, până la 31.XII.1999, a tuturor drepturilor de administrare a acestei căi navigabile şi de refacere a suveranităţii R. Panama asupra fâşiei de pământ denumite Zona Canalului. În zona Canalului Panama se derulează, în prezent, un contract de operare a porturilor, pe o perioadă de 25 ani, încheiat de guvernul panamez cu firma chineză Hutchinson Whampoa (cu sediul la Hong Kong)
* Cu 102 ani în urmă (1918) avea loc Adunarea Națională de la Alba Iulia, cu participarea a 1228 de delegați (deputați). În numele Comitetului de organizare s-a propus alegerea unui Birou al Adunării, format din Gheorghe Pop de Băsești, episcopii Ioan I. Pop și Dimitrie Radu – președinți, Ștefan Cicio-Pop, Teodor Mihali, Ioan Flueraș – vicepreședinți, precum și a unui Secretariat. Vasile Goldiș a rostit cuvântarea solemnă, încheiată cu un proiect de rezoluție, care începea cu cuvintele: „Adunarea Națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba Iulia în ziua de 1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România”. Proiectul de rezoluție propus de V. Goldiș a fost adoptat de cei prezenți la Marea Adunare Națională cu ovații prelungite. Pentru cârmuirea Transilvaniei până la constituirea Constituantei, Adunarea Națională a procedat la alegerea unei Adunări legislative numită Marele Sfat Național, compus din 250 de membri. Acesta la rându-i numea guvernul provizoriu, Consiliul Dirigent. După săvârșirea actului istoric al Unirii, cei peste 100.000 de participanți la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, adunați pe Câmpul lui Horea, au aprobat cu aclamații entuziaste hotărârea de unire necondiționată și pentru totdeauna a Transilvaniei cu România. Unirea Transilvaniei cu România a încheiat procesul de făurire a statului național unitar român, proces început la 24 ianuarie 1859, prin unirea Moldovei cu Țara Românească, continuat prin unirea cu România a Dobrogei la 14 noiembrie 1878, a Basarabiei la 27 martie 1918 și a Bucovinei la 28 noiembrie 1918 (18.XI/1.XII)
* Mickey Mouse, cunoscutul personaj din desenele animate ale lui Walt Disney, îşi făcea pentru prima oară apariţia, acum 92 de ani (1928), la „Colony Theatre” din New York, în filmul de 7 minute intitulat „Steamboat Willie”, primul film de animaţie care a combinat tehnologia animaţiei cu sunetul sincronizat
* Cu 89 de ani în urmă (1931), avea loc prima emisiune a Radiodifuziunii Române dedicată străinătăţii, preluată de Radiodifuziuni europene
* Acum 83 de ani (1937) era inaugurată clădirea Casei de Cultură a Studenţilor Bucureşti, instituţie publică, cu personalitate juridică aflată în subordinea Ministerului Tineretului şi Sportului. Construită din iniţiativa lui Stelian Popescu – preşedintele societăţii anonime „Universul” de antrepriza ing. Emil Prager sub controlul prof. arh. Petre Antonescu, a purtat între anii 1957 – 1982 numele de Casa de Cultură a Studenţilor „Grigore Preoteasa”
* În urmă cu 57 de ani (1963) avea loc premiera filmului istoric „Tudor”, în regia lui Lucian Bratu, film de referinţă în istoria cinematografului românesc care evocă mişcarea istorică de la 1821
* Tot acum 57 de ani, compania Bell Telephone a introdus în circuitul comercial din SUA primul telefon cu butoane (sau taste), înlocuind telefonul cu disc. A fost instalat pentru prima dată în Carnegie și Greensburg, Pennsylvania
* Acum 42 de ani (1978) avea loc cea mai mare sinucidere colectivă din timpurile moderne, care s-a desfăşurat în colonia de la Jonestown din Guyana (America de Sud), 913 de adepţi ai sectei „Templul popoarelor”, dintre care 276 de copii, luându-şi viaţa. Cel care i-a îndemnat pe sectanţi să recurgă la fatalul gest a fost liderul spiritual al acestora, Jim Jones, care a întemeiat secta în 1956 în Statele Unite. Majoritatea adepţilor a consumat o băutură cu cianură şi sedative, iar cei care au refuzat au fost împuşcaţi din ordinul lui Jones. Trupurile neînsufleţite ale oamenilor erau împrăştiate în întreaga colonie
* Acum 29 de ani (1991), a avut loc „Masacrul de la Vukovar”. În această zi armata iugoslavă şi unităţile paramilitare au pus stăpânire pe oraşul Vukovar din estul Croaţiei, după un asediu de aproape trei luni. Aproape 300 de bărbaţi care s-au refugiat într-un spital au fost transportaţi sub pază armată la ferma Ovcara din afara oraşului, unde au fost bătuţi de soldaţi mai multe ore. Câţiva dintre ei au fost eliberaţi, dar peste 200 au fost ucişi, iar corpurile lor au fost aruncate în gropi comune. Asediul oraşului Vukovar a fost o luptă care a durat 87 de zile, desfăşurată în oraşul din estul Croaţiei. Asedierea oraşului s-a făcut de Armata Populară Iugoslavă, sprijinită de diverse forţe paramilitare sârbe, cu intenţia de a desprinde localitatea de Croaţia şi de a o anexa Republicii Sârbe Krajina, care să formeze o uniune cu Serbia şi Muntenegru. Asediul s-a desfăşurat între august şi noiembrie 1991, în timpul Războiului Croat de Independenţă. Asediul s-a terminat cu înfrângerea Gărzii Naţionale Croate, distrugerea Vukovarului, moartea a cel puţin 3.000 de persoane, precum şi purificarea etnică a cel puţin 20.000 de croaţi din oraş şi din împrejurimi. A fost primul oraş european ras de pe faţa pământului de la Al Doilea Război Mondial încoace
* Cu 18 ani în urmă (2002), la Giessen, în Germania, se deschidea primul muzeu interactiv din lume dedicat matematicii – „Mathematikum”
Aniversări – Comemorări
– 1856: S-a născut Ioan Iacov Antonovici, teolog, episcop ortodox şi istoric; membru de onoare al Academiei Române din 1919 (m. 1931)
– 1876: S-a născut geologul Ion Popescu-Voiteşti; pionier al cercetărilor geologice româneşti; a întocmit o sinteză asupra geologiei (1921) şi a istoriei geologice (1935) a teritoriului României (m. 1944)
– 1879: S-a născut medicul chirurg Iacob Iacobovici, unul dintre fondatorii Facultăţii de Medicină din Cluj-Napoca şi întemeietorul şcolii de chirurgie din Transilvania (m. 1959)
– 1898: A murit Ion Georgescu, sculptor şi desenator, elev al lui Karl Storck (n. 1856)
– 1905: S-a născut (la Chişinău, azi în R. Moldova) medicul Grigore Benetato, medic şi fiziolog; contribuţii la studiul rolului sistemului nervos central în imunologie; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1972) – 115 ani
– 1906: S-a născut Corneliu Baba, pictor şi grafician; membru corespondent (1963) şi membru titular (1990) al Academiei Române (m. 1997)
– 1907: S-a născut Mihai Pop, etnolog şi folclorist; studii teoretice şi cercetări de folclor românesc; membru de onoare al Academiei Române din 2000 (m. 2000)
– 1916: S-a născut Ion Larian Postolache, poet şi traducător; s-a remarcat mai ales prin bogata activitate de traducător (imnuri vedice, lirică sanscrită, poezie egipteană veche) (m. 1997)
– 1924: S-a născut Iordan Chimet, eseist, prozator, poet, scenarist şi traducător (m. 2006)
– 1924: S-a născut Camilian Demetrescu (prenumele la botez – Paul Constantin), pictor monumentalist, sculptor, grafician, eseist, teoretician al artei, publicist şi filosof; membru fondator al UAP; exilat politic în Italia din 1969, a fost unul dintre criticii vehemenţi ai regimului Ceauşescu; s-a afirmat în Italia printre cei mai mari reprezentanţi ai artei religioase (nouă dintre tapiseriile sale decorează sala de audienţe a Suveranului Pontif) (m. 2012)
– 1935: S-a născut Cornel Todea, regizor de teatru, de film şi operă, realizator tv. (m. 2012) – 85 de ani
– 1940: A murit Ion Inculeţ, om politic liberal; a desfăşurat o susţinută activitate pentru unirea Basarabiei cu România, ca preşedinte al Sfatului Ţării; după unire a fost ministru în mai multe rânduri; membru titular al Academiei Române din 1918 (n. 1884, la Rezeni/Chişinău, azi în R. Moldova) – 80 de ani
– 1943: S-a născut compozitorul și profesorul Dan Cezar Buciu
– 1947: S-a născut Bedros Horasangian, prozator, publicist şi jurnalist
– 1950: S-a născut dirijorul de cor și profesorul Cornel Groza; din 1986 este dirijorul permanent al Corului Filarmonicii de Stat „Transilvania”, al cărui membru fondator a fost în 1972 – 70 de ani
– 1952: S-a născut Vlad Rădescu, actor, regizor şi profesor
– 1957: S-a născut ÎPS Calinic Botoşăneanul (pe numele de mirean Constantin Dumitriu), arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților (din 2020); fost episcop vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor (1991-2020)
– 1967: S-a născut regizorul Felix Alexa; fiul regizorului de teatru şi film Alexa Visarion
– 1969: S-a născut poeta Nina Vasile
– 1980: A murit chimistul Mircea Ionescu; specialist în domeniul chimiei aplicate în agricultură (chimia plantelor de cultură); membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1896) – 40 de ani
– 1992: A murit prozatorul Radu Tudoran (numele la naștere Nicolae Bogza); frate cu scriitorul Geo Bogza (n. 1910)
– 2000: A murit Anghel Mora (pseudonimul lui Mihai Diaconescu), regizor de film şi scenarist (n. 1949) – 20 de ani
– 2002: A murit scenarista Vasilica Istrate; a avut o colaborare constantă şi exclusivă cu regizoarea de film Elisabeta Bostan (n. 1934)
– 2005: A murit actorul Valeriu Doru Popescu; stabilit în Franţa între anii 1970 şi 1995 (n. 1938) – 15 ani
– 2006: A murit chimistul Ioan-Alexandru Silberg; importante contribuţii în chimia heterociclurilor, în primul rând a fenotiazinei, compus care stă la baza celor mai importante medicamente cu acţiune asupra sistemului nervos central; membru corespondent al Academiei Române din 1996 (n. 1937)
– 2013: A murit Eugenia Văcărescu-Necula, dirijor al Corului de Copii Radio timp de 20 de ani și profesoară de muzică (n. 1938)
– 2018: A murit diplomatul și profesorul Mihnea Constantinescu; declarat, încă din 2009, de Ziarul Financiar „unul dintre cei mai puternici oameni din umbra politicii”, a contribuit substanţial la succesele diplomaţiei româneşti (n. 1961)
EVENIMENTE EXTERNE
– Bruxelles: Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, alături de comisarul european Valdis Dombrovskis prezintă opiniile Comisiei pe tema draftului proiectului de buget al Uniunii
– Bruxelles: Vicepreşedintele Comisiei Europene, comisar european pentru Climat, Frans Timmermans, prezintă Strategia Uniunii privind energiile regenerabile
– Cetatea Vaticanului (Sfântul Scaun): Audiență generală a Papei Francisc
– Moscova: Tribunalul din Moscova examinează în apel condamnările colegilor regizorului rus, Kirill Serebrennikov
– Haga, Olanda: Audieri la tribunal în cazul KLM – Greenpeace
– Paris: Decizie a Curții de Apel din Paris privind cererea de extrădare a lui Josu Ternera, fost membru al organizației separatiste basce ETA
– Seremban, Malaezia: Audieri în ancheta privind moartea tinerei franco-irlandeze Nora Anne Quoirin, găsită fără viaţă în jungla malaeziană, în august 2019
– Marsilia, Franţa: Procesul întreprinderii spaniole temporare Terra Fecundis anchetată pentru fraude cu lucrători detaşaţi în Franţa (18 – 20 nov.)
– Paris: Asociaţia Constructorilor Europeni de Automobile publică numărul de înmatriculări de autovehicule noi în luna octombrie în Uniunea Europeană
– New York: Procesul fostului ministru mexican al Apărării, Salvador Cienfuegos, care este acuzat de trafc de droguri
– Vukovar, Croaţia: Marcarea a 29 de ani de la Masacrul de la Vukovar
– Luxemburg: Oficiul European pentru Statistică (Eurostat) prezintă date privind inflaţia în Uniunea Europeană
– Franța: Începerea activării rețelei 5G
– Copenhaga, Danemarca: Maersk prezintă rezultatele celui de-al treilea trimestru
– Paris: Un tablou „Magdalena în penitenţă”, realizat de pictorul Salai (Gian Giacomo Caprotti), cel mai apropiat colaborator al lui Leonardo da Vinci, a fost descoperit recent şi este scos la vânzare de casa de licitaţii Artcurial
Aniversări – Comemorări
– „Ziua Mondială a Bronhopneumopatiei Obstructive Cronice (BPOC)”, este marcată în a treia miercuri din luna noiembrie a fiecărui an. BPOC este o boală a plămânilor extrem de gravă, despre care se estimează că va deveni, în următorii câţiva ani, a treia cauză de deces la nivel mondial. Factorii majori de risc pentru BPOC sunt tabagismul, poluarea atmosferică şi a aerului din interiorul încăperilor, precum şi expunerea la pulberi şi substanţe chimice la locul de muncă
– „Ziua Europeană a Informării despre Antibiotice”, eveniment anual desfășurat din 2008 sub coordonarea Centrului European pentru Controlul Bolilor, urmărește sporirea prudenţei în utilizarea antibioticelor pentru a frâna dezvolarea naturală a rezistenței la antibiotice. NOTĂ: „Săptămâna Mondială de Conștientizare Antimicrobiană” are loc anul acesta între 18-24 noiembrie, sub egida Naţiunilor Unite, sub sloganul „Administrați cu grijă antimicrobienele”, tema pentru sectorul sănătății umane fiind: „Să fim solidari în a păstra eficiența antimicrobienelor” (antimicrobienele includ medicamentele antibiotice, antivirale, antifungice și antiprotozoare)
– Ziua Naţională a Republicii Letonia; aniversarea proclamării republicii – 1918
– Ziua Naţională a Sultanatului Oman (aniversarea zilei de naştere a sultanului Qabus bin Said al-Said – n. 18.XI.1940 – m. 10.I.2020 – 80 de ani); în prezent șeful statului este Sultan Haitham bin Tariq Al Said (din 11 ianuarie 2020)
– 1647: S-a născut Pierre Bayle, filosof şi scriitor francez (m. 1706)
– 1680: La această dată a fost botezat compozitorul flamand Jean Baptiste Loeillet (m. 1730) – 340 de ani
– 1714: S-a născut poetul englez William Shenstone (m. 1763)
– 1768: S-a născut Friedrich Ludwig Zacharias Werner, poet, dramaturg şi preot german (m. 1823)
– 1786: S-a născut compozitorul german Carl Maria von Weber; creatorul operei romantice germane (m. 1826)
– 1787: S-a născut Louis (Jacques Mandé) Daguerre, pictor decorator francez; realizator al dioramei şi dagherotipiei, primul procedeu de fotografiere (brevetat în 1839) (m. 1851)
– 1814: A murit Aleijadinho (cu numele real António Francisco Lisboa), sculptor și arhitect brazilian (n. cca. 1738)
– 1839: S-a născut fizicianul german August Kundt (m. 1894)
– 1863: S-a născut Richard Dehmel, poet german (m. 1920)
– 1882: S-a născut soprana italiană Amelita Galli-Curci (m. 1963)
– 1897: S-a născut Patrick Blackett, fizician englez, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1948 (m. 1974)
– 1898: S-a născut regizorul olandez de film documentar Joris Ivens (m. 1989)
– 1899: S-a născut dirijorul şi violonistul american de origine ungară Eugene Ormandy (m. 1985)
– 1901: S-a născut George Gallup, sociolog şi ziarist american; fondatorul unui cunoscut institut de sondare a opiniei publice, care-i poartă numele, cu sediul la Princetown (New Jersey) (m. 1984)
– 1906: S-a născut biochimistul american George Wald; contribuţii în domeniul percepţiei vizuale; a descoperit prezenţa vitaminei A în retină şi a demonstrat rolul acesteia în mecanismul fotochimic de percepţie retiniană în culori; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1967, împreună cu suedezul Ragnar Granit şi cu conaţionalul său Keffer Hartline (m. 1997)
– 1906: S-a născut ornitologul chinez Zheng Zuoxin, considerat fondator al ornitologiei moderne chineze (m. 1998)
– 1912: S-a născut Walter Schulz, filosof german (m. 2000)
– 1922: A murit Marcel Proust (Marcel-Valentin-Louis-Eugène-Georges Proust), romancier, critic literar şi eseist francez (n. 1871)
– 1923: S-a născut Alan Shepard, primul astronaut american care a călătorit în spaţiul cosmic (la 5.V.1961, la bordul capsulei ”Mercury Freedom 7”; zborul a durat 15 minute) (m. 1998)
– 1927: S-a născut Eldar Riazanov, regizor, scenarist, actor, profesor, prezentator TV, scriitor, poet, dramaturg şi producător rus; cunoscut pentru comediile sale în care a satirizat viaţa în URSS (m. 2015)
– 1928: A murit cineastul suedez Mauritz Stiller, reprezentant al filmului mut (n. 1883)
– 1935: S-a născut cântărețul francez Alain Barrière (m. 2019) – 85 de ani
– 1939: S-a născut Margaret Eleanor Atwood, scriitoare canadiană, poetă și critic literar de limbă engleză
– 1939: S-a născut John O’Keefe, neurolog și profesor american-britanic; cercetări asupra hipocampului şi rolului acestuia în memoria spaţială şi în orientare; Premiul Nobel pentru pentru fiziologie sau medicină pe 2014, împreună cu norvegienii May-Britt Moser şi Edvard I. Moser, pentru descoperirea „GPS-ul intern” care face posibilă orientarea în spaţiu
– 1940: S-a născut Qaboos Bin Said Al Said, sultanul Omanului (m. 2020)
– 1941: A murit omul de ştiinţă german Walther Hermann Nernst, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1920 (n. 1864)
– 1944: S-a născut Wolfgang Joop, creator și designer german, fondatorul companiei de modă şi cosmetice „Joop!”
– 1952: A murit poetul şi prozatorul francez Paul Éluard (numele literar al lui Eugène Emile Paul Grindel), unul dintre scriitorii de seamă ai Rezistenţei franceze (n. 1895)
– 1960: S-a născut Kim Wilde (numele la naştere: Kimberly Smith), cântăreață britanică de muzică pop și prezentatoare de televiziune – 60 de ani
– 1962: A murit fizicianul danez Niels Bohr; a imaginat modelul atomic, punct de plecare în teoria cuantică modernă (1913) şi a elaborat teoria fisiunii nucleare; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1922 pentru teoria sa privind structura atomului (n. 1885)
– 1970: S-a născut actriţa australiană de film Peta Wilson (cunoscută din serialul tv. „Nikita”) – 50 de ani
– 1973: A murit Alois Hába, compozitor, teoretician şi pedagog ceh (n. 1893)
– 1976: A murit Man Ray, pictor, fotograf şi regizor american de film; membru al mişcării dadaiste şi principalul participant american în mişcarea suprarealistă (n. 1890)
– 1999: A murit scriitorul şi compozitorul american Paul Bowles (n. 1910)
– 2002: A murit James Coburn, actor american de film (n. 1928)
– 2010: A murit astronomul american de origine britanică Brian G. Marsden; specializat în mecanica cerească şi astrometrie, renumit pentru studiile sale privind cometele (considerat cel mai bun vânător de comete al secolului XX) şi asteroizii; a contribuit la retrogradarea lui Pluto în categoria planetelor pitice (n. 1937) – 10 ani
– 2015: A murit neo-zeelandezul Jonah Lomu, unul din cei mai mari jucători de rugby din istorie; considerat „primul superstar din rugby-ul modern” (n. 1975) – 5 ani
– 2016: A murit interpreta americană de muzică soul Sharon Jones, care a devenit celebră alături de formaţia Dap-Kings (n. 1956)
– 2017: A murit Malcolm Young, compozitor, chitarist, interpret, producător scoțian-australian, cofondator al trupei de hard-rock australiene AC/DC (n. 1953)