Calendarul zilei – 14 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 14 noiembrie 2020, 05:00 / actualizat: 14 noiembrie 2020, 7:38

EVENIMENTE INTERNE

– Cultură

* Are loc cea de-a 16-a ediție a Nopții Muzeelor, una dintre cele mai ample manifestări culturale, care activează anual peste un milion de vizitatori, atât în muzee cât și în spații alternative. Tradiționala desfășurare în luna mai nu s-a putut materializa în acest an, dar Noaptea Muzeelor se reinventează în 2020 prin noi activități  muzeale, instalații de artă, producții video dedicate, proiecte culturale organizate în muzee sau spații alternative, cât și în mediul virtual. Organizatori: Rețeaua Națională a Muzeelor din România, Noaptea Muzeelor. Printre partenerii media: Radio România Cultural, Agenția de presă RADOR. Din program:

• Noaptea Muzeelor anunță câștigătorii apelului de proiecte „Animații, Puzzle, Investigații… Vino și te joacă cu colecțiile la muzeu!” dedicat tinerilor creatori digitali din școlile și liceele din țară. Lansat în premieră în acest an de Rețeaua Națională a Muzeelor din România, sub marca Noaptea Muzeelor, concursul național de creații pentru echipele de elevi a avut nu mai puțin de 32 de înscrieri de propuneri originale, care pun în valoare patrimoniul local muzeal și îl reinterpretează inovativ sub formă de producții digitale. Toate cele 8 proiecte vor fi susținute atât financiar de către Rețeaua Națională a Muzeelor, precum și cu medierea accesului la colecțiile și la resursele muzeelor partenere. Proiectele realizate vor fi prezentate în preajma datei de 14 noiembrie în mediul virtual, exclusiv pe canalele de promovare, comunicare, informare sau prezentare online
• În contextul pandemiei, “Noaptea Designerilor” se va desfășura online. Are loc un tur virtual al expoziției, live-uri cu designerii și prezentări de modă. “Noapte Muzeelor / Noaptea Designerilor” – designeri de top din toată țara se reunesc pentru o singură noapte într-o expoziție de fashion remarcabilă la Impact Hub Universitate. Pentru prima dată parteneri ai acestui eveniment, Asociația Anonymo Muza și Madame Sophie organizează o expoziție cu vânzare a celor mai importanți designeri români. Exponatele vedetă vor fi hainele și bijuteriile create în serie mică și unicat. De asemenea poate fi admirată expoziția foto „Prin Bucureștiul meu iubit” semnată Dana Ștefănescu, o expoziție atipică, fotografiile fiind realizate în exclusivitate cu telefonul mobil

* Constanța: Teatrul Național de Operă și Balet „Oleg Danovski” organizează în perioada 31 octombrie – 5 decembrie, a 46-a ediție a Festivalului Internațional al Muzicii și Dansului, și are în program 15 evenimente, printre care și două premiere. Printre partenerii media: Radio România, Radio România Constanța. Programul zilei:

• ora 18:30 – spectacolul “O noapte la Veneția”, J. Strauss, Regia artistică: Mario Nikolov, Bulgaria – la Sala Teatrului. Scenografia: Adriana Urmuzescu; Soliști: Laura Eftimie, Smaranda Drăghici, Silvia Simionescu, Răzvan Săraru, Doru Iftene, Ștefan Popov, București, Constantin Acsinte, Laurențiu Severin, Adrian Bădilă, Bogdan Ocheșel, Robert Safta, Iulian Bratu. Dirijor: Adrian Stanache. Coregrafia: Mihai Mîndruțiu

– Sport

* Adunarea Generală Ordinară a Federaţiei Române de Şah va avea loc de la ora 10:00, în sala „Nadia Comăneci”, aflată la etajul 8 al sediului Ministerului Tineretului şi Sportului, din Str. Vasile Conta nr.16, Sector 2. Având în vedere evoluţia pandemiei de COVID-19 în România, restricţiile privind adunările publice şi circulaţia persoanelor, FR Şah limitează participanţii la 25 delegaţi ai structurilor membre plus cinci persoane din prezidiu şi secretariat. Pentru restul participanţilor accesul la şedinţă se va face online prin intermediul platformei Zoom

* Meciul de fotbal dintre formaţiile Dinamo București şi Astra Giurgiu, în cadrul etapei a 9-a a Ligii I (reprogramat din 30 octombrie), amânat în urma cazurilor de COVID-19 de la formaţia giurgiuveană

– S-a întâmplat într-o zi de 14 noiembrie

* Acum 786 de ani (1234) era menţionată, într-o diplomă a Papei Grigore al IX-lea, existenţa românilor, numiţi „walati”, care trăiau în episcopatul cumanilor şi aveau o ierarhie bisericească de rit ortodox

* Cu 523 de ani în urmă (1497) era terminată zidirea bisericii „Înălţarea Domnului” de la Mănăstirea Neamţ, monument ce defineşte în cel mai înalt grad stilul „moldovenesc” în arhitectura bisericească, constituit în epoca lui Ştefan cel Mare (1457-1504)

* În urmă cu 188 de ani (1832) era pus în circulație primul vagon de tramvai din America, la New York, având ca pasageri funcționari publici care parcurgeau distanța dintre Str. Prince și Str. nr. 14. Tramvaiul era tras de cai. În Europa prima linie de tramvai cu cai a fost construită în anul 1854 în Franța, la Paris. În Anglia, în 1860, tramvaiul cu cai a fost introdus în orașul Birkenhead, iar în 1861 la Londra. La București, primele tramvaie de epocă trase de cai au apărut în 1872 și circulau pe ruta: Cimitirul Sfânta Vineri-Gara de Nord-Bariera Moșilor

* Acum 142 de ani (1878) autorităţile româneşti au preluat, oficial, administraţia Dobrogei, în prezenţa domnitorului Carol I. Tratatul de pace la San Stefano (semnat la 3 martie 1878), încheiat în urma războiului ruso-româno-turc declanşat în 1877, a recunoscut independenţa României şi a prevăzut ca sudul Basarabiei să intre în componenţa Rusiei, iar Dobrogea şi Delta Dunării să revină statului român (14/26)

* Se împlinesc 110 ani (1910) de când aviatorul american Eugene Burton Ely (n. 1886 – m. 1911) a realizat prima decolare reușită a unui avion de pe un vas. A decolat cu un avion cu elice propulsoare Curtiss de pe o platformă temporară ridicată peste prova crucișătorului ușor USS Birmingham. Imediat ce a terminat de parcurs platforma de 25 m lungime, aeroplanul a început să cadă, iar roțile au atins apa; după aceea, s-a ridicat. Aviatorul a aterizat rapid pe o plajă în loc să facă o tură a portului și să aterizeze la Norfolk Navy Yard, așa cum se stabilise. În urma acestui zbor, Ely a fost făcut locotenent al Gărzii Naționale din California devenind primul rezervist care efectuează un astfel de zbor

* Cu 98 de ani în urmă (1922) era difuzată prima emisiune radiofonică a BBC – The British Broadcasting Company (cum a fost denumit iniţial BBC-ul), transmisă, cu autorizaţia Guvernului britanic, cu sprijinul unui grup de şase mari fabricanţi de echipamente fără fir, între care pionierul radiofoniei Guglielmo Marconi. Emisia zilnică a programelor BBC a început, din studioul de la Londra al lui Marconi, şi a fost urmată, a doua zi, de emisiuni de la Birmingham şi Manchester. În următoarele luni reţeaua de emiţătoare s-a extins, în 1925 BBC-ul putând fi ascultat în cea mai mare parte a teritoriului Regatului Unit. Primul director general a fost John Reith. La început BBC-ul a avut 4 angajaţi şi a fost finanţat printr-o taxă de abonament de 10 şilingi, plătită la poştă de toţi deţinătorii de receptoare radio. Taxa era suplimentată din redevenţe pentru vânzările de aparate de radio. În 1962 compania a fost dizolvată şi s-a format, printr-o Cartă regală, The British Broadcasting Corporation

* Se împlinesc 80 de ani (1940) de la atacul aerian german asupra oraşului britanic Coventry, primul bombardament din cursul celui de-Al Doilea Război Mondial îndreptat împotriva unui centru populat fără importanţă strategică (14/15)

* La această dată, acum 51 de ani (1969), a avut loc şedinţa de constituire a Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice (ASAS), instituţie a cărei menire era de a concentra forţele de creaţie ştiinţifică care să cooordoneze activitatea ştiinţifică de pe întreg cuprinsul ţării, valorificarea eficientă a rezultatelor cercetării şi de a răspunde de organizarea producerii de sămânţă, material săditor, animale de prăsilă, seruri şi vaccinuri de uz veterinar, necesare agriculturii. În anul 1992, prin H.G. nr. 141, publicat în Monitorul Oficial nr. 60 din 7 aprilie, Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice i s-a atribuit numele savantului român Gheorghe Ionescu-Şişeşti, devenind Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti”

* Tot cu 51 de ani în urmă avea loc lansarea navetei spațiale Apollo 12, avându-i la bord pe cosmonauții Charles Conrad Jr., Richard F. Gordon Jr. și Alan L. Bean. Planul de misiune era o aterizare în zona Oceanus Procellarum (Oceanul furtunilor). Lansarea a avut loc la Kennedy Space Center din Florida. Modulul lunar Apollo 12 a avut o aterizare precisă pe suprafaţa Lunii la data de 19 noiembrie 1969. Misiunea Apollo 12 oferit prima ocazie de a studia Luna în detaliu pe o rază de 0.5 km de la locul de debarcare. Activităţile de suprafaţa Lunii au fost efectuate în esenţă întocmai planului şi în termenele alocate. La trei ore după debarcare, echipajul a început pregătirile pentru ieşire şi prima traversare pe suprafaţa Lunii. În cele două perioade de activităţi extravehiculare, cu o durată totală de 7,5 ore, astronauţii au primit sarcini foarte specifice pentru a-şi completa misiunea. Printre acestea au fost cele de a colecta mostre lunare, de a implementa mai multe experimente, şi de a examina şi fotografia suprafaţa lunară

Aniversări – Comemorări

– Sf. Apostol Filip, unul dintre cei 12 Apostoli; Sf. Ier. Grigorie Palama, arhiepiscopul Tesalonicului; Lăsatul secului pentru Postul Naşterii Domnului (Calendarul Creştin-Ortodox 2020)

– Sf. Apostol Filip (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2020)

– „Ziua Dobrogei”; autorităţile româneşti preiau oficial, la 14/26.XI.1878, administraţia Dobrogei, în prezenţa domnitorului Carol I. Tratatul de pace la San Stefano (semnat la 3 martie 1878), încheiat în urma razboiului ruso-româno-turc declanşat în 1877, a recunoscut independenţa României şi a prevăzut ca sudul Basarabiei să intre în componenţa Rusiei, iar Dobrogea şi Delta Dunarii să revină statului român

– 1871: S-a născut criticul literar Ilarie Chendi (m. 1913)

– 1874, 14/22: S-a născut C.[onstantin] Sandu-Aldea, agronom (fondator al ştiinţei ameliorării plantelor în România) şi scriitor; membru corespondent al Academiei Române din 1919 (m. 1927). NOTĂ Dicţionarul scriitorilor români R-Z (2002) dă ca dată a naşterii 22.XI.1874

– 1876: S-a născut Orest Tafrali, istoric şi prozator; specialist în istorie veche, arheologie şi bizantinologie; membru corespondent al Academiei Române din 1936 (m. 1937)

– 1898: S-a născut Benjamin Fundoianu (pseudonimul lui Benjamin Wexler), poet, eseist, critic, publicist şi scenarist bilingv, stabilit în Franţa în 1923 (semna Benjamin Fondane); a tradus în limba română din poezia simboliştilor francezi; participant la Rezistenţa franceză, a fost arestat de Gestapo (m. 1944, asasinat de nazişti, în lagărul de la Auschwitz). NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români D-L (1998) dă ca dată a naşterii 15.XI.1898

– 1899: A murit Zsófia Torma, arheolog, antropolog şi paleontolog de origine maghiară; considerată prima femeie arheolog din Transilvania, de unii chiar prima din lume; a avut un rol decisiv în fondarea Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei (n. 1832)

– 1911: S-a născut inginerul agronom Nichifor Ceapoiu; membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1994)

– 1913, 14/27: S-a născut actriţa de teatru şi film Nineta Gusti (m. 2002)

– 1913: A murit Nerva Hodoş, istoric şi bibliograf; unul dintre fondatorii bibliografiei româneşti; a desfăşurat o activitate rodnică pentru organizarea colecţiilor Bibliotecii Academiei (n. 1869)

– 1914: S-a născut Î.P.S. Gherasim Cristea (prenumele la naştere: Gheorghe), arhiepiscop al Arhiepiscopiei Râmnicului (din septembrie 1984) (m. 2014)

– 1916, 14/27: S-a născut compozitorul Vinicius Grefiens (m. 2000)

– 1920: S-a născut (la Cubolta, azi în Republica Moldova) Sergiu Grossu, filosof, teolog, scriitor, poet, editor și publicist; a fost arestat și întemnițat de comuniști, la fel ca soția sa, Nicole Valery Grossu (autoarea best-sellerului „Binecuvântată fii, închisoare”), pentru credința creștină de care a refuzat să se lepede; volumul său de căpătâi este „Calvarul României creştine”, despre martirajul Bisericilor româneşti în timpul regimului comunist (m. 2009) – 100 de ani

– 1921: S-a născut Dumitru Bughici, compozitor şi muzicolog, stabilit în Israel din 1985 (m. 2008)

– 1926: S-a născut sculptoriţa Gabriela Manole-Adoc (m. 2002)

– 1929: S-a născut matematicianul Ivan Singer; lucrări în domeniul analizei funcţionale, al teoriei aproximării, teoriei optimizării ş.a; membru titular al Academiei Române din 2009 (m. 2020)

– 1932: S-a născut Geo Saizescu, regizor de film, scenarist, actor şi profesor universitar; considerat maestrul filmului de comedie românesc (m. 2013)

– 1934: S-a născut Andrei Brezianu, eseist, prozator, jurnalist şi traducător; în 1985 se stabileşte în SUA; din anul următor devine redactor responsabil cu probleme de limbă şi stil în cadrul Secţiei în limba română a postului de radio Vocea Americii, apoi redactor şef (1987) şi director (1991-2001) în cadrul aceleiaşi secţii (m. 2015)

– 1934: S-a născut scenarista Vasilica Istrate; a avut o colaborare constantă şi exclusivă cu regizoarea de film Elisabeta Bostan (m. 2002)

– 1938: S-a născut Ion Cocora (numele la naştere: Ion Blagoie), poet, eseist, cronicar dramatic şi editor

– 1938: S-a născut sculptoriţa Elena Hariga

– 1942: A murit (în Elveţia, într-un lagăr de refugiaţi austrieci) tenorul de origine română Joseph Schmidt (n. 1904, în Bucovina). NOTĂ: Unele surse dau moartea la 16.XI.1942

– 1951: S-a născut ÎPS Ioan Selejan, arhiepiscop al Timişoarei şi mitropolit al Banatului (din dec. 2014); fost arhiepiscop al Covasnei şi Harghitei (2009-2014); a fost instalat ca primul episcop al Covasnei şi Harghitei la 25.IX.1994, anul nou-înfiinţatei Episcopii, cu sediul la Miercurea-Ciuc. NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 16.XI.1951

– 1951: S-a născut inginerul Horia-Nicolai Teodorescu; a creat, la Iaşi, o şcoală de sisteme fuzzy şi sisteme inteligente şi a contribuit la consolidarea, în ultimii 20 de ani, a şcolii româneşti de sisteme fuzzy şi inteligenţă artificială; a fost iniţiatorul şi promotorul Societăţii Române de Sisteme Fuzzy şi al Uniunii Balcanice de Sisteme Fuzzy şi Inteligenţă Artificială; membru corespondent al Academiei Române din 1993

– 1953: S-a născut compozitorul, dirijorul și profesorul Sorin Lerescu

– 1956: S-a născut actorul de comedie Vasile Muraru, director al Teatrului de Revistă „Constantin Tănase” (din mai 2019)

– 1967: A murit Petre P. Panaitescu, istoric literar şi filolog (slavist); preocupat, în special, de relaţiile românilor cu popoarele slave, de circulaţia manuscriselor slave în cultura română; membru fondator al Asociaţiei Slaviştilor din România; membru corespondent al Academiei Române din 1934 (n. 1900)

– 1975: S-a născut atleta de talie mondială Gabriela Szabo; multiplă campioană naţională, europeană, mondială şi olimpică; desemnată atleta nr.1 a lumii (în 1999) și cea mai bună atletă a țării 10 ani consecutiv; director general al Clubului Sportiv Municipal București (din 2017); fost ministru al tineretului şi sportului în Guvernul Victor Ponta 3 şi 4 (2014-2015); vicepreşedinte al Federaţiei Române de Atletism (FRA) (2005 – 2013) – 45 de ani

– 1990: A murit Ernest Bernea, sociolog, etnograf şi filosof; unul dintre intelectualii de marcă ai perioadei interbelice; tatăl pictorului Horia Bernea (n. 1905) – 30 de ani

– 1991: A murit scriitorul Constantin Chiriţă; în anul 1988 s-a stabilit în Germania, unde a şi decedat (n. 1925)

– 2000: A murit Barbu Zaharescu, economist (a întocmit primul manual de economie politică din România, în 1945) şi diplomat; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (n. 1906) – 20 de ani

– 2001, 14/15: A murit Z.[igu] Ornea, editor, critic, istoric literar, publicist și scriitor, autorul unei bibliografii impresionante cuprinzând numeroase lucrări de specialitate și articole, monografii, cronici literare și cronici ale edițiilor (n. 1930)

– 2018: A murit Simona Patraulea, realizatoare de emisiuni de radio și de televiziune; cunoscută pentru emisiunile „Steaua fără nume”, „Floarea din grădină” şi „Cu mască, fără mască” (n. 1931)

– 2018: A murit Sorin Vieru, filosof, publicist și profesor; specializat în logică formală şi istoria logicii; activitatea sa de cercetare a vizat şi filosofia politică, în special cea antică (Platon) (n. 1934)

– 2019: A murit actorul, regizorul și profesorul Petru Ciubotaru; societar al Teatrului Național „Vasile Alecsandri” din Iași (n. 1939) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Paris: Sfârșitul procesului atacurilor de la Charlie Hebdo, Montrouge și Hyper Cacher

– Kennedy Space Center, Statele Unite: SpaceX lansează 4 astronauți către Stația Spațială Internațională la bordul unei capsule Dragon (amânată din 31 oct.)

– Sakhir, Bahrain: Campionatul Mondial de anduranță WEC: 8 ore de la Bahrain

– Hong Kong, China: Marș al comunității minorităților sexuale LGBT

– New Delhi, India: Festivalul Luminilor Diwali (sau Dīpāvali)

– Pesario, Italia: Stagiunea de toamnă a Rossini Opera Festival se va desfășura în regim de live streaming (14 – 29 nov.)

– Lisabona, Portugalia: Fotbal – UEFA Nations League, Liga A, Grupa 3: Portugalia – Franța

– Leipzig, Germania: Fotbal – UEFA Nations League, Liga A, Grupa 4: Germania – Ucraina

– Basel, Elveția: Fotbal – UEFA Nations League, Liga A, Grupa 4: Elveția – Spania

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială de Luptă împotriva Diabetului”; marcată din 1991, anual, la iniţiativa Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi a Federaţiei Internaţionale de Diabet, în ziua de naştere (14.XI.1891) a fiziologului şi farmacologului canadian Frederick Grant Banting, cel care a introdus în terapeutică insulina, în 1921. NOTĂ: De fapt descoperitorul insulinei este medicul român Nicolae Paulescu (1869-1931); acesta a publicat, în august 1921, rezultatele cercetărilor sale privind insulina; abia peste 50 de ani va fi recunoscută prioritatea lui Paulescu în descoperirea insulinei faţă de canadianul Frederick G. Banting şi scoţianul John J. R. Macleod, care au anunţat descoperirea insulinei în decembrie 1921 şi pentru care au luat Premiul Nobel pentru medicină pe 1923

– 1668: S-a născut Johann Lukas von Hildebrandt, arhitect, sculptor şi decorator austriac (capodopera sa, Palatul Belvedere din Viena) (m. 1745)

– 1716: A murit Gottfried Wilhelm Leibniz, filosof şi matematician german; a elaborat, independent de Newton, calculul infinitezimal, descoperire ce a marcat decisiv sistemul său logic şi filosofic; unul din întemeietorii iluminismului german (n. 1646)

– 1719: S-a născut (Johann Georg) Leopold Mozart, violonist, organist, compozitor şi profesor austriac; tatăl celebrului compozitor Wolfgang Amadeus Mozart (m. 1787)

– 1765: S-a născut inventatorul american Robert Fulton, pionier în domeniul propulsiei cu aburi; a construit şi experimentat o serie de maşini şi prima navă, practic utilizabilă, acţionată de un motor cu aburi (Clermont/1807), cu care a călătorit de la New York la Albany, pe fluviul Hudson (m. 1815) – 255 de ani

– 1774: S-a născut compozitorul italian Gaspare Luigi Spontini (m. 1851)

– 1778: S-a născut pianistul şi compozitorul german Johann Nepomuk Hummel (m. 1837)

– 1779: S-a născut Adam Gottlob Oehlenschläger, poet şi dramaturg, lider al mişcării romantice, considerat cel mai mare poet naţional danez (m. 1850)

– 1812: S-a născut Aleardo Aleardi, poet italian (m. 1878)

– 1825: A murit scriitorul german Jean Paul (pseudonimul lui Johann Paul Friedrich Richter) (n. 1763) – 195 de ani

– 1829: A murit Louis Nicolas Vauquelin, farmacist și chimist francez, care a descoperit elementele chimice crom (în 1797) şi beriliu (în 1798) (n. 1763)

– 1831: A murit filosoful german Georg Wilhelm Friedrich Hegel, principal reprezentant al idealismului în filozofia secolului al XIX-lea (n. 1770)

– 1840: S-a născut pictorul francez Claude Monet, promotor al impresionismului, curent a cărui denumire a fost sugerată de titlul unui peisaj al său „Impresie, răsărit de soare” (m. 1926) – 180 de ani

– 1861: S-a născut Frederick Jackson Turner, istoric american; cunoscut mai ales pentru eseul său „The Significance of the Frontier in American History” („Semnificația frontierei în istoria americană”), publicat în 1893, ale cărui idei au format cunoscuta „Teză a Frontierei” („Frontier Thesis”). Argumentele aduse de Turner subliniază rolul important al fenomenului de mutare continuă al frontierei americane către vest în formarea și aprofundarea caracterului americanilor precum și în procesul de cristalizare al democrației în Statele Unite ale Americii (m. 1932)

– 1887: S-a născut Bernhard Paumgartner, dirijor, compozitor şi muzicolog austriac (m. 1971)

– 1889: S-a născut Jawaharlal Nehru, om politic şi scriitor indian; lider al partidului Congresul Naţional Indian din 1923; prim-ministru şi ministru al afacerilor externe al Indiei între anii 1947 şi 1964 (m. 1964)

– 1891: S-a născut Sir Frederick Grant Banting, fiziolog şi farmacolog canadian; contribuţii la descoperirea şi introducerea în terapeutică a insulinei; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1923, împreună cu scoţianul John James Rickard Macleod (m. 1941)

– 1900: S-a născut compozitorul şi dirijorul american Aaron Copland, unul dintre întemeietorii şcolii componistice americane (m. 1990) – 120 de ani

– 1904: S-a născut Dick Powell, actor, producător, cântăreț și regizor american (m. 1963)

– 1906: S-a născut Louise Brooks, dansatoare şi actriţă americană din perioada filmului mut, critic de film şi scriitoare (m. 1985)

– 1907: S-a născut Astrid Lindgren, scriitoare suedeză de literatură pentru copii (m. 2002)

– 1919: S-a născut actrița americană Veronica Lake (m. 1973)

– 1922: S-a născut Boutros Boutros-Ghali, om politic egiptean; secretar general al Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei între anii 1997 şi 2002; secretar general al ONU în perioada 1.I.1992-31.XII.1996 (m. 2016)

– 1923: S-a născut Herbert Zand, scriitor austriac (m. 1970)

– 1926: S-a născut mezzosoprana austriacă Léonie Rysanek (m. 1998)

– 1927: S-a născut chitaristul spaniol Narciso Yepes (m. 1997)

– 1934: S-a născut pianistul jazz american Ellis Marsalis Jr. (m. 2020)

– 1944: A murit Carl Flesch, violonist şi pedagog maghiar (n. 1873)

– 1946: A murit Manuel de Falla, compozitor şi pianist spaniol; alături de Isaac Albéniz și Enrique Granados a fost unul dintre cei mai importanți compozitori spanioli din a doua jumătate a secolului al XX-lea (n. 1876)

– 1947: S-a născut acordeonistul american Buckwheat Zydeco (numele real: Stanley Joseph Dural Jr.); contribuţie la dezvoltarea genului muzical zydeco, specific comunităţilor afro-americane din sudul statului Louisiana (m. 2016)

– 1948: S-a născut prinţul Charles, prinţ de Wales şi moştenitor al tronului britanic; este primul copil al reginei Elisabeta a II-a și al prințului Philip, duce de Edinburgh

– 1962: S-a născut actriţa americană Laura San Giacomo

– 1972: S-a născut actorul şi fotomodelul american Josh Duhamel (Joshua David Duhamel)

– 2014: A murit chirurgul sudafrican Marius Stephanus Barnard; membru al echipei de la spitalul Groote Schuur din oraşul Capetown unde, la 3 decembrie 1967, a avut loc primul transplant cardiac uman; a adus contribuţii mari la dezvoltarea chirurgiei cardiace în diverse domenii şi în special în acela al corecţiei cardiopatiilor congenitale; în spiritul unui misionar, a mers cu echipa lui în ţările unde chirurgia cardiacă avea nevoie de ajutor, inclusiv în România; ca senator în parlamentul sud-african a militat pentru îndepărtarea apartheid-ului şi a democratizării ţării sale (n. 1927)

– 2016: A murit David Mancuso, DJ şi personalitate influentă a culturii dance americane, inclus în Dance Music Hall of Fame (n. 1944)

– 2018: A murit Fernando Del Paso, unul dintre principalii reprezentanţi ai literaturii mexicane; romancier, poet, dramaturg, eseist, desenator, diplomat, animator de radio şi scriitor de cărţi pentru copii (n. 1935)

– 2019: A murit producătorul croat de film Branko Lustig; recompensat cu Oscar pentru filmele „Lista lui Schindler” şi „Gladiatorul”; supravieţuitor al Holocaustului (n. 1932) – 1 an