Calendarul zilei – 5 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 5 noiembrie 2020, 05:12 / actualizat: 5 noiembrie 2020, 9:35

EVENIMENTE INTERNE

– Sindicate, Patronate

* Consiliul Național al Federației Salariaților din Administrația Publică Centrală și Locală din România – „Columna”, Federație reprezentativă la nivelul sectorului de activitate Asistență Socială, organizează în Piața Victoriei, acțiuni de protest, ca urmare a faptului că 4.000 de salariați din DGASPC Bacău, Giurgiu și Neamț nu și-au primit salariile pentru luna septembrie, iar în luna noiembrie alte 15 județe vor intra în incapacitate de plată, lăsând fără salarii peste 50.000 de salariați

-Academie

* Galați: Ediția a IV-a a Conferinței naționale cu tema  “Comunități virtuale în epoca Regulamentului General privind Protecția Datelor (CVRGPD)”  va avea loc de la ora 11:00,  la Universitatea Danubius, Sala Senatului.Partener media: JURIDICE.ro. Conferinta reuneste cadre didactice și cercetatori de la Academia Română și centre universitare din țară – Universitatea Danubius, Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie din Târgu Mureș și Universitatea de Vest din Timisoara

-Cultură

* Muzeul Municipiului București va găzdui începând cu această dată, o expoziție excepțională, dedicată celei mai importante pictorițe din Basarabia care, pe data de 28 octombrie, a împlinit 100 de ani – la Palatul Suțu, Bd. Ion C. Brătianu, nr. 2. Este prima mare expoziție personală a Valentinei Rusu Ciobanu în România. Un eveniment cultural major, care deschide calea spre includerea Școlii de pictură de la Chișinău într-o nouă istorie a artei românești.

• Expoziția „Valentina Rusu Ciobanu. 100 de ani de la naștere” poate fi văzută la Palatul Suțu până pe data de 29 noiembrie 2020

– S-a întâmplat într-o zi de 5 noiembrie

* Se împlinesc 160 de ani (1860) de la inaugurarea Grădinii Botanice din Bucureşti, înfiinţată ca instituţie în acelaşi an, pe lângă Facultatea de Medicină şi Farmacie din Bucureşti, la iniţiativa doctorului Carol Davila, în urma unui decret semnat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Amenajarea acestui spaţiu, ca bază didactică şi de cercetare, a fost realizată sub conducerea botanistului Ulrich Hoffmann, ca prim director al acestei instituţii. În anul 1874, Grădina Botanică a trecut în componenţa Universităţii din Bucureşti, funcţionând pe lângă Facultatea de Ştiinţe şi avându-l la conducere pe remarcabilul Prof. Dr. Dimitrie Brândză. În anul 1994, odată cu prima Sesiune Naţională de Comunicări Ştiinţifice Botanice, Grădina Botanică bucureşteană a primit numele „Prof. Dr. Dimitrie Brândză”

* Se împlinesc 140 de ani (1880) de când Sergiu Voinescu, reprezentant diplomatic cu misiune specială, era primit în audienţă de secretarul de stat american, William E. Ewarts, pentru a notifica proclamarea Independenţei de Stat a României (5/17)

* Acum 131 de ani (1889) erau deschise oficial cursurile Şcolii Superioare de Război (actuala Academie de Înalte Studii Militare), prima instituţie de învăţământ superior din istoria Armatei române, înfiinţată la 8/20 august acelaşi an printr-un decret al regelui Carol I

* La Lugoj, avea loc, acum 115 ani (1905), o mare întrunire populară la care au participat peste 20.000 de români din 32 de localităţi din Banat şi Transilvania, care cereau recunoaşterea naţionalităţii române şi promovarea limbii şi culturii româneşti. Întrunirea a marcat un moment important în lupta naţională a românilor din Austro-Ungaria

* Cu 102 ani în urmă (1918) Declaraţia de independenţă a Transilvaniei era citită în Parlamentul de la Budapesta de dr. Alexandru Vaida-Voevod (adoptată, la 29.IX/12.X.1918, la Oradea, de Comitetul Executiv al Partidului Naţional Român din Transilvania, Declaraţia, intitulată „Către popoarele lumii”, afirma, în faţa opiniei publice mondiale, dorinţa Transilvaniei de a se uni cu România) (5/18)

* Acum 87 de ani (1933), între 5 şi 11 noiembrie, la Salonic, s-a desfăşurat a patra Conferinţă balcanică, în cadrul căreia a fost adoptat, în unanimitate, proiectul Pactului balcanic. La 9 februarie 1934, miniștrii Afacerilor Străine ai României – Nicolae Titulescu, Turciei – Tewfik Rustu-Aras, Iugoslaviei – B. Jetvic și Greciei – Demetrios Maximos, „ferm deciși a asigura respectul angajamentelor contractuale deja existente și menținerea ordinii teritoriale actualmente stabilită în Balcani”, semnau, la Ankara, Pactul Înțelegerii Balcanice. Statele semnatare își garantau, astfel, mutual securitatea tuturor frontierelor lor balcanice și își luau obligația de a nu întreprinde nicio acțiune politică față de alt stat balcanic nesemnatar al Pactului fără avizul mutual prealabil al celorlalți semnatari și de a nu lua nicio obligație față de oricare alt stat balcanic fără cunoștința prealabilă a celorlalte părți. Crearea Înțelegerii Balcanice a reprezentat un pas important pe calea colaborării între popoarele balcanice, a întăririi securității regionale. România a ratificat Pactul Balcanic la 16 iunie 1934

* Se împlinesc 80 de ani (1940) de când, sub conducerea dirijorului şi compozitorului Ion Croitoru, se înfiinţa Corul Radio, prima formaţie corală a radioului public. Este cea mai longevivă formaţie vocal-simfonică din România şi s-a impus de-a lungul timpului ca o echipă de elită. A ajuns să îşi însuşească neîncetat partituri noi şi are în prezent în repertoriu oratorii, cantate, madrigale, poeme sau balade. Corul Academic Radio este format din aproximativ 70 de muzicieni profesionişti şi este pregătit şi condus în prezent de Ciprian Ţuţu. De-a lungul anilor a fost condus de: Dumitru D. Botez, Gheorghe Danga, Dumitru D. Stancu, Constantin Petrovici, Emanuel Elenescu, Alexandru Şumski, Carol Litvin, Aurel Grigoraş şi Dan Mihai Goia

* În urmă cu 77 de ani (1943) era înfiinţată Agenţia iugoslavă de presă „Taniug”. În prezent „Taniug” este numele unei agenţii de presă din R. Sârbă (după destrămarea R. S. F. Iugoslavia)

* Se împlinesc 50 de ani (1970) de când, la Vatican, a fost introdus serviciul divin în limba naţională a fiecărei comunităţi romano-catolice

* Acum 28 de ani (1992), avea loc redeschiderea Ambasadei Vaticanului la Bucureşti (Nunţiatura Apostolică). Relaţiile diplomatice dintre România şi Sfântul Scaun au fost stabilite în 1920, fiind întrerupte în anul 1950, după instalarea regimului comunist, şi reluate la 15.V.1990, după Revoluţia anticomunistă din Decembrie 1989

* Prin Decretul 192, acum 27 de ani (1993), se înfiinţa Misiunea Permanentă a României pe lângă Consiliul Europei, cu sediul la Strasbourg, condusă de un reprezentant permanent cu rang de ambasador, în vigoare din 17 noiembrie 1993

Aniversări – Comemorări 

– „Ziua Profesiilor Liberale din România”; Uniunea Profesiilor Liberale din România a decis să marcheze această zi începând cu anul 2008, după ce, în anul 2006, Comitetul Economic şi Social European a lansat „Ziua europeană a profesiilor liberale”

– 1836: S-a născut Constantin Esarcu, naturalist, medic şi diplomat; s-a dedicat operelor culturale de interes naţional: a fondat Societatea Filarmonică şi a iniţiat subscripţia publică pentru construirea „Ateneului Român” din Bucureşti (1865); membru corespondent al Academiei Române din 1884 (m. 1898)

– 1839: S-a născut Mihail (Gheorghiad) Obedenaru, medic (studii antropologice cu caracter de pionierat), publicist şi diplomat (intensă activitate diplomatică între anii 1877 şi 1885: secretar de legaţie la Roma şi Constantinopol, ministru plenipotenţiar la Atena); membru corespondent al Societăţii Academice Române din 1871 (m. 1885, la Atena)

– 1854: S-a născut Emanoil Riegler, medic, farmacolog şi profesor; a acordat o deosebită importanţă colaborării dintre clinică şi laboratorul de chimie biologică; membru corespondent al Academiei Române din 1904 (m. 1929)

– 1880: S-a născut Mihail Sadoveanu, scriitor, povestitor, nuvelist, romancier şi om politic; membru titular al Academiei Române din 1921 (m. 1961) – 140 de ani

– 1888: S-a născut Mihail Bârcă, dirijor şi compozitor, prozator şi profesor (m. 1973)

– 1895: S-a născut sculptorul şi pictorul Vasile Blendea (m. 1988) – 125 de ani

– 1909: S-a născut Octav Şuluţiu, prozator, traducător şi critic literar (m. 1949)

– 1911, 5/17: S-a născut Elena Vianu, critic şi istoric literar, eseist; soţia lui Tudor Vianu (m. 1965)

– 1918: A murit Victor Anestin, scriitor de literatură ştiinţifico-fantastică, publicist şi editor (în 1899 publică primul roman ştiinţifico-fantastic cunoscut din literatura română: „În anul 4000 sau O călătorie la Venus”); fondatorul şi redactorul primei reviste româneşti de astronomie, Orion (1907-1912); în 1908 înfiinţează Societatea Astronomică Română „Camille Flammarion”; în 1912, împreună cu chimistul C.I. Istrati, pune bazele Universităţii Populare din Bucureşti (n. 1875)

– 1921: A murit tenorul Ioan Băjenaru (n. 1863)

– 1933: S-a născut Ilie Purcaru, publicist şi poet (m. 2008)

– 1935: S-a născut Radu Selejan, poet şi prozator, reporter (la ziarul „Tribuna” din Sibiu, din 1978) (m. 2000) – 85 de ani

– 1937: S-a născut compozitorul Mihai Moldovan; a lucrat, ca redactor, la Radiodifuziunea Română, la Casa de Discuri „Electrecord” şi la revista „Muzica” (m. 1981)

– 1937: A murit Orest Tafrali, istoric şi prozator; specialist în istorie veche, arheologie şi bizantinologie; membru corespondent al Academiei Române din 1936 (n. 1876)

– 1939: S-a născut Nicolae Cristache, prozator şi jurnalist

– 1939: S-a născut Teodor Dima, filosof, logician şi profesor; specialist în logică deductivă și inductivă, epistemologie, filosofia științei, filosofie românească; inventatorul disciplinei filosofice Logica gândirii creative; director al Institutului de Cercetări Economice și Sociale „Gh. Zane“ al Academiei Române, Filiala Iași (1995-2018); membru titular al Academiei Române din 2011 (m. 2019)

– 1942: S-a născut matematicianul şi profesorul Ioan Tomescu, specialist in teoria grafurilor şi combinatorică; a pregătit, o lungă perioadă de timp, lotul olimpic român pentru Olimpiada Internaţională de Matematică şi pentru Balcaniada de Matematică; membru corespondent al Academiei Române din 2000

– 1942: S-a născut Mihai Sin (pseudonim: Mihai Bruda), prozator, eseist, publicist şi profesor; a realizat la Radio România Târgu-Mureş rubrica de actualitate culturală (m. 2014)

– 1943: S-a născut pictoriţa și profesoara Angela Tomaselli

– 1949: S-a născut poeta Angela Nache-Mamier, stabilită în Franţa din 1987; membră stagiară a Filialei Brașov a Uniunii Scriitorilor din România din 2012 și membră a Asociației Scriitorilor de Limbă Română din Québec

– 1951: A murit scriitorul Ion C. Vissarion (n. 1879)

– 1952: A murit astronomul şi profesorul Nicolae Coculescu, fondatorul Observatorului Astronomic din Bucureşti (1908); lucrări de mecanică cerească (n. 1866)

– 1954: S-a născut instrumentistul Nelu Dumitrescu, fondator şi toboşar al formaţiei „Iris”

– 1956: A murit actriţa Maria Filotti; Teatrul din Brăila, oraşul unde s-a născut, poartă numele marii actriţe (n. 1883)

– 1968: S-a născut interpreta Nicola (Nicoleta Alexandru)

– 1977: S-a născut Mihai Covaliu, scrimer (campion mondial în 2005) și antrenor; președintele Comitetul Olimpic și Sportiv Român (din 2016)

– 1978: A murit N. Crevedia (pseudonimul lui Nicolae Ion Cârstea), poet, prozator şi publicist (n. 1902)

– 1979: A murit Lucia Dem.(etriade) Bălăcescu, pictor, grafician și cronicar plastic (n. 1895)

– 1979: A murit Matei Alexandrescu, poet, prozator şi cronicar literar (n. 1906)

– 1984: A murit Ştefan Bârsănescu, reprezentant de seamă al pedagogiei româneşti; lucrările sale ştiinţifice acoperă tematici fundamentale ale ştiinţei educaţiei – pedagogie generală, istoria pedagogiei, pedagogia culturii, epistemologie pedagogică; Ştefan Bârsănescu a fost şi a rămas cel mai remarcabil istoric al educaţiei şi pedagogiei, prin lucrarea din 1941 („Istoria pedagogiei româneşti”) oferind prima sinteză a istoriei şcolii şi gândirii pedagogice din ţara noastră; este considerat şi întemeietorul politicii educaţiei ca domeniu de cercetare în România; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1895). NOTĂ: Dicţionarul Membrii Academiei Române (1866-2003) menționează naşterea la 4 martie 1895, iar decesul la 7 noiembrie 1984

– 1988: A murit lingvistul, foneticianul şi profesorul Dimitrie Macrea; a condus lucrările de elaborare a „Dicţionarului limbii române” (1958) şi a „Dicţionarului enciclopedic român” (4 volume, 1962-1964); membru corespondent al Academiei Române din 1965 (n. 1907)

– 1995: A murit numismatul şi arheologul Bucur Mitrea (n. 1909) – 25 de ani

– 1999: A murit Radu G. Ţeposu, critic literar, eseist, cronicar literar şi ziarist; figură proeminentă a grupării clujene „Echinox” (n. 1954)

– 2007: A murit Ion Păvălache, dirijor şi maestru de cor (n. 1927)

– 2009: A murit pictorul Nicolae Spirescu (n. 1921)

– 2010: A murit Adrian Păunescu, poet, jurnalist şi om politic; a iniţiat şi a condus, în perioada când a fost redactor-şef al revistei „Flacăra” (1973 – 1985), „Cenaclul Flacăra”, adevărat fenomen de masă, cu care a susţinut, până la interzicerea sa, în 16 iunie 1985, 1 615 manifestări de muzică, poezie şi dialog; membru de onoare al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (n. 1943) – 10 ani

– 2014: A murit Dorel Dorian, dramaturg, prozator şi eseist; fost deputat din partea Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România (1996-2004) (n. 1930)

EVENIMENTE EXTERNE

– Sfântul Vincențiu și Grenadine: Alegeri legislative

– Washington: Conferință de presă a președintelui Fed, Jerome Powell

– Shanghai, China: Târgul internațional al produselor de import (CIIE) (5 – 10 nov.)

– Londra: Decizia Băncii Angliei privind politica monetară și publicarea raportului privind politica monetară

– Frankfurt, Germania: Compania Lufthansa publică rezultatele financiare pe al treilea trimestru

– Tokyo, Japonia: Nintendo publică rezultatele pe trimestrul al doilea

– Frankfurt: Commerzbank – rezultatele celui de-al treilea trimestru

– Montréal, Canada: Bombardier – rezultatele trimestrului trei

– Madrid: Conferință de presă a autorităților spaniole cu privire la epidemia de coronavirus

– Alger: Procesul fostului polițist Toufik Hassani și al lui Mohamed Hellal, militanți ai mișcării „Hirak”

– Richmond, SUA: Înot – prima etapă a SUA Pro Swim Series (5 – 8 nov.)

Aniversări – Comemorări 

– „Ziua Mondială a Limbii Romani”, adoptată la 7 noiembrie 2015 de Adunarea Generală a UNESCO, la iniţiativa Croaţiei. NOTĂ: 16 iunie este „Ziua limbii romani” în România, instituită în 2019, pe 8 aprilie este marcată „Sărbătoarea etniei romilor din România” și pe 20 februarie „Ziua dezrobirii romilor”

– „Ziua Mondială de Conştientizare a Tsunamiurilor”; stabilită de Adunarea Generală a ONU, a fost marcată pentru prima oară în 2016

– Marea Britanie: „Ziua Focurilor de Artificii”; una dintre cele mai populare sărbători britanice (marchează eşuarea unui complot din 1605 (- 415 ani) vizând incendierea Parlamentului, atribuit unui grup de catolici)

– 1494: S-a născut Hans Sachs, maestru cântăreţ, compozitor şi poet german (m. 1576)

– 1714: A murit Bernardino Ramazzini, medic italian, considerat fondatorul medicinei muncii; în anul 1700 a scris prima carte importantă despre bolile profesionale şi industria igienică (n. 1633)

– 1854: S-a născut chimistul francez Paul Sabatier; importante contribuţii la studiul catalizei eterogene; Premiul Nobel pentru chimie pe 1912; membru de onoare străin al Academiei Române (1925) (m. 1941)

– 1879: A murit James Clerk Maxwell, fizician teroretician şi matematician britanic de origine scoţiană; contribuţii la teoria cinetico-moleculară a gazelor şi în electromagnetism (n. 1831)

– 1883: S-a născut Ricardo Miró, considerat cel mai mare poet naţional panamez (m. 1940)

– 1895: S-a născut pianistul german Walter Gieseking (m. 1956) – 125 de ani

– 1911: S-a născut Roy Rogers (numele la naştere: Leonard Franklin Slye), cântăreţ de muzică country şi actor american; supranumit „regele cowboy-lor” (m. 1998)

– 1913: S-a născut actriţa britanică de teatru şi film Vivien Leigh (numele adevărat: Vivian Mary Hartley); soţia actorului Laurence Oliver, cu care a format unul dintre cele mai celebre cupluri din lumea cinematografică anglo-americană a anilor ‘30-‘40 ai secolului XX (m. 1967)

– 1914: A murit biologul german August Weismann, unul dintre fondatorii geneticii; a formulat ipoteza separării substanţei ereditare din celulele sexuale („germenul”) de „soma” şi a continuităţii plasmei germinative; a negat posibilitatea eredităţii caracterelor dobândite (n. 1834)

– 1920: S-a născut economistul american Douglass North, laureat al Premiului Nobel pentru economie în 1993, împreună cu Robert W. Fogel, „pentru înnoirea cercetării economice prin folosirea teoriei economice şi a metodelor cantitative, pentru a explica schimbările economice şi instituţionale” (m. 2015) – 100 de ani

– 1921: S-a născut pianistul francez de origine maghiară Georges (György) Czyffra (m. 1994)

– 1923: S-a născut jurnalistul, editorul și publicistul german Rudolf Augstein, fondatorul revistei săptămânale „Der Spiegel” (m. 2002)

– 1931: S-a născut muzicianul american Ike Turner (m. 2007)

– 1934: S-a născut regizoarea şi scenarista ucraineană Kira Muratova (m. 2018)

– 1938: S-a născut Joe Dassin (Joseph Ira Dassin), cântăreţ francez (m. 1980)

– 1938: A murit Georges Urbain, chimist francez şi profesor la Sorbona; studii de chimie termodinamică; în 1907 a descoperit, independent de Auer von Welsbach, luteţiul şi yterbiul (n. 1872)

– 1941: S-a născut Art Garfunkel, cântăreţ, poet și actor american, cunoscut mai ales ca membru al trupei de muzică folk, „Simon & Garfunkel”

– 1943: S-a născut actorul și dramaturgul american Sam Shepard (m. 2017)

– 1944: A murit Alexis Carrel, chirurg și biolog francez, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în 1912 (n. 1873)

– 1948: S-a născut William Daniel Phillips, fizician american; Premiul Nobel pentru Fizică pe 1997, împreună cu fizicienii Steven Chu și Claude Cohen-Tannoudji, pentru dezvoltarea metodelor de răcire și captare a atomilor cu ajutorul laserilor

– 1950: S-a născut Thorbjørn Jagland (nume la naştere: Thorbjørn Johansen), politician norvegian, secretar general al Consiliului Europei între 2009 – 2019; preşedinte al Parlamentului Norvegian (2005-2009), ministru al afacerilor externe al Norvegiei (2000-2001), prim-ministru al Norvegiei (1996-1997) – 70 de ani

– 1955: A murit pictorul francez Maurice Utrillo (n. 1883) – 65 de ani

– 1959: S-a născut Bryan Adams, cântăreţ rock, compozitor şi actor canadian

– 1963: A murit poetul spaniol Luis Cernuda (n. 1902)

– 1989: A murit pianistul și compozitorul american de origine rusă Vladimir Horowitz (n. 1903). NOTĂ: Pentru evitarea serviciului militar tatăl său a declarat ca an al naşterii 1904

– 1991: A murit britanicul Robert Maxwell, magnat al presei internaţionale; a creat un imperiu cu două mari companii publice „Maxwell Communication Corporation” şi „Mirror Group Newspaper” şi 400 de firme private (n. 1923, în Cehia)

– 1997: A murit Sir Isaiah Berlin, istoric şi scriitor britanic, cunoscut pentru lucrările sale de filosofie politică (n. 1909, în Lituania, într-o familie de evrei)

– 2005: A murit scriitorul englez John Fowles (n. 1926) – 15 ani

– 2010: A murit actriţa americană Jill Clayburgh (n. 1944) – 10 ani

– 2012: A murit compozitorul american Elliott Carter (n. 1908)

– 2012: A murit Leonardo Favio (numele real – Fuad Jorge Jury), regizor de film, compozitor şi interpret argentinian (n. 1938)

– 2019: A murit romancierul afro-american Ernest J. Gaines (n. 1933) – 1 an

– 2019: A murit Eleonora Romanescu, artistă plastică din R. Moldova (n. 1926) – 1 an

– 2019: A murit actorul american William Wintersole; cunoscut pentru rolurile din serialele „Tânăr și neliniștit” și „Spitalul General” (n. 1931) – 1 an