Calendarul zilei – 17 octombrie

Publicat de Codrin RAITA, 17 octombrie 2020, 05:00 / actualizat: 17 octombrie 2020, 10:09

EVENIMENTE INTERNE

– Cultură

* Ediția specială aniversară (a X-a) a festivalului Bucharest Fringe se desfășoară în perioada 9 – 18 octombrie, online, pe www.eventbook.ro, unde sunt difuzate integral înregistrările tuturor spectacolelor, iar 4 spectacole au în paralel și câte o reprezentație offline la Teatrul Apropo, respectiv la Green Hours, în București. Timp de 10 zile festivalul aduce în casele spectatorilor 26 de spectacole de teatru independent naționale și internaționale și 15 sesiuni Artists Talk pe Zoom, în care publicul are ocazia să dialogheze în direct cu o parte din artiști. În cadrul ediției de anul acesta au loc trei premiere, ultima având loc astăzi. Printre partenerii media: Radio România Cultural. Din program:

• „Dincolo de oglindă”, o producție a Teatrului Apropo, creație colectivă de teatru-dans inspirată de eseurile din volumul „Oglinzile” de Petru Creția, în regia lui Radu Popescu – ora 19:30, la Teatrul Apropo, Bd. D. Pompeiu nr. 8, lângă stația de metrou Pipera

– S-a întâmplat într-o zi de 17 octombrie

* Acum 333 de ani (1687) prin Tratatul de la Blaj, 12 oraşe şi cetăţi din Transilvania erau puse la dispoziţia trupelor imperiale, pentru a căror întreţinere erau necesare fonduri importante (acest act a marcat, practic, începutul dominaţiei habsburgilor în Transilvania). Imperiul recunoştea, în cadrul Tratatului, privilegiile ţării şi domnia ereditară a lui Mihai Apafi, principe al Transilvaniei (1661-1690) (17/27)

* Se împlinesc 170 de ani (1850) de când se înfiinţa Facultatea de Drept, în cadrul grupului de studii de la Colegiul Naţional Sf. Sava. În anul 1854 a fost consemnată prima promoţie de jurişti. La 25 noiembrie 1859, prin decret princiar, Facultatea de Drept devenea instituţie independentă, primul său decan fiind Constantin Boşianu. La data de 4/16 iulie 1864, prin Decretul nr. 765, Domnitorul Alexandru Ioan Cuza aproba înfiinţarea Universităţii din Bucureşti, prin reunirea celor trei facultăţi existente: Facultatea de Drept, Facultatea de Ştiinţe şi Facultatea de Litere şi Filozofie. Facultatea de Drept a avut la începuturile ei 9 catedre, 9 profesori şi 30 de studenţi. În primii ani universitari, disciplinele predate au fost: dreptul roman, dreptul civil român şi procedura dreptului civil, dreptul penal român şi procedura dreptului penal, dreptul comercial, dreptul constituţional, dreptul administrativ şi economia politică. Durata studiilor era de 4 ani

* Cu 118 ani în urmă (1902) era terminată construcţia primului automobil „Cadillac” – „Cadillac Runabout and Tonneau”. Era un automobil cu două locuri de 10 cai putere (7 kW) cu un motor de un singur cilindru, practic, identic cu Ford Model A din 1903. Noul Cadillac a fost prezentat la Salonul Auto de la New York în ianuarie anul următor şi a impresionat mulţimea suficient pentru a aduna peste 2.000 de comenzi ferme. Din primii săi ani, Cadillac s-a axat pe tehnologie de înaltă calitate şi pe finisaje de lux, clasând maşinile sale printre cele mai bune şi elegante din SUA. Utilizarea de piese interschimbabile a fost o inovaţie importantă a companiei în 1908. Cadillac a fost, de asemenea primul producător al unei maşini complet închise în 1906, iar în 1912 a fost primul care a încorporat în automobilele sale un sistem electric care să permită pornirea, aprinderea şi iluminatul

* Cu 102 ani în urmă (1918), se constituia, la Budapesta, Consiliul Naţional Român Central (din 21.X/3.XI.1918, cu sediul la Arad), ca organ de conducere al românilor, format din şase reprezentanţi ai Partidului Naţional Român (Vasile Goldiș, Aurel Lazăr, Teodor Mihali, Ștefan Cicio-Pop, Alexandru Vaida-Voevod și Aurel Vlad) şi şase social-democraţi (Tiron Albani, Ioan Flueraș, Enea Grapini, Iosif Jumanca, Iosif Renoiu și Baziliu Surdu); din 21.X/3.XI.1918 Consiliul își mută sediul la Arad, în casa lui Ștefan Cicio Pop. Acest Consiliu a fost recunoscut de guvernele de la Viena și Budapesta și a devenit în săptămânile următoare organismul care a impulsionat energiile majorității românilor din Transilvania spre realizarea idealului Unirii (17/30)

* Acum 93 de ani (1927) apărea, la Bucureşti, ziarul „Dreptatea” (1927-1938; 1944-1947), oficios al Partidului Naţional-Ţărănesc; primul director, Virgil Madgearu (1927-1928); ultimul director, Nicolae Carandino (1944-1947); din 1990 a reapărut (cu întreruperi), ca organ al PNŢCD

* Acum 57 de ani (1963) Adunarea Generală a ONU adopta, în unanimitate, proiectul de rezoluţie privind interzicerea folosirii de arme nucleare în spaţiul cosmic, prezentat în numele a 17 ţări membre ale Comitetului pentru dezarmare de la Geneva, printre care şi România

* Cu 47 de ani în urmă (1973), Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol – OPEC, a instituit un embargo petrolier împotriva unor state occidentale care s-a considerat că au sprijinit Israelul în războiul de Yom Kippur, împotriva unei coaliţii de naţiuni arabe. Criza petrolului din 1973, denumită şi Prima criză petrolieră a început în octombrie 1973, când OPEC (avându-i ca membri la acea dată şi Egiptul, Siria şi Tunisia) a proclamat embargo asupra livrărilor de petrol. La începutul aceluiaşi an Egiptul şi Siria, cu sprijinul altor ţări arabe au lansat un atac surpriză împotriva Israelului, în cea mai sfântă zi din calendarul evreiesc, Iom Kipur, declanşând astfel Războiul de Iom Kipur. Deoarece Israelul a fost copleşit numeric de trupele arabe, SUA a decis ca printr-un pod aerian să trimită armament pentru completarea stocurilor israeliene. Cu ajutorul livrărilor de armament şi muniţie de la SUA, Israelul a reuşit să oprească ofensiva ţărilor arabe şi să stabilizeze situaţia. Ca răspuns, membrii OPEC s-au reunit la o şedinţă în Kuweit şi au decis să „pedepsească” SUA instituind embargo asupra livrărilor de petrol ţărilor care au susţinut Israelul

* Se împlinesc 40 de ani (1980) de când Marea Adunare Naţională (Parlamentul) adopta Legea privind organizarea excursiilor cu turişti români în străinătate. Acestea se făceau, de regulă, în grupuri organizate de Ministerul Turismului, excursiile individuale fiind permise numai în ţările socialiste

* Se împlinesc 25 de ani (1995) de când, la această dată, Consiliul Naţional al Audiovizualului acorda SRTV licenţa de emisie pentru postul TVR Internaţional; primul director, jurnalista Felicia Meleşcanu (1941 – 2004)

* Se împlinesc 15 ani (2005) de când a fost adoptat proiectul de rezoluţie privind cooperarea ONU cu organizaţiile regionale în menţinerea păcii şi securităţii internaţionale, în perioada când România a deţinut calitatea de membru nepermanent, ales, al Consiliului de Securitate (2004-2005). A fost prima rezoluţie românească adoptată în Consiliul de Securitate şi, totodată, prima din istoria acestui organ al ONU pe tema cooperării dintre ONU şi organizaţiile regionale

Aniversări – Comemorări

– Sf. Ignaţiu din Antiohia, episcop martir (Calendarul Romano-Catolic 2020)

– „Ziua Patrimoniului Cultural Imaterial” în România, instituită în 2013 prin ordin al ministrului culturii, aminteşte de deschiderea spre semnare, la 17 octombrie 2003, a Convenţiei pentru salvgardarea patrimoniului cultural imaterial, în cadrul Conferinţei Generale a UNESCO de la Paris. Convenţia este instrumentul legal prin care statele-părţi îşi asumă obligaţia de a proteja patrimoniul cultural imaterial, sub toate formele sale: tradiţii şi expresii orale, incluzând limba ca vector al patrimoniului cultural imaterial, artele spectacolului, practici sociale, ritualuri şi evenimente festive, cunoştinţe şi practici referitoare la natură şi la univers, precum şi tehnici legate de meşteşuguri tradiţionale. Prin Legea nr. 410 din 29 decembrie 2005, România a acceptat această Convenţie, iar prin depunerea instrumentelor de ratificare, în 20 ianuarie 2006, ţara noastră fiind al 30-lea stat care a devenit parte la Convenţie, aceasta a intrat în vigoare pe plan universal

– 1858: S-a născut Andrei Bârseanu, poet, folclorist şi traducător; a fost membru şi preşedinte al Societăţii studenţilor români ”România jună” din Viena; membru şi preşedinte (1911-1922) al ASTREI; membru titular al Academiei Române din 1908 şi vicepreşedinte al acestui for (8.VI.-19.VIII.1922) (m. 1922)

– 1892, 17/30: S-a născut Dragoş Protopopescu, poet, prozator, eseist, traducător şi profesor; interesul iniţial al criticii pentru el va scădea direct proporţional cu alunecarea ideologiei sale spre extrema dreaptă; a desfăşurat o susţinută activitate de traducător din limba engleză (mai ales din Shakespeare), colaborând, între anii 1929 şi 1946, cu Teatrul Naţional din Bucureşti (m. 1946)

– 1897: S-a născut (la St. Moritz, Elveţia) scriitoarea Ştefana Velisar-Teodoreanu; soţia scriitorului Ionel Teodoreanu (m. 1995)

– 1904: S-a născut tenorul Dinu (Constantin) Bădescu (m. 1980)

– 1904: A murit Ştefan Petică, poet, prozator, dramaturg, sociolog, traducător şi publicist; G. Călinescu l-a numit „întâiul simbolist declarat şi veritabil” din România (n. 1877). NOTĂ: Dicţionarul de literatură română (1979) dă ca dată a naşterii 22.I.1874, iar a morţii 18.X.1904

– 1904: A murit poetul Dumitru Theodor Neculuţă, condiderat primul poet proletar din literatura română; membru post-mortem al Academiei Române (1948) (n. 1859)

– 1905: S-a născut criticul şi istoricul literar Alexandru Dima; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1979) – 115 ani

– 1907: S-a născut (în Ucraina) soprana Dora Massini (m. 1996, la Bucureşti)

– 1908: S-a născut Leon Kalustian, eseist, memorialist şi ziarist; în 1949 a fost arestat de autorităţile comuniste (m. 1990)

– 1913: S-a născut Octavian Fodor, medic şi profesor universitar clujean; importante contribuţii la studiul bolilor digestive; membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1976)

– 1921: S-a născut Liviu Popa, grafician, scenograf de teatru şi film (m. 1977)

– 1923: S-a născut prozatorul Constantin Bărbuceanu (m. 1997)

– 1924: S-a născut Miriam Răducanu, dansatoare, coregrafă şi profesoară; a revoluţionat dansul modern în România; este creatoarea unei poetici a dansului şi a mişcării scenice în teatru; a condus prima şcoală publică de coregrafie din România în perioada 1949-1950

– 1929: S-a născut actorul de teatru şi film Aurel Cioranu; cunoscut pentru activitatea sa de la Teatrul Bulandra (m. 2014)

– 1935: S-a născut Maria Vicol, scrimeră, antrenor de scrimă şi arbitru internaţional la floretă; campioană mondială la scrimă şi medaliată cu bronz la Jocurile Olimpice, este cea care a adus României prima medalie la o mare competiţie de scrimă (1956) (m. 2015) – 85 de ani

– 1937: S-a născut compozitorul Anton Zeman (m. 1996)

– 1940: S-a născut jurnalistul Constantin Badea, fost director general al Agenţiei Naţionale de Presă Agerpres în perioada 1997-2000 (m. 2016) – 80 de ani

– 1960: A murit inginerul Aurel Bărglăzan; profesor la Politehnica din Timişoara, a contribuit la înfiinţarea şi dezvoltarea Laboratorului de Maşini Hidraulice; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (n. 1905) – 60 de ani

– 1973: A murit prozatorul Nicolae Dunăreanu (pseudonimul lui Nicolae Ionescu), unul dintre supravieţuitorii realismului gen 1900 în proza românească (n. 1881)

– 1983: A murit Romulus Guga, poet, prozator şi dramaturg (n. 1939)

– 1994: A murit Alexandru Protopopescu, poet şi critic literar (n. 1942)

– 2008: A murit Gheorghe Pavelescu, etnolog, folclorist și profesor; apropiat al lui Lucian Blaga, autor a peste 200 de studii despre artă tradiţională, folclor, magie populară şi etnomedicină (n. 1915)

– 2010: A murit Mircea Ghiţulescu, critic şi istoric literar, cronicar dramatic, eseist şi prozator; opera sa capitală este „Istoria literaturii dramatice române contemporane” (1900-2000) (n. 1945) – 10 ani

– 2010: A murit fizicianul Tibor Toró, membru al Comitetului Naţional de Istorie şi Filosofia Ştiinţelor din cadrul Academiei Române şi membru corespondent al Academiei Ungare de Ştiinţe (n. 1931) – 10 ani

– 2015: A murit scriitorul, publicistul şi traducătorul Liviu Radu; considerat unul dintre cei mai importanţi autori de science-fiction şi fantasy din România perioadei de după 1990 (n. 1948) – 5 ani

– 2017: A murit agronomul Nicolae Bria, specializat în tehnologii de mecanizare și echipamente tehnice destinate culturilor de cartof, sfeclă de zahăr, in și cânepă (n. 1927)

– 2018: A murit botanistul Mandache Leocov, director al Grădinii Botanice din Iași între anii 1973-1990 (n. 1928)

EVENIMENTE EXTERNE

– Berlin: Dezbatere între cei trei candidați la președinția partidului conservator CDU, al Angelei Merkel

-Washington: Întâlnire anuală între reprezentanții FMI și Grupul Băncii Mondiale

– Riad, Arabia Saudită: Forum organizat de Fundația Misk din Arabia Saudită (17 – 20 oct.)

– Noua Zeelandă: Alegeri generale, care vor avea loc împreună cu referendumurile privind programul End of Life Choice Act 2019 și legalizarea canabisului. Referendumul privind legalizarea și controlul canabisului va oferi cetățenilor posibilitatea de a vota dacă utilizarea recreativă a canabisului ar trebui să devină legală, pe baza proiectului de lege privind legalizarea și controlul canabisului, iar referendumul End of Life Choice Act 2019 va cere publicului să voteze dacă legea din 2019 privind sfârșitul vieții ar trebui să intre în vigoare, oferind persoanelor cu o boală terminală opțiunea de a solicita moartea asistată

– Marseille, Franța: Finala Cupei Europene de Rugby

– Sydney, Australia: Cursa de cai The Everest 2020

– Sölden, Austria: Cupa Mondială la schi alpin (17 – 18 oct.)

– Audenarde, Belgia: Turul Flandrei la ciclism rutier

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională pentru Eradicarea Sărăciei”; iniţiativa instituirii unei astfel de zile aparţine organizaţiei neguvernamentale „ATD-Quatre Monde” (Ajutor pentru toţi dezmoşteniţii sorţii – Lumea a patra) cu sediul în Franţa, fondată de preotul Joseph Wresinski; ziua are ca scop sensibilizarea factorilor decizionali în vederea eradicării sărăciei în toate ţările lumii, mai ales în cele în curs de dezvoltare, necesitate care a devenit o prioritate a dezvoltării; este marcată din anul 1993 (pe baza Rezoluţiei 47/196 din 22.XII.1992 a Adunării Generale a ONU)

– 1493: S-a născut Baccio Bandinelli, sculptor şi pictor italian (m. 1560)

– 1688: S-a născut Domenico Zipoli, compozitor toscan (m. 1726)

– 1744: A murit constructorul italian de viori Giuseppe Guarneri (del Gesú) (n. 1698)

– 1780: A murit pictorul italian Bernardo Bellotto-Canaletto (numit şi Canaletto „cel tânăr”) (n. 1720) – 240 de ani

– 1809: A murit inginerul francez PierreLouis Georges Du Buat (n. 1734)

– 1813: S-a născut Georg Bűchner, dramaturg (drame romantice anticipând teatrul naturalist şi expresionist) şi publicist german (m. 1837)

– 1837: A murit pianistul şi compozitorul german Johann Nepomuk Hummel (n. 1778)

– 1849: A murit compozitorul şi pianistul polonez Frédéric Chopin; considerat unul dintre cei mai prolifici și influenți compozitori de muzică pentru pian (n. 1810)

– 1864: S-a născut scriitoarea britanică Elinor Glyn (născută Sutherland) (m. 1943)

– 1887: A murit fizicianul german Robert Kirchhoff; contribuţii în electricitate; a pus bazele analizei spectrale (1859), împreună cu conaţionalul său Robert Wilhelm Bunsen, şi a descoperit cesiul şi rubidiul (1860-1861) (n. 1824)

– 1898: S-a născut Shinichi Suzuki, muzician, violonist, filosof și educator japonez, inventator al metodei de educație muzicală Suzuki (m. 1998)

– 1898: S-a născut Simon Vestdijk, poet, romancier și eseist olandez (m. 1971)

– 1903: S-a născut Nathanael West, scriitor și scenarist american (m. 1940)

– 1914: A murit Theodor Lipps, filosof și psiholog german; cunoscut pentru teoria sa privind estetica; a creat cadrul pentru conceptul de empatie (n. 1851)

– 1914: S-a născut scriitorul american Jerome „Jerry” Siegel, care, împreună cu Joe Shuster, a creat personajul Superman, primul dintre marii eroi ai benzilor desenate (m. 1996)

– 1915: S-a născut dramaturgul şi eseistul american Arthur Miller; între anii 1956 şi 1960 a fost căsătorit cu actriţa de film Marilyn Monroe, apoi cu renumita fotografă americană de origine austriacă Inge Morath (m. 2005) – 105 ani

– 1918: S-a născut actriţa americană de film Rita Hayworth (m. 1987)

– 1920: S-a născut actorul american de film Montgomery Clift (m. 1966) – 100 de ani

– 1920: S-a născut Miguel Delibes, nuvelist, eseist şi jurnalist spaniol (m. 2010) – 100 de ani

– 1920: A murit John Reed, scriitor, ziarist şi om politic american (unul dintre fondatorii Partidului Comunist din SUA) (n. 1887) – 100 de ani

– 1923: S-a născut Barney Kessel, chitarist american de jazz (m. 2004)

– 1924: S-a născut poetul, eseistul şi traducătorul portughez Antonio Ramos Rosa (m. 2013)

– 1928: A murit Sir Frank Dicksee (nume complet: Sir Francis Bernard Dicksee), pictor și ilustrator britanic (n. 1853)

– 1928: S-a născut ziaristul şi scriitorul american Jimmy Breslin (m. 2017)

– 1930: S-a născut medicul cardiolog american Robert Atkins, pionier în medicina complementară; bine cunoscut în întreaga lume pentru regimul alimentar de slăbit care-i poartă numele, lansat 1972 (m. 2003) – 90 de ani

– 1933: S-a născut Jeanne-Paule Marie Deckers, cântăreaţă belgiană (m. 1985)

– 1934: A murit Santiago Ramón y Cajal, medic şi histolog spaniol; a elaborat teoria neuronului; considerat precursor al neurofiziologiei şi neurochirurgiei, dar mai ales al histologiei; Premiul Nobel pentru medicină pe 1906, împreună cu italianul Camillo Golgi; membru de onoare străin al Academiei Române din 1923 (n. 1852)

– 1938: S-a născut Les (Leslie Allan) Murray, poet, critic literar și antolog australian (m. 2019)

– 1946: S-a născut Adam Michnik, istoric, politolog, eseist, jurnalist, fost disident polonez; redactor şef al celui mai mare ziar polonez – Gazeta Wyborcza

– 1946: S-a născut violonistul, dirijorul şi profesorul rus Viktor Tretiakov

– 1948: S-a născut actorul american George Wendt

– 1958: A murit Paul Outerbridge, fotograf american, important pentru folosirea și experimentarea fotografiei color (n. 1896)

– 1972: S-a născut Eminem (Marshall Bruce Mathers III), cântăreţ american de muzică hip-hop, producător şi actor

– 1972: S-a născut (în Germania) Tarkan (Tevetoğlu), interpret de muzică pop turcească (la 15 ani s-a stabilit cu părinţii la Istanbul)

– 1973: A murit scriitoarea austriacă Ingeborg Bachmann, autoare de versuri, romane şi piese radiofonice (n. 1926)

– 1980: A murit violonista franceză Yvonne Astruc (n. 1889) – 40 de ani

– 1983: A murit filosoful, sociologul, politologul, jurnalistul și profesorul francez Raymond Aron (n. 1905)

– 1993: A murit Criss Oliva, chitarist şi compozitor american (n. 1963)

– 1998: A murit actriţa britanică Joan Hickson (n. 1906)

– 2008: A murit Levi Stubbs, actor şi cântăreţ american (n. 1936)

– 2012: A murit regizorul japonez de film Koji Wakamatsu (n. 1936)

– 2017: A murit actriţa și cântăreața franceză Danielle Darrieux (nume complet: Danielle Yvonne Marie Antoinette Darrieux); a fost una dintre cele mai mari staruri de cinema din Franța, numărându-se printre cele mai longevive actrițe din istoria filmului (80 de ani de carieră) (n. 1917)

– 2017: A murit Gord Downie, cântăreţ și compozitor canadian, liderul trupei rock „Tragically Hip” (n. 1964)

– 2018: A murit fotojurnalistul turc Ara Güler, supranumit „Ochiul Istanbulului” (n. 1928)

– 2019: A murit balerina şi coregrafa cubaneză Alicia Alonso, o legendă a baletului internaţional; singura artistă latino-americană din istorie care a primit titulatura de „prima ballerina assoluta”; Alicia şi soțul ei Fernando Alonso sunt considerați părinţii Baletului Naţional Cubanez; a evoluat pe scenă până la vârsta de 75 de ani și a continuat să predea arta baletului până aproape de împlinirea vârstei de 100 de ani, deși de la 20 de ani era oarbă (n. 1920) – 1 an