Calendarul zilei – 15 octombrie

Publicat de Codrin RAITA, 15 octombrie 2020, 05:00 / actualizat: 15 octombrie 2020, 9:11

EVENIMENTE INTERNE

-Senat

* ora 9:00 – Lucrări în Comisiile permanente (la sediul senatului și online)

-Camera Deputaților

*ora 10:00 –  Activitate în Comisiile parlamentare (online)

-Istorie

* Pitești: La Memorialul Închisoarea Piteşti are loc un eveniment ce încheie expoziţia “BINOM+1: Fenomenul Piteşti 49/89/19”. Doritorii pot vizita Memorialul după eveniment, până la ora 20:00, respectând condiţiile de distanţare şi utilizare a măştii de protecţie.Evenimentul se va desfăşura în aer liber, iar participarea este gratuită şi nu necesită programare. Printre partenerii media: Radio România Cultural. Din program:

• De la ora 18:00, Nina Moica, fostă deţinută politic, este invitată să vorbească despre experienţa detenţiei din perioada comunistă, despre cum a reuşit o adolescentă arestată la 15 ani să reziste în închisoare şi despre viaţa de după eliberare.
• Va urma un moment dedicat poeziei detenţiei în care recită Theodor Dumbravă, pe fundalul unui soundscape de Andrei Bălan şi Dan Adrian Ionescu. Evenimentul se încheie cu un performance de Andrei Muşat, pentru o reflecţie la zi asupra istoriei recente.

– Cultură

* Timișoara: Cinemateca TIFF vine pentru prima dată la Timișoara, în noul spațiu cultural Faber, în perioada 10 septembrie – 22 octombrie. Va fi un film pe săptămână, proiectat în aer liber, cu respectarea măsurilor de protecție și distanțare. Din program:

• „Servants”, regia Ivan Ostrochovský – Slovacia, România, Cehia, Irlanda, 2020, premiera mondială la Berlinale 2020, în secțiunea Encounters

– S-a întâmplat într-o zi de 15 octombrie

* Acum 438 de ani (1582) această dată devenea prima zi a calendarului gregorian. La 24.II.1582 Grigore al XIII-lea (Ugo Buoncompagni), papă între anii 1572 şi 1585, anunţa că a introdus, printr-o bulă papală, un nou calendar, care îi va purta numele şi care punea de acord anul ecleziastic cu anul astronomic. Calendarul gregorian (de stil nou) a înlocuit calendarul iulian (numit şi de stil vechi). Pentru a corecta eroarea acumulată în 13 secole care trecuseră de la Conciliul din Niceea, s-a trecut la ştergerea a 10 zile din calendarul solar. Conform noului sistem de calcul, ziua de 5 octombrie 1582 a devenit 15 octombrie 1582. Ultima zi a calendarului iulian a fost 4 octombrie 1582. Doar câteva ţări au adoptat imediat noul calendar pe 15 octombrie 1582. Este vorba de Italia, principatele catolice ale Sfântului Imperiu Roman, Polonia, Spania şi Portugalia. În România, s-a trecut la calendarul gregorian (calendarul de stil nou) în anul 1919, când ziua de 1 aprilie a devenit 14 aprilie. Modificarea a fost adoptată prin Decretul-lege din 5/18.III.1919

* Se împlinesc 425 de ani (1595), de când, între 15 şi 20 octombrie, a avut loc Bătălia de la Giurgiu. Mihai Viteazul a zdrobit ariergarda lui Sinan-Paşa şi a cucerit cetatea Giurgiu. Robii luaţi de turci au fost eliberaţi. În urma înfrângerilor, Sinan-Paşa a fost destituit din postul de mare vizir. Cu două săptămâni în urmă, la 8 octombrie 1595, după un asalt de două zile, cetatea Târgoviştei (ocupată de trupele lui Sinan-Paşa) fusese recucerită de forţele unite ale muntenilor, moldovenilor şi transilvănenilor, conduse de Mihai Viteazul, cărora li se alăturase şi un corp toscan

* Cu 142 de ani în urmă (1878) Rusia recunoștea independenţa României (15/27)

* Cu 98 de ani în urmă (1922), la Catedrala Reîntregirii de la Alba Iulia, a avut loc solemnitatea încoronării regelui Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen, ca rege al tuturor românilor, şi a Mariei, ca regină. Coroanei regale de oţel a regelui Carol I (realizată din oţelul unui tun cucerit de la turci în timpul Războiului de independenţă de la 1877-1878) i s-au adăugat însemnele Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei, simbolizând actul unirii tuturor provinciilor istorice româneşti sub sceptrul aceluiaşi monarh. La festivităţi au participat reprezentanţi din peste 20 de state europene, din SUA şi Japonia, fapt ce semnifica o largă recunoaştere internaţională a noii realităţi statale. Succesor al regelui Carol I, Ferdinand I (n. 1865 – m. 1927), rege al României între anii 1914 şi 1927, a fost monarhul de numele căruia se leagă participarea României la prima conflagraţie mondială de partea Antantei şi Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 (15-17)

* Acum 97 de ani (1923) era inaugurată oficial Facultatea de Farmacie pe lângă Universitatea din Bucureşti. Legea privind înfiinţarea ei a fost adoptată la 7.VI.1923; primul decan: profesorul Ştefan Minovici

* În urmă cu 96 de ani (1924) statuia „Libertatea luminând lumea” (Miss Liberty) a fost declarată monument al Statelor Unite ale Americii. Poporul francez a dăruit Statelor Unite, la 4.VII.1884, ca semn de prietenie între cele două naţiuni, această statuie, realizată de sculptorul francez Auguste Bartholdi; instalată pe Liberty Island, la gura de vărsare a fluviului Hudson în Oceanul Atlantic, statuia domină oraşul New York (Miss Liberty a fost dezvelită la 28.X.1886)

* Se împlinesc 95 de ani (1925) de când apărea, sub auspiciile Asociaţiei Prietenii Radiofoniei, publicaţia bilunară „Radiofonia”. A avut în colectivul de redacţie profesori şi ingineri de prestigiu ca: prof. Dragomir Hurmuzescu, ing. E. Petraşcu, ing. Mihai Konteschveller, inventator şi autor de manuale de specialitate, ing. I. Constantinescu, autor de cursuri de telecomunicaţii pentru studenţi şi alţii. În anul 1928 revista este reeditată ca organ de publicitate al Societăţii de Difuziune Radiotelefonică din România

* Acum 56 de ani (1964) erau stabilite relaţiile diplomatice la nivel de ambasadă între România şi Republica Islamică Pakistan. După stabilirea relaţiilor diplomatice, în anul 1964, România şi Pakistanul au dezvoltat relaţii puternice în domeniile economic şi politic. În anii ’70, inginerii români au contribuit semnificativ la construirea rafinăriei din cel mai important centru economic pakistanez, şi fostă capitală a ţării, oraşul Karachi. De asemenea, până în anii ‘80, specialiştii români au construit fabrici de ciment pe teritoriul pakistanez, două dintre localităţi fiind Kohat şi Lasbella. În decembrie 1998, la Islamabad, a fost înfiinţat Forumul de prietenie Pakistan-România, care reuneşte oameni de afaceri aflaţi în raporturi comerciale şi de cooperare economică cu parteneri români, oameni de cultură, reprezentanţi ai societăţii civile, absolvenţi de studii superioare în România şi foşti diplomaţi pakistanezi acreditaţi la Bucureşti

* Se împlinesc 35 de ani (1985) de când avea loc adoptarea, la Strasbourg, a Cartei Europene a Autonomiei Locale. România a ratificat Carta prin Legea 199 din 17.XI.1997

* În urmă cu 23 de ani (1997) era lansată (de la Cape Canaveral/Florida), spre Titan (cel mai mare satelit al planetei Saturn), sonda spaţială americano-europeană „Cassini-Huygens”. Aceasta a ajuns pe orbita lui Saturn în iulie 2004 şi, timp de patru ani (până în 2008), a avut misiunea de a studia planeta Saturn, celebrele ei inele, dar mai ales cel mai mare satelit al acesteia, Titan

Aniversări – Comemorări

– Sf. Tereza din Avila, fecioară învăţătoare a Bisericii (Calendarul Romano-Catolic 2020; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2020)

– 1451: Uciderea domnului Moldovei Bogdan al II-lea, la Reuseni, de către Petru Aron, cu complicitatea unei părţi a boierimii moldovene; tatăl lui Ştefan cel Mare, Bogdan al II-lea, a dus numeroase lupte împotriva polonezilor (n. 1409)

– 1800: S-a născut Mihai Zotta, medic şi naturalist; unul dintre primii medici români; împreună cu Iacob Cihac a întemeiat, în 1833, Societatea de Medici şi Naturalişti din Iaşi (m. 1864) – 220 de ani

– 1874: S-a născut medicul Constantin I. Parhon, întemeietorul şcolii româneşti de endocrinologie; unul dintre protagoniştii endocrinologiei mondiale în perioada constituirii ei ca disciplină de sine stătătoare; membru titular al Academiei Române din 1939 şi preşedinte de onoare al acestui for (1948-1969); om politic, preşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române între anii 1948 – 1952; preşedinte al Consiliului de Administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune între anii 1945 – 1947 (m. 1969). NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 28.X.1874

– 1884: S-a născut inginerul Ion (Iancu) Constantinescu; contribuţii în fondarea învăţământului de telecomunicaţii din România; a brevetat (1919) aparatul teletipografic, care stă la baza teleimprimatoarelor moderne (m. 1963)

– 1889: A murit Gheorghe Adrian (Andreescu) general, teoretician militar, revoluţionar paşoptist şi membru de onoare al Academiei Române din 1875 (n. 1820). NOTĂ: Unele surse (Rosetti, Dim. R. – Dicţionarul Contimporanilor, Editura Lito-Tipografiei „Populară”, Bucureşti, 1897) dau ca dată a morţii 14 decembrie 1889

– 1897: S-a născut inginerul Ioan A. Dimitriu; contribuţii originale în domenii ca automobilele, aviaţia, radioul şi televiziunea (m. 1975)

– 1908: S-a născut, la Corabia, actriţa Pola Illéry (Paula Iliescu), stabilită în Statele Unite ale Americii; considerată una din ultimele vedete feminine ale erei filmelor mute (m. 2012)

– 1918, 15/28: A murit Constantin Giurescu, istoric, istoriograf, editor de texte vechi și profesor; a publicat numeroase ediţii critice ale unor cronici şi studii privind vechea istoriografie românească; membru titular al Academiei Române din 1914 (n. 1875). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii 20.X.1918

– 1923: S-a născut actorul Sandu Sticlaru (m. 2006)

– 1928: S-a născut pictoriţa Simona Vasiliu-Chintilă (m. 2009)

– 1945: S-a născut Dorina Grăsoiu, istoric şi critic literar, jurnalist – 75 de ani

– 1949: S-a născut poetul Ioan Voicu; catalogat de criticii literari drept „poetul baladist”, din opera căruia s-au inspirat numeroşi artişti de muzică folk, dar şi de muzică populară (m. 2020)

– 1967: A murit medicul Ştefan S. Nicolau; fondatorul şi directorul Institutului de Inframicrobiologie din Bucureşti (1950-1967); creatorul şcolii româneşti de inframicrobiologie; membru titular al Academiei Române din 1948 (n. 1896)

– 1976: A murit poetul de descendenţă simbolistă Traian Tr. Lalescu; fiul matematicianului Traian Lalescu (n. 1920)

– 1981: A murit Taşcu Gheorghiu, traducător, poet, publicist şi grafician (n. 1910). NOTĂ: Unele surse (www.uniunea-scriitorilor-filiala-bucuresti-proza.eu) dau ca dată a morții 17.X.1981

– 1982: A murit prozatorul Nicolae Jianu (nume real: Nicolae Popescu) (n. 1916)

– 1989: A murit Paul Georgescu, critic literar, romancier, eseist şi jurnalist; între anii 1945 şi 1948 a făcut cronică literară săptămânală la Radiodifuziunea Română (n. 1923). NOTĂ: Site-ul romlit.ro dă ca dată a morţii 24.IX.1989

– 1991: A murit Petre Solomon, poet, traducător şi eseist (n. 1923)

– 1993: A murit actriţa Irina Răchiţeanu-Şirianu (n. 1920)

– 1998: A murit actriţa Leopoldina Bălănuţă (n. 1934)

– 2016: A murit meşterul ceramist Nicolae Diaconu, supranumit şi „părintele ceramicii figurative” (n. 1955)

– 2019: A murit Tamara Buciuceanu Botez, „Doamna comediei româneşti”, una dintre cele mai apreciate actriţe de teatru, film şi televiziune, aparţinând „Generaţiei de Aur”; timp de 65 de ani a jucat pe scenele mai multor teatre din Bucureşti, precum Giuleşti (azi Odeon), Comedie, Bulandra, Naţional sau Teatrul de Operetă, în numeroase filme, spectacole radiofonice şi de televiziune; „figură reprezentativă a Teatrului Naţional Radiofonic, o voce de patrimoniu a tezaurului cultural” al Radio România (n. 1929) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Summit al Consiliului European (15 – 16 oct.)

-Berlin: Ministrul german al economiei, Peter Altmaier face o declarație înainte de o conferință virtuală cu miniștrii telecomunicațiilor din țările UE

– Bruxelles: Termen limită recomandat de către Comisia Europeană pentru ca statele membre să-și prezinte propunerile pentru un plan preliminar de relansare

– Miami, Florida, SUA: Este programată cea de-a doua dezbatere televizată a celor doi candidaţi la preşedinţia SUA, republicanul Donald Trump şi democratul Joe Biden

– Beirut, Liban: Consultări parlamentare pentru numirea unui prim-ministru

– Paris: A 17-a ediție a Forumului internațional pentru meteorologie și climat (15 – 18 oct.)

– India: Deschiderea cinematografelor și piscinelor

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională a Comemorării Bebeluşilor şi a Copiilor”; mişcarea de sprijinire a celor care trec prin pierderea unei sarcini sau a unui copil a început în Statele Unite în anul 1988, când preşedintele Ronald Reagan a declarat oficial luna octombrie ca fiind luna comemorării bebeluşilor şi copiilor decedaţi. În 2002, la iniţiativa unui grup de părinţi, ziua de 15 octombrie a fost declarată în toate statele americane „Zi oficială pentru comemorarea bebeluşilor şi copiilor”. An de an mişcarea s-a extins ajungând să acopere toate continentele. În România, cu prilejul acestei zile, s-au organizat evenimente pentru prima dată în anul 2010 ( – 10 ani), la iniţiativa Biancăi Brad, fondatoarea Organizaţiei EMMA (Eternul Miracol Materna Alinare)

– „Ziua Mondială a Femeii din Mediul Rural” a fost stabilită de către Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia 62/136 din 18 decembrie 2007. Ideea celebrării acestei zile s-a conturat cu prilejul unei Conferinţe a ONU pentru femei, care a avut loc la Beijing în septembrie 1995. Femeile din mediul rural reprezintă mai mult de un sfert din populaţia lumii, ele contribuind decisiv la bunăstarea familiilor lor şi la dezvoltarea economiei rurale. Din cauza rolului lor cheie privind producţia de alimente şi a siguranţei acestora s-a decis ca „Ziua internaţională a femeilor din mediul rural” să fie aniversată cu o zi înainte de „Ziua mondială a alimentaţiei”

– „Ziua Internaţională a Nevăzătorilor” (denumită şi „Ziua Bastonului alb”), instituită de Organizaţia Europeană pentru Bunăstarea Nevăzătorilor, în 1993 (de fapt, data de 15 octombrie a fost proclamată „Ziua bastonului alb” în anul 1964, de către preşedintele SUA Lyndon Johnson, ulterior fiind sărbătorită în întreaga lume). NOTĂ: La 13 noiembrie se marchează „Ziua internaţională a educaţiei copiilor nevăzători”

– „Ziua Internaţională de Luptă împotriva Oboselii la Volan”; în România acţiunea se desfăşoară din anul 1996. NOTĂ: În cea de-a treia duminică a lunii noiembrie este marcată „Ziua mondială de comemorare a victimelor traficului rutier”

– „Ziua Mondială a Spălatului pe Mâini”, creată iniţial pentru copii şi elevi, este celebrată în prezent în peste 100 de ţări din întreaga lume, fiind axată pe creşterea gradului de conştientizare şi înţelegere a importanţei spălatului pe mâini. Ziua este promovată şi susţinută de Parteneriatul Global Public-Privat pentru spălarea mâinilor (The Global Public-Private Partnership for Handwashing — PPPHW), care este o coaliţie internaţională de părţi interesate (organizaţii naţionale şi internaţionale) ce lucrează în mod explicit pentru promovarea spălării mâinilor cu săpun pe o scară largă şi recunoaşterea igienei ca pilon al dezvoltării internaţionale şi a sănătăţii publice. Ziua a fost marcată pentru prima dată în 2008, anul care a fost declarat de Naţiunile Unite — Anul Internaţional al Stării de Salubrizare. NOTĂ: Organizația Mondială a Sănătății marchează „Ziua mondială a igienei mânilor” la 5 mai

– 70 î.Hr: S-a născut Publius Vergilius Maro, cunoscut în limba română ca Virgiliu, poet latin, autor al epopeii în versuri Aeneis („Eneida”), considerată epopeea naţională a romanilor. Multe din datele biografice nu sunt sigure, cele mai multe informaţii datează din perioada antică târzie sau provin din legende ale evului mediu timpuriu (m. 19 î.Hr.) – 2090 de ani

– 1608: S-a născut Evangelista Torricelli, fizician şi matematician italian; a pus în evidenţă existenţa presiunii atmosferice (1643), construind primul barometru (”tubul T”) (m. 1647)

– 1775: S-a născut compozitorul finlandez Bernhard (Henrik) Crussel (m. 1838) – 245 de ani

– 1817: A murit generalul Tadeusz Kósciuszko, erou al luptei pentru independenţă naţională în Statele Unite, Polonia, Lituania şi Belarus (n. 1746)

– 1829: S-a născut astronomul american Asaph Hall III, celebru pentru descoperirea celor două Luni ale lui Marte – Deimos şi Phobos – în anul 1877 (m. 1907)

– 1844: S-a născut Friedrich Nietzsche, scriitor şi filosof german; cel mai important filosof al secolului al XIX-lea, care a exercitat o influență remarcabilă, adesea controversată, asupra gândirii filosofice a generațiilor ce i-au urmat (m. 1900)

– 1855, 15/27: S-a născut Ivan V. Miciurin, horticultor şi genetician rus; a obţinut peste 300 de soiuri de plante pomihorticole, în special pomi fructiferi; a experimentat controlul ştiinţific al creşterii plantelor (m. 1935) – 165 de ani

– 1858: A murit chimistul şi mineralogul suedez Carl Mosander; a descoperit metalele rare lantan şi terbiu (n. 1797)

– 1870: S-a născut Gaetano De Sanctis, istoric şi arheolog italian; a lăsat o sinteză a istoriei poporului român; membru de onoare străin al Academiei Române (1924) (m. 1957) – 150 de ani

– 1881: S-a născut scriitorul britanic Sir P. G. Wodehouse (numele complet: Pelham Grenville Wodehouse) (m. 1975)

– 1884: A murit publicistul francez Jean Honoré Ubicini; în 1848 a venit în Ţara Românească, unde abia se declanşase Revoluţia, căreia i s-a alăturat (a fost numit chiar secretar al Guvernului provizoriu); după înfrângerea Revoluţiei şi întoarcerea sa în Franţa a dus o permanentă activitate de sensibilizare a opiniei publice europene în favoarea idealurilor româneşti; membru de onoare străin al Societăţii Academice Române din 1871 (n. 1818)

– 1905: S-a născut Sir Charles Percy Snow, scriitor şi fizician britanic; a fost o lungă perioadă consilier ştiinţific al guvernului britanic (m. 1980) – 115 ani

– 1908: S-a născut (în Canada) economistul american John Kenneth Galbraith; teoretician al fenomenului managementului; adept al teoriei societăţii industriale conduse de o tehnostructură (m. 2006)

– 1917: S-a născut Arthur Meier Schlesinger Jr., istoric, scriitor şi profesor american; fost consilier special al preşedintelui John Kennedy (m. 2007)

– 1917: A murit (a fost executată) Mata Hari (Margaretha Geertruida Zelle), dansatoare olandeză, învinuită de Franţa de spionaj în favoarea Germaniei în timpul Primului Război Mondial (n. 1876)

– 1919: S-a născut Sándor Asztalos (cel tânăr), scriitor, poet, muzicolog și critic muzical maghiar (m. 1970)

– 1920: S-a născut Mario Puzo, scriitor şi scenarist american de origine italiană; cunoscut mai ales pentru romanele sale despre Mafia, în special „Naşul” (1969), roman care l-a consacrat şi pe care l-a adaptat cinematografic împreună cu regizorul Francis Ford Coppola (m. 1999) – 100 de ani

– 1920: S-a născut regizorul de film şi scenaristul francez de origine armeană Henri Verneuil (m. 2002) – 100 de ani

– 1922: S-a născut scriitoarea portugheză Augustina Bessa-Luís (m. 2019)

– 1923: S-a născut Italo Calvino, ziarist și scriitor italian (m. 1985)

– 1923: S-a născut jurnalistul american Eugene Patterson, militant pentru drepturile civile în statele americane sudice, în anii ’60 ai secolului XX (m. 2013)

– 1926: S-a născut Michel Foucault, istoric şi filosof francez; a cercetat modul în care ştiinţa şi raţiunea au fost folosite în diverse domenii ca instrumente ale puterii (m. 1984)

– 1929: S-a născut Milorad Pavič, poet, romancier, istoric literar şi traducător sârb (m. 2009)

– 1934: A murit Raymond Poincaré, jurist şi om politic francez; preşedinte al Franţei între anii 1913 şi 1920; a susţinut unirea teritoriilor româneşti cu România în anul 1918; membru de onoare străin al Academiei Române (1932) (n. 1860)

– 1945: S-a născut PF Neofit (numele de mirean: Simeon Nikolov Dimitrov), Patriarh al Bisericii Ortodoxe Bulgare (din 2013) – 75 de ani

– 1948: S-a născut (în Argentina) interpretul de muzică uşoară, compozitorul și instrumentistul britanic Chris de Burgh (numele real: Christopher John Davison)

– 1949: S-a născut scriitorul algerian Boualem Sansal, deținător al unui număr impresionant de premii literare

– 1964: A murit compozitorul american Cole Porter (n. 1891)

– 1974: A murit medicul ungar István Rusznyák; în cadrul cercetărilor sale, o atenţie specială a acordat complexului de vitamine flavonice; a descoperit vitamina P, împreună cu A. Szent-Györgyi; membru de onoare străin al Academiei Române din 1965 (n. 1889)

– 2012: A murit Norodom Sihanouk, om politic cambodgian, fost rege al Cambodgiei, considerat drept părintele independenţei acestei ţări şi unificatorul diferitelor facţiuni separate de decenii de război civil. A deţinut atât de multe poziţii, începând cu anul 1941, încât Guinness Book of World Records l-a identificat ca politicianul care a deţinut cele mai multe funcţii politice din lume; a fost conducător efectiv al Cambodgiei din 1953 până în 1970 (n. 1922)

– 2016: A murit astronomul ucrainean Klim Ivanovici Ciuriumov, unul dintre descoperitorii cometei care a fost destinaţia de succes a misiunii spaţiale europene „Rosetta” (n. 1937)

– 2018: A murit Paul Allen, antreprenor, investitor și filantrop american; fondator în 1975, împreună cu Bill Gates, al companiei americane Microsoft (n. 1953)

– 2018: A murit Arto Paasilinna, scriitor și jurnalist finlandez; autorul celebrului roman „Anul iepurelui” (n. 1942)