Calendarul zilei – 8 octombrie
Publicat de Codrin RAITA, 8 octombrie 2020, 05:00 / actualizat: 8 octombrie 2020, 8:06
EVENIMENTE INTERNE
-Senat
* ora 9:00 – Lucrări în Comisiile permanente (la sediul Senatului și online)
-Camera Deputaților
*ora 10:00 – Activitate în Comisiile parlamentare (online)
– Economic
* Bucharest Forum 2020, cel mai important eveniment din regiunea Mării Negre și a Balcanilor, reunește peste 50 de oficiali de rang înalt, reprezentanți ai mediului de afaceri și ai mediului academic, experți și jurnaliști de prestigiu din Europa, Asia și America. Evenimentul dezbate transformările profunde generate la nivel global de pandemia COVID-19 și identifică diverse opțiuni pentru a crește reziliența sistemelor financiare, societăților, instituțiilor și sistemelor politice și economice. Bucharest Forum, organizat de Institutul Aspen România și biroul din București al German Marshall Fund din SUA, în parteneriat cu Guvernul României, marchează a 9-a sa ediție în formatul unui maraton de 7 zile desfășurat în mediul virtual, în perioada 8 – 16 octombrie. Partenerii oficiali ai ediției de anul acesta sunt Ministerul Afacerilor Externe, Banca Națională a României, Ministerul Apărării Naționale, Comisia pentru Industrie, Cercetare și Energie din Parlamentul European. Pentru prima dată în acest an, evenimentele sectoriale ale Institutului Aspen România, inclusiv Healthcare Forum, Atlantic – Black Sea Security Forum, Energy Summit și Governance Innovation Forum, vor avea loc sub umbrela Bucharest Forum 2020
– Cultură
* Timișoara: Cinemateca TIFF vine pentru prima dată la Timișoara, într-un spațiu cultural nou. Se întâmplă la Faber, în perioada 10 septembrie – 22 octombrie. Va fi proiectat un film pe săptămână, în aer liber, cu stricta respectare a măsurilor de protecție și distanțare. Programul zilei:
- Proiecția filmului „Madre”, regia Rodrigo Sorogoyen, Spania-Franţa, 2019 – Premiul pentru Cea mai bună actriţă în secţiunea Orizzonti la Festivalul de la Veneţia, 2019
– S-a întâmplat într-o zi de 8 octombrie
* Cu 586 de ani în urmă (1434), într-un privilegiu comercial datând din vremea lui Alexandru cel Bun, era menţionată cea mai veche atestare scrisă a Curții Domnești din Iași. Totuşi, deoarece existau clădiri mai vechi (de exemplu presupusa Biserică armeană construită în 1395), se crede că oraşul este mult mai vechi, cel puţin cu câteva decenii înainte de această dată. Curtea Domnească a funcţionat o perioadă îndelungată de timp, din prima jumătate a secolului al XV-lea până la sfârşitul secolului al XIX-lea, perioadă în care însemnătatea administrativă şi politică a fortificaţiilor a fost completată de cea culturală, la Iaşi tipărindu-se cărţi şi documente de referinţă în istoria românilor. Curtea ocupă spaţiul pe care se află astăzi Palatul Culturii şi s-a extins în timpul lui Ştefan cel Mare
* În urmă cu 163 de ani (1857) Constantin A. Kretzulescu prezenta în Adunarea ad-hoc a Ţării Româneşti (constituită ca şi în Moldova, pentru a consulta populaţia asupra necesităţii unirii Principatelor), proiectul de rezoluţie care cuprindea cereri asemănătoare rezoluţiei moldovene prezentate de Mihail Kogălniceanu la 7/19.X.1857 (8/20)
* Se împlinesc 160 de ani (1860) de când împăratul Austriei, Franz Joseph I, promulga actul organic cunoscut sub numele de „Diploma din octombrie”, care punea capăt sistemului absolutist şi deschidea o eră de guvernare constituţională („regimul liberal”, 1860-1867). Potrivit prevederilor acestui act, Transilvania redevenea principat autonom, cu Guvern şi Dietă proprii, în cadrul Imperiului Habsburgic (8/20)
* Armata română, victorioasă în Războiul de Independenţă (1877-1878), îşi făcea, acum 142 de ani (1878), intrarea triumfală în Bucureşti pe Podul Mogoşoaiei, care de atunci poartă numele de Calea Victoriei (8/20)
* Cu 142 de ani în urmă, Dobrogea, Delta Dunării şi Insula Şerpilor au intrat oficial în componenţa României (în urma războiului ruso-româno-turc de la 1877-1878). România obţinea la Congresul internaţional de la Berlin (1/13 iunie – 1/13 iulie 1878) recunoaşterea independenţei de stat şi revenirea la ţară a Dobrogei cu Delta Dunării şi Insula Şerpilor (8/20)
* Acum 123 de ani (1897) era înfiinţată Şcoala Militară de Maiştri de Marină, prin Înaltul Decret nr. 3110, în care regele Carol I a aprobat „Regulamentul de funcţionare al Şcolii de sub-mecanici şi sub-maeştri de marină”. În prezent, Şcoala Militară de Maiştri de Marină „Amiral Ion Murgescu” este o instituţie de învăţământ de nivel postliceal, cu misiunea de a pregăti personalul necesar Forţelor Navale
* Cu 83 de ani în urmă (1937) era înființată printr-un decret-lege organizația paramilitară pentru tineret „Străjerii țării” din România, organizaţie sportivă şi paramilitară pentru tineret şi continuatoare a tradiţiei corpului de „Cercetaşi” care-şi desfăşurase activitatea între anii 1913 şi 1937. „Straja ţării” a fost desfiinţată în septembrie 1940
* Acum 81 de ani (1939) era inaugurat oficial postul „Radio Basarabia” de la Chişinău (azi în R. Moldova) prin transmiterea Sf. Liturghii de la Catedrala Mitropoliei din Chişinău. Radio Basarabia a fost primul studio regional al Societăţii Române de Radiodifuziune. A emis până în iunie 1940, când a venit ocupaţia sovietică. Societatea Română de Radiodifuziune a relansat oficial Radio Chişinău în Republica Moldova pe 1 decembrie 2011, de Ziua Naţională a României. SRR a preluat pachetul majoritar de acţiuni al postului Arena FM din Republica Moldova
* În urmă cu 76 de ani, între 8.X.1944 şi 19.I.1945, armata română participa la operaţiunile militare de pe teritoriul Ungariei (în a doua conflagraţie mondială)
* Acum 28 de ani (1992) a fost inaugurat, la Budapesta, Centrul Cultural Român (după deschiderea, cu o săptămână în urmă – 1 octombrie, la Bucureşti, a Centrului Cultural Ungar)
Aniversări – Comemorări
– 1856: S-a născut Dimitrie Dan, preot, istoric (studii de istorie bisericească) şi folclorist (studii asupra folclorului minorităţilor din Bucovina); membru corespondent al Academiei Române din 1904 (m. 1927)
– 1856: S-a născut Petru Missir, jurist, critic literar şi publicist; membru al „Junimii”; membru de onoare al Academiei Române din 1926 (m. 1929)
– 1860: S-a născut juristul Oscar Niculescu, specialist în drept internaţional; membru de onoare al Academiei Române din 1934 (m. 1939) – 160 de ani
– 1889: S-a născut Tamara Nina Arbore, pictoriță, graficiană (m. 1942)
– 1890: S-a născut Alfred Moşoiu, poet, prozator şi dramaturg (m. 1932) – 130 de ani
– 1897: S-a născut Ştefan I. Neniţescu, critic de artă, critic literar, publicist, poet, estetician şi diplomat (m. 1979)
– 1900: S-a născut Zeno Octavian Vancea, compozitor, muzicolog, critic muzical, dirijor de cor, pianist și profesor (m. 1990) – 120 de ani
– 1908: S-a născut Max Eisikovits, compozitor, muzicolog, profesor, culegător şi exeget de folclor idiş (m. 1983)
– 1914: A murit Dimitrie A. Sturdza-Miclăuşanu, istoric şi om politic liberal; fondator (1875) şi unul dintre fruntaşii Partidului Naţional Liberal; ministru şi prim-ministru în mai multe rânduri; membru titular al Academiei Române din 1871, vicepreşedinte (1879-1882) şi preşedinte (1882-1884) al acestui for (n. 1833)
– 1915, 8/21: A murit Virgil Oniţiu, prozator, publicist şi traducător; îi revine meritul de a fi înfiinţat Fondul „Coresi”, destinat să ajute profesorii în editarea manualelor; membru corespondent al Academiei Române din 1902 (n. 1864) – 105 ani. NOTĂ: Dicţionarul scriitorilor români M-Q (2001) dă moartea la 21 octombrie 1915
– 1919: S-a născut Ionel Budişteanu, violonist şi dirijor, interpret de muzică populară românească (m. 1991)
– 1923: S-a născut violonistul Ion Voicu; solist al formaţiilor Radio (1940-1948), apoi al Filarmonicii ”George Enescu”, al cărei director a fost în perioada 1972-1982 (m. 1997)
– 1927: S-a născut regizorul şi scenaristul Harry Eliad, fost director al Teatrului Evreiesc de Stat din Bucureşti (m. 2012)
– 1929: S-a născut Alexandru Andriţoiu, poet, traducător, publicist şi scenarist (m. 1996)
– 1933: S-a născut sculptorul şi profesorul Vasile Gorduz (m. 2008)
– 1933: S-a născut Lidia Ionescu Stăniloae, scriitoare, traducătoare, fiziciană; fiica părintelui profesor Dumitru Stăniloae (m. 2017)
– 1938: S-a născut Constantin Abăluţă, poet, prozator, dramaturg, critic literar, antologator, traducător (din poezia americană) şi grafician
– 1939: A murit George Mihail Zamfirescu, prozator şi dramaturg (n. 1898)
– 1947: S-a născut Monica Pillat, prozatoare, poetă, editoare, traducătoare şi profesoară; fiica prozatorului Dinu Pillat
– 1954: S-a născut criticul literar Costin Tuchilă; realizator în cadrul Redacţiei Teatru a Societăţii Române de Radiodifuziune
– 1954: A murit matematicianul Dimitrie D. Pompeiu; unul dintre întemeietorii şcolii matematice româneşti; contribuţii deosebite în teoria funcţiilor şi a calculului funcţional; membru titular al Academiei Române din 1934 (n. 1873)
– 1959: A murit compozitorul, dirijorul şi profesorul Constantin Baciu (n. 1885)
– 1984: A murit istoricul Hadrian Daicoviciu; studii şi cercetări privind istoria Daciei înainte şi după cucerirea romană; fiul istoricului şi arheologului Constantin Daicoviciu (n. 1932)
– 1998: A murit compozitorul, muzicologul și profesorul Anatol Vieru (n. 1926)
– 2000: A murit Mihai Pop, etnolog şi folclorist; studii teoretice şi cercetări de folclor românesc; membru de onoare al Academiei Române din 2000 (n. 1907) – 20 de ani
– 2008: A murit George Emil Palade, medic şi biolog american de origine română; a descoperit (1953) ribozomii (particule subcelulare care-i poartă numele), sediu al sintezei de proteine; cercetări în domeniul organizării structurale şi funcţionale a celulei; Premiul Nobel pentru Medicină pe 1974, împreună cu belgianul Albert Claude şi cu americanul de origine belgiană Christian René de Duve; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1975) (n. 1912). NOTĂ: În România se organizează în semn de omagiu pentru savantul George Emil Palade, la 19 noiembrie (ziua sa de naştere), „Ziua Cercetătorului şi Proiectantului din România”
– 2013: A murit Ion Panaitescu, grafician, desenator, gravor şi ilustrator de carte (n. 1936)
– 2019: A murit pianistul, profesorul și compozitorul Corneliu Gheorghiu; stabilit în capitala Belgiei din 1978 (n. 1924) – 1 an
EVENIMENTE EXTERNE
– Luxemburg: Reuniune a Consiliului UE pentru Justiție și Afaceri Interne (8 – 9 oct.)
– Edinburgh, Regatul Unit al Marii Britanii: Audierea pentru extrădare a activistei catalane separatiste, Clara Ponsatí
– Stockholm, Suedia: Anunțarea laureatului Premiului Nobel pentru Literatură
– Frankfurt, Germania: Banca Centrală Europeană publică raportul ședinței de politică monetară din septembrie
– Salt Lake City, SUA: Dezbatere între candidații la funcția de vicepreșednte al SUA, Mike Pence (republican) și Kamala Harris (democrat), pentru alegerile prezidențiale din noiembrie
– Alghero, Italia: Raliul Sardiniei (8 – 11 oct.)
– North Berwick, Regatul Unit a Marii Britanii: Golf – Scottish Open, turneu european (8 – 11 oct.)
Aniversări – Comemorări
– „Ziua Internaţională a Podiatriei”, marcată din 2018, de Federația Internațională a Podiatrilor (din care face parte și Asociația de Podiatrie din România, începând din noiembrie 2019), pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la importanța podiatriei ca profesie asociată actului medical; podiatria este acea profesie a ştiinţelor medicale dedicată cercetării, prevenirii, diagnosticării şi tratamentului deformărilor, patologiei şi leziunilor piciorului şi structurilor aferente – în relaţie cu întregul corp, precum şi cu manifestările bolilor sistemice – cu ajutorul tuturor sistemelor şi tehnologiilor adecvate, folosindu-se de cunoştinţe ştiinţifice şi profesionale specializate. Temele celei de-a treia ediții sunt: pediatria, sportul, geriatria, diabetul zaharat și sarcina
– „Ziua Mondială a Vederii” (World Sight Day – WSD), marcată, din 1998, în cea de-a doua zi de joi a lunii octombrie, este inclusă în calendarul oficial al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, fiind coordonată de Agenţia Internaţională de Prevenire a Orbirii (AIPO) – International Agency for the Prevention of Blindness IAPB – şi subordonată iniţiativei globale „Vision 2020” (lansate în 1999); manifestarea vizează toţi partenerii implicaţi în prevenirea problemelor de vedere şi în redarea vederii. Tema ediţiei din acest an este: „Speranța în vedere”. NOTĂ: Legea nr. 48/2016 instituie marcarea acestei zile şi în România, Ministerul Sănătăţii fiind responsabil cu coordonarea activităţilor
– 1469, 8 (sau 10): A murit pictorul renascentist italian Fra Filippo Lippi (n. ~1406)
– 1754: A murit scriitorul şi judecătorul englez Henry Fielding; supranumit „părintele romanului englez”; cel mai cunoscut roman al său este „Istoria lui Tom Jones, un copil găsit” (n. 1707)
– 1803: A murit poetul şi dramaturgul italian Vittorio Alfieri, creator al tragediei clasice italiene (n. 1749)
– 1834: A murit compozitorul francez François-Adrien Boïeldieu (n. 1775)
– 1862: S-a născut pianistul, compozitorul şi profesorul german Emil von Sauer (m. 1942)
– 1864, 8/20: S-a născut Branislav Nusić, dramaturg, prozator şi memorialist sârb; cunoscut mai ales prin comediile sale de moravuri; fondator al retoricii moderne sârbe (m. 1938)
– 1868: S-a născut pictorul german Max Slevogt, principalul reprezentant al impresionismului în Germania (m. 1932)
– 1873: S-a născut astronomul danez Ejnar Hertzsprung; a realizat o clasificare a stelelor şi a stabilit relaţia spectru-luminozitate (m. 1967)
– 1876: S-a născut Hans Stille, geolog şi paleontolog german; lucrări privind legătura dintre fenomenele tectonice şi cele magnetice; membru de onoare străin al Academiei Române din 1943 (m. 1966)
– 1883: S-a născut Otto Heinrich Warburg, biochimist, medic şi fiziolog german; în 1926 a descoperit natura şi acţiunea enzimelor respiratorii; Premiul Nobel pentru Medicină pe 1931; a descoperit că principala și cea mai importantă cauză a cancerului este cantitatea prea mică de oxigen care intră în celulă (m. 1970)
– 1890: S-a născut inginerul german Heinrich Focke, pionier în construcţia de avioane; a întemeiat, în 1923, în colaborare cu Georg Wulf, concernul Focke-Wulf (m. 1979) – 130 de ani
– 1897: S-a născut (la Tbilisi, Georgia) regizorul de film american de origine armeană Rouben Mamoulian (m. 1987)
– 1910: S-a născut actorul american de film Kirk Alyn, interpretul rolului „Superman” din serialul tv. omonim difuzat între anii 1948 şi 1950 (m. 1999) – 110 ani
– 1911: S-a născut saxofonistul Hal Singer, cunoscută figură a jazz-ului american; în cei 70 de ani de carieră, muzicianul a înregistrat aproape o sută de discuri, mai întâi peste Atlantic, apoi în Franţa, unde s-a mutat în 1965 (m. 2020)
– 1918: S-a născut chimistul danez Jens Christian Skou; Premiul Nobel pentru Chimie pe 1997, împreună cu Paul D. Boyer şi John E. Walker (m. 2018)
– 1925: S-a născut Andrei Siniavski, scriitor rus şi activist pentru drepturile omului, stabilit la Paris; când a sosit în Franţa, în anul 1973, era unul dintre cei mai cunoscuţi disidenţi ruşi (m. 1997) – 95 de ani
– 1930: S-a născut compozitorul japonez Tōru Takemitsu (m. 1996) – 90 de ani
– 1939: S-a născut Aladár Pege, compozitor şi interpret maghiar de jazz (m. 2006)
– 1948: S-a născut chitaristul american Johnny Ramone, o adevărată legendă a muzicii punk (m. 2004)
– 1949: S-a născut actriţa şi producătoarea americană de film Sigourney Weaver (nume real: Susan Alexandra Weaver)
– 1953: A murit contraaltista britanică Kathleen Ferrier; a cântat cu precădere muzică vocal-simfonică şi lieduri (n. 1912)
– 1958: S-a născut (în Belgia) Ursula Gertrud von der Leyen, medic, economist și politician creștin-democrat german, președinte al Comisiei Europene de la 1 decembrie 2019, în locul lui Jean-Claude Juncker, fiind prima femeie care deține acest post. Este singura femeie care s-a aflat în Executivul condus de cancelarul Angela Merkel încă din 2005, unde a deținut portofoliile de la Apărare (2013-2019), Muncă și Afaceri Sociale (2009-2013) și Ministerul Afacerilor Familiei, Vârstnicilor, Femeilor și Tineretului (2005-2009)
– 1970: S-a născut Matt (Matthew Paige) Damon, actor de film, producător şi scenarist american – 50 de ani
– 1987: A murit Konstantinos Tsatos, jurist, filosof şi om politic grec (preşedinte al Republicii Elene între 1975 şi 1980); membru de onoare străin al Academiei Române din 1980 (n. 1899)
– 2001: A murit Mongo Beti (nume real: Alexandre Biyidi Awala), scriitor camerunez anticolonialist de limbă franceză; considerat unul dintre maeştrii romanului african modern (n. 1932)
– 2004, 8/9: A murit filosoful francez Jacques Derrida, autorul conceptului de deconstructivism (n. 1930)
– 2010: A murit Albertina Walker, cântăreaţă de muzică gospel, compozitoare și actriță americană (n. 1929) – 10 ani
– 2012: A murit Aureliu Busuioc, poet, romancier, dramaturg, scenarist, eseist, jurnalist şi traducător din Republica Moldova (n. 1928)
– 2019: A murit Ion Moraru, scriitor și activist anticomunist din Republica Moldova, luptător pentru libertatea și demnitatea românilor din Basarabia, martor ocular al atrocităților celui de-Al doilea Război Mondial şi supraviețuitor al lagărelor staliniste din Siberia (n. 1929) – 1 an