Calendarul zilei – 20 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 20 septembrie 2020, 05:00 / actualizat: 20 septembrie 2020, 9:30

EVENIMENTE INTERNE

– Cultură

* Primăria Capitalei prin ARCUB organizează, în perioada 18 iulie – 20 septembrie, Festivalul „Bucureştii lui Caragiale” pe scena amenajată în aer liber în Parcul Cişmigiu, desfăşurat sub motto-ul #SusţinemCulturaRO. După o lungă perioadă de cultură online, cea de-a opta ediţie a festivalului oferă bucureştenilor două luni de teatru în aer liber cu peste 30 de spectacole din repertoriul a 20 de teatre din Capitală. Desfăşurarea evenimentului implică respectarea tuturor măsurilor de siguranţă pentru prevenirea contaminării cu noul coronavirus SARS-CoV-2. Festivalul se desfăşoară pe parcursul a 10 weekend-uri din perioada menționată, respectiv: 18-19 iulie, 25-26 iulie, 1-2 august, 8-9 august, 15-16 august, 22-23 august, 29-30 august, 5-6 septembrie, 12-13 septembrie și 19-20 septembrie. Programul zilei:

• ora 10:00 – „Improveste: spectacol de improvizație”, prezentat de Teatrul Țăndărică, coordonatori: Dan Codreanu, Dan Miron
• ora 20:00 – „Cu mască sau fără mască, oamenii vor să zâmbească” de Vasile Muraru și Valentina Fătu, Teatrul de Revistă „Constantin Tănase”

* În cadrul Stagiunii estivale a Teatrului Odeon @Herăstrău (23 iul.- 25 sep.), are loc spectacolul „Jurnalul lui Robinson Crusoe”, un musical după „Insula” de Gellu Naum, regia Mihai Măniuțiu, muzica Ada Milea – ora 21:00

*Focșani: În perioada 14-20 septembrie, la Ateneul Popular Mr. Gh. Pastia din Focşani, va avea loc un nou proiect dedicat tinerilor interpreţi de muzică clasică, realizat cu cofinanțarea AFCN – #classicforteens #cofinantatdeAFCN –, un proiect pe care, după douăzeci de ani și după o bogată și intensă activitate culturală în Italia, organizatorii îl propun orașului natal.

Proiectul „Classic for Teens” reunește în mod excepțional alte două mari proiecte de rezonanță internațională: Festivalul Internațional Propatria – Tinere Talente Românești, care prin laureații săi prezenți la eveniment, lansează cu această ocazie evenimentele celei a zecea ediții, aniversară și Turneul naţional Vioara lui Enescu – ediţia aniversară Beethoven 250, care îi va aduce în faţa publicului pe muzicienii Gabriel Croitoru și Horia Mihail.  In splendidul spaţiu al Ateneului Popular Mr. Gh. Pastia vor avea loc concerte și recitaluri de pian, canto, vioară și acordeon,  susținute de: Michael Abramovich (Germania), Filippo Tenisci (Italia), Ghenadie Rotari și Valentina Vargiu(Italia),  Ryo Terukina (Japonia) și din România, Horia Mihail, Gabriel Croitoru, Răzvan Suma, Nicholas Lupu,  Anta Agavriloae – Barbu. Programul se va încheia cu concertul Cvintetului Ateneului Mr.Gh.Pastia și al tinerilor muzicieni în devenire de la Liceul de Arte Gh. Tăttărescu din Focșani.  Cunoscuta și îndrăgita actriță focșăneancă Roxana Lupu, cunoscută publicului larg pentru rolul Reginei Maria în lungmetrajul cu același nume și al Reginei Elisabetta a Marii Britanii la BBC, va fi amfitrioana evenimentului alături de actorul Sorin Francu. Din programul zilei:

• ora 19:00 – Ateneul Mr.Gh. Pastia – Concert de închidere susținut de Cvintetul Ateneului Popular Mr.Gh.Pastia din Focșani, cu participarea tinerilor muzicieni ai Liceului de Arte Gh. Tăttărescu

* Bruxelles: Muzicienii români Leontina Văduva, Remus Azoiței, Nelly Miricioiu, Claudia Bara, Clara Cernat, Alexandra Dariescu, Alina Păvălache și Răzvan Stoica prezintă o serie de interviuri și recitaluri în cadrul proiectului digital „Matineu muzical la ICR Bruxelles”, în perioada 29 august – 20 septembrie. În fiecare sâmbătă și duminică, de la ora 11:00 (ora Belgiei), cei opt artiști vor susține minirecitaluri muzicale și vor acorda opt interviuri, realizate exclusiv pentru ICR Bruxelles, de jurnalistul Marius Constantinescu. Cele opt materiale vor crea, în matineul muzical, o punte culturală între realizator, care discută din București, și muzicienii români, aflați în Paris, Londra, Liège sau Amsterdam. Stagiunea muzicală virtuală poate fi urmărită pe pagina de Facebook a ICR Bruxelles: https://www.facebook.com/icr.bruxelles. Cele opt materiale audio-video rezultate includ prezentarea muzicienilor și vor fi promovate pe site-ul reprezentanței și difuzate de ICR Bruxelles pe rețelele de socializare în limba română și limba franceză, într-un program bogat și variat. Din program:

• Remus Azoiței (vioară, România/Marea Britanie), va interpreta piesele „Lăutarul” de George Enescu și „Sarabande” de Johann Sebastian Bach.

– S-a întâmplat într-o zi de 20 septembrie

* Cu 673 de ani în urmă (1347), într-un act emis de cancelaria regelui Ludovic I al Ungariei, apărea prima atestare documentară a orașului Baia Mare. Numele vechi al orașului este în latină Rivulus Dominarum, în germană Frauenbach, iar în maghiară Asszonypataka. Actul eliberat de Cancelaria regelui ungar Ludovic I de Anjou la această dată, cuprindea o serie de privilegii acordate centrelor miniere din zonă și locuitorilor lor de către rege, orașul Baia Mare fiind deja un oraș regal liber. În 1446 orașul a devenit proprietatea familiei lui Iancu de Hunedoara, iar în 1469, sub conducerea regelui maghiar Matia Corvinul (fiul lui Iancu de Hunedoara), orașul a fost fortificat

* Acum 318 ani (1702) era terminată construcţia Palatului Mogoşoaia, realizat de Constantin Brâncoveanu în stil arhitectural românesc renascentist (sau stil brâncovenesc), o combinaţie de elemente veneţiene cu elemente otomane. Data finalizării construcţiei este precizată în pisania prinsă deasupra uşii de intrare în pridvor, pe latura de răsărit, data începerii fiind necunoscută. În prezent, Palatul Mogoşoaia adăposteşte Muzeul de Artă Brâncovenească şi este un important punct de atracţie turistică

* Cu 102 ani în urmă (1918) se forma Consiliul Naţional al Unităţii Române, organ reprezentativ al poporului român, având în conducere pe Take Ionescu (preşedinte), Vasile Lucaciu, Octavian Goga, dr. Constantin Angelescu şi Ioan T. Florescu (vicepreşedinţi). Consiliul a fost recunoscut ulterior de guvernele Franţei, SUA, Marii Britanii şi Italiei drept exponent al intereselor poporului român (20.IX/3.X)

* Acum 74 de ani (1946), apărea (până la 14.XII.1989; seria nouă: 6.I-30.III.1990), la Bucureşti, săptămânalul politic, social şi cultural „Contemporanul”. Deşi s-a dorit prin titlu şi program o continuatoare a tradiţiei lansate în 1881 de revista lui Constantin Dobrogeanu Gherea, noua publicaţie nu a fost, până în anii ’60, decât o copie mai puţin reuşită a celorlalte reviste, deoarece apărea ca tribună oficială a comunismului, promovând literatura şi arta „nouă” în spirit proletcultist. Revista a apărut ca săptămânal al Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste la Bucureşti, între 1946-1989. Până în anul 1972 a avut subtitlul „Săptămânal politic, social, cultural”. De-a lungul anilor, „Contemporanul” bucureştean i-a avut ca directori pe G. Călinescu (1962-1964), G. Ivaşcu (1964-1966), acesta deţinând şi funcţia de redactor-şef între anii 1957-1964, şi 1966-1971

* Într-o zi de 20 septembrie, cu 74 de ani în urmă (1946), avea loc prima ediţie a Festivalului Internaţional de Film de la Cannes, care s-a desfăşurat între 20 septembrie şi 5 octombrie. Festivalul de Artă Cinematografică de la Cannes a fost inaugurat la 2.IX.1939, însă consacrarea sa internaţională datează de la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial. Premiul „Palme d’Or” este distincţia supremă oferită în cadrul festivalului, fiind creată în anul 1955 la iniţiativa lui Robert Favre Le Bret (delegat general al festivalului), pentru a înlocui „Marele Premiu al Festivalului Internaţional de Film”. În anul 2017, festivalul se va derula între 17 şi 28 mai

* Cu 46 de ani în urmă (1974) avea loc inaugurarea oficială a drumului naţional Transfăgărăşan, care leagă Muntenia de Transilvania. Cuprinde cel mai lung tunel rutier din România (887 m), situat la înălţimea de 2042 m

* Acum 9 ani (2011), în scopul de a accelera absorbţia fondurilor europene, a fost înfiinţat Ministerul Fondurilor Europene, la conducerea căruia, în prezent se află Roxana Mânzatu

Aniversări – Comemorări

– Sfinţii Martiri din Coreea (Calendarul Romano-Catolic 2020)

– „Ziua Bucureştiului”, zi în care municipalitatea organizează o serie de evenimente culturale şi de divertisment; de la 20.IX.1459 datează prima menţiune documentară a „cetăţii Bucureşti” ca reşedinţă domnească, într-un hrisov al lui Vlad Ţepeş, domn al Ţării Româneşti (1448; 1456-1462; 1476), redactat în slavonă, limba oficială de cancelarie a Ţării Româneşti

– 1859, 20.IX/3.X: S-a născut poetul Dumitru Theodor Neculuţă, condiderat primul poet proletar din literatura română; membru post-mortem al Academiei Române (1948) (m. 1904)

– 1866: S-a născut poetul şi traducătorul George Coşbuc; membru titular al Academiei Române din 1916 (m. 1918)

– 1883: A murit Alexandru Lambrior, filolog şi folclorist; primul cercetător care a emis ideea întocmirii unei antologii a literaturii populare române; membru al societăţii literare „Junimea”; membru corespondent al Academiei Române din 1882 (n. 1845)

– 1896: S-a născut Scarlat Callimachi, publicist, poet şi dramaturg (m. 1975)

– 1909: A murit poetul Gheorghe din Moldova (pseudonimul lui Gheorghe Kernbach) (n. 1863)

– 1910: S-a născut Taşcu Gheorghiu, traducător, poet, publicist şi grafician (m. 1981) – 110 ani

– 1915: A murit omul de cultură şi teologul Ioan Micu Moldovan, membru al Academiei Române; a desfăşurat o intensă activitate politică şi culturală pentru emanciparea românilor transilvăneni, fiind unul dintre autorii „Delclaraţiei” de la Blaj (n. 1833) – 105 ani

– 1919: S-a născut matematicianul Gheorghe Marinescu; studii în domeniul analizei funcţionale, al teoriei spaţiilor pseudotopologice (cunoscute sub numele de „spaţii M”), contribuţii în mecanică, în teoria ecuaţiilor cu diferenţe finite şi în analiza numerică; membru titular al Academiei Române din  (m. 1987)

– 1920: A murit Teodor Teodorescu, compozitor de muzică populară şi psaltică, dirijor şi profesor (n. 1876) – 100 de ani

– 1932: S-a născut naturalistul, paleontologul şi profesorul Theodor Anton Neagu; a organizat (în 1962) prima colecţie de micropaleontologie din România; autorul primului Tratat de Micropaleontologie publicat în România; membru titular al Academiei Române din 2001 (m. 2017)

– 1934: S-a născut actorul de comedie Marian Hudac (m. 1996)

– 1937: S-a născut Petre Got, poet şi publicist

– 1942: S-a născut regizorul şi politicianul Radu Boroianu; preşedinte al Institutului Cultural Român (2015-2017); administrator al galeriei de artă „European Art Gallery” şi unul dintre fondatorii casei de licitaţii „Artmark”; preşedinte fondator al Asociaţiei Comercianţilor de Opere de Artă (2007-2013); ambasador în Elveţia (1997-2001), ministru delegat pentru informaţii publice (1996-1997); fost senator; vicepreşedinte al Partidului Liberal Reformator (2014-2015); vicepreședinte al Coaliției Naționale pentru Modernizarea României (din 2018)

– 1945: S-a născut Mircea Săndulescu, prozator şi dramaturg, stabilit, din 1985, la New York – 75 de ani

– 1946: S-a născut istoricul de artă, fotograful, curatorul şi colecţionarul de artă Mihai Oroveanu, fost director al Muzeului Naţional de Artă Contemporană din Capitală, din 2001 (m. 2013)

– 1952: S-a născut cântăreaţa de muzică populară Ileana Ciuculete (m. 2017). NOTĂ: Unele surse menţionează ca an al naşterii 1957

– 1959: A murit actorul Vladimir Maximilian (n. 1882)

– 1972: S-a născut Victor-Viorel Ponta, jurist, om politic social-democrat; prim-ministru al României din 7 mai 2012 până la demisia sa, din 4 noiembrie 2015; preşedinte al PSD (din februarie 2010); copreşedinte, alături de Crin Antonescu (PNL), al Uniunii Social Liberale (feb. 2011 – feb. 2014); preşedinte al TSD (nov. 2003 – nov. 2006); ministru pentru relaţia cu Parlamentul în Cabinetul Boc (dec. 2008 – sep. 2009); ministru delegat, în Cabinetul Năstase, pentru controlul implementării programelor de finanţare internaţională şi urmărirea aplicării acquis-ului comunitar (mar. – dec. 2004); deputat (din 2004); în prezent este co-fondator și președinte al Partidului PRO România

– 1974: A murit, în Engelberg, Elveţia, profesorul de teologie şi istoricul Gheorghe Moisescu; a publicat lucrări de istoria bisericii şi a culturii române (n. 1906)

– 1974: A murit Anatol Albin, trompetist, dirijor de estradă, compozitor și profesor (n. 1903)

– 1984: A murit inginerul Dumitru Dumitrescu; cercetări şi studii în domeniul hidraulicii; considerat fondatorul şcolii moderne de hidraulică din România; membru titular al Academiei Române din 1963 (n. 1904)

– 1986: A murit Iorgu Iordan, lingvist, filolog şi memorialist; membru titular al Academiei Române din 1945 (n. 1888)

– 2002: A murit (în SUA, unde se stabilise) tenorul Garbis Zobian (n. 1915)

– 2012: A murit inginerul electromecanic Gheorghe Buzdugan, cercetător în domeniul rezistenţei materialelor, profesor universitar; după 1989 a înfiinţat şi condus, la Universitatea Politehnică din Bucureşti, Centrul de Documentare pentru Problemele Învăţământului Superior; membru titular al Academiei Române din 1990 (n. 1916)

EVENIMENTE EXTERNE

– Italia: Referendum pe tema reducerii numărului de parlamentari și eventuale alegeri regionale (20 – sep.)

– Los Angeles: Cea de-a 72-a ediţie a Galei de decernare a premiilor Primetime Emmy, considerate echivalentul premiilor Oscar în industria de televiziune, se va desfăşura într-un format complet virtual din cauza epidemiei de Covid-19

– Alger: Au loc două procese în apel pentru corupție a trei șefi din regimul Bouteflika (Hamel, Berrachedi și Tahkout)

– Alger: Procesul a 11 militanți „Hirak” arestați la Mostaganem pe 21 august

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internațională a Sportului Universitar” este organizată din 2016 și a fost proclamată oficial de Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO). Această zi își propune să creeze legături între universități și comunitățile lor locale concentrate în jurul sportului, activității fizice și a vieții sănătoase

– „Ziua oraşului Moscova”, atestat documentar în anul 1147; se serbează anual, din 1987, în a treia duminică a lunii septembrie

– 1460: A murit compozitorul franco-flamand Gilles Binchois (n. ~1400) – 560 de ani

– 1842: S-a născut Sir James Dewar, fizician şi chimist englez; a studiat problema temperaturilor joase (a lichefiat hidrogenul şi fluorul) şi a inventat termosul (1898) (m. 1923)

– 1863: A murit Jacob Grimm, lingvist, filolog şi folclorist german; fondator, împreună cu fratele său Wilhelm, al germanisticii, ca ştiinţă a limbii, şi mitologiei germane; cei doi au publicat „Legendele eroice germane” şi o culegere de „Basme pentru copii şi cămin”, cuprinzând folclor german transcris în variante autentice (n. 1785)

– 1869: S-a născut Marcél Cachin, om politic francez, unul dintre fondatorii şi conducătorii Partidului Comunist Francez; director al ziarului „L’Humanité” între anii 1918 şi 1958 (m. 1958)

– 1878: S-a născut scriitorul american Upton Sinclair (m. 1968)

– 1879: S-a născut regizorul şi actorul suedez de film Victor Sjőstrőm, unul dintre marii maeştri ai filmului mut, considerat, alături de Mauritz Stiller, „părintele” cinematografului suedez (m. 1960)

– 1880: S-a născut Ildebrando Pizzetti, compozitor, dirijor şi critic muzical italian (m. 1968) – 140 de ani

– 1880: S-a născut Georgios Sotiriou, arheolog şi istoric grec; a publicat, în colaborare, lucrări privind inscripţiile creştine din Grecia şi a coordonat volumul referitor la monumentele paleocreştine din Atena; membru corespondent străin al Academiei Române (1930) (m. 1965) – 140 de ani

– 1885: S-a născut Jelly Roll Morton, pianist, compozitor şi şef de orchestră de jazz american; considerat primul teoretician al jazz-ului (m. 1941) – 135 de ani

– 1898: A murit scriitorul german Theodor Fontane, reprezentant al „realismului poetic” (n. 1819)

– 1902: S-a născut Cesare Zavattini, cineast, jurnalist şi critic de film italian; a fost unul dintre teoreticienii neorealismului (m. 1989)

– 1908: A murit Pablo de Sarasate, violonist şi compozitor spaniol (n. 1844)

– 1914: S-a născut actorul britanic de teatru, film şi televiziune Kenneth More (m. 1982)

– 1929: S-a născut actorul maghiar Tibor Bitskey (m. 2015)

– 1929: S-a născut regizorul italian de film Vittorio Taviani; ; împreună cu fratele său Paolo, a semnat capodopere ale cinematografiei italiene, precum „Padre Padrone” (1977) sau „Cesare deve morire” (2012); amândoi sunt consideraţi „mari maeştri” ai cinematografiei italiene prin lunga şi prolifica lor carieră distinsă cu multe premii (m. 2018)

– 1932: A murit pictorul german Max Slevogt, principalul reprezentant al impresionismului în Germania (n. 1868)

– 1934: S-a născut actriţa italiană de film Sophia Loren (numele adevărat: Sofia Villani Scicolone Ponti); considerată un „tezaur naţional“ în Italia; soţia producătorului italian de film Carlo Ponti

– 1946: A murit Raimu (Jules Auguste Muraire) actor francez de teatru şi cinema; s-a remarcat prin umorul său bonom (n. 1883)

– 1957: A murit compozitorul finlandez Jean Sibelius (n. 1865)

– 1971: A murit Giorgos Seferis, poet grec, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1963 (n. 1900)

– 1975: A murit Saint-John Perse, poet, eseist şi diplomat francez; Premiul Nobel pentru literatură pe 1960 (n. 1887) – 45 de ani

– 2005: A murit Simon Wiesenthal, arhitect şi scriitor austriac, celebru „vânător de nazişti”; supravieţuitor al Holocaustului, şi-a dedicat întreaga viaţă aducerii în faţa justiţiei a criminalilor de război germani din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial (n. 1908, în oraşul Buczacz, din Imperiul Austro-Ungar, astăzi, în Ucraina) – 15 ani

– 2006: A murit dirijorul elveţian Armin Jordan (n. 1932)

– 2006: A murit compozitorul american John W. Peterson (n. 1921)

– 2014: A murit actriţa şi cântăreaţa americană Polly Bergen (numele la naştere: Nellie Paulina Burgin) (n. 1930)