Calendarul zilei – 20 iulie

Publicat de Codrin RAITA, 20 iulie 2020, 06:00 / actualizat: 20 iulie 2020, 8:09

EVENIMENTE INTERNE

-Camera Deputaților

* ora 10:00 – Activitate în Comisiile parlamentare (online)

-Juridic

* Transmisiunea live a dezbaterii cu tema „Festin sau ospăț sângeros? Distribuirea sumelor rezultate din executarea silită” organizată de Societatea de Științe Juridice și Baroul București poate fi urmărită gratuit pe www.juridice.ro/live, pe homepage JURIDICE sau în pagina dezbaterii, de la ora 19:30. Speakerii intră în dezbatere remote. Speakerii invitați sunt membri JURIDICE PLATINUM și alți profesioniști. Invitați (ordine alfabetică):Exec. Ofelia Dobra, Dobra & Căliman, Exec. conf. univ. dr. Eugen Hurubă, Director Centrul Național de Pregătire și Perfecționare a Executorilor Judecătorești, Jud. Aurelian-Marian Murgoci-Luca, Președinte Judecătoria sectorului 5. Moderator: Av. dr. Nicolae-Horia Țiț, Director INPPA-Iași

– Învățământ, Cercetare

* Are loc cea de-a doua etapă a înscrierile la grădiniţă pentru anul şcolar 2020-2021 (20 iul. – 10 aug.)

– S-a întâmplat într-o zi de 20 iulie

* Cu 311 ani în urmă (1709) au luat sfârşit „lucrările de întregire” a Şcolii de la Sf. Sava din Bucureşti, cu sprijinul domnitorului Constantin Brâncoveanu. În anul 1688, împreună cu fratele său, Constantin Cantacuzino, Şerban Cantacuzino va înfiinţa Şcoala de la Sf. Sava. În anul 1694, domnitorul Constantin Brâncoveanu (1654-1714) a transformat această şcoală în Academie Domnească, stabilind o programă de învăţământ şi dându-i fonduri materiale. Această şcoală domnească, cea mai înaltă din Ţara Românească, şi-a început activitatea lângă Mănăstirea Sf. Sava, chiliile acesteia găzduind vreme de un secol şi jumătate prima formă de învăţământ superior din Ţara Românească. Constantin Brâncoveanu rezideşte biserica mănăstirii (1709), lărgindu-i zidurile, cât şi clădirea Academiei. Între anii 1848-1870 sunt dărâmate toate clădirile, inclusiv biserica brâncovenească, mult prea slăbite de cutremure. În anul 1877, pe locul fostei biserici a fost aşezată statuia lui Mihai Viteazul (azi în Piaţa Universităţii), iar pe locul clădirilor vechii Academiei Domneşti s-a construit, după planurile arhitectului Alexandru Orăscu, o clădire mult mai încăpătoare, Universitatea de astăzi

* Acum 124 de ani (1896) apărea, până în ianuarie 1897, revista „Liga Ortodoxă”, editată de poetul Alexandru Macedonski, în care vor debuta Tudor Arghezi şi Gala Galaction. Militând pentru modernizarea poeziei româneşti şi fiind în polemici dure cu junimiştii (Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu şi Ioan Luca Caragiale), a iniţiat cenaclul şi revista „Literatorul”, precum şi acest cotidian ortodox. Avea şi un supliment literar care apărea săptămânal, supliment în care au debutat Tudor Arghezi, sub primul său pseudonim, Ion Theo (la vârsta de 16 ani), şi Grigore Pişculescu, viitorul Gala Galaction

* În urmă cu 101 ani (1919), între 20.VII şi 4.VIII, au avut loc ofensiva trupelor maghiare pe Tisa (20-23 iulie) şi contraofensiva Armatei române (24-26 iulie), urmată de trecerea Tisei şi intrarea în Budapesta (4 august)

* Acum 93 de ani (1927) Mihai de Hohenzollern-Sigmaringen, nepotul regelui Ferdinand I, a fost proclamat rege, începând astfel prima domnie a lui Mihai I (1927-1930). Regele Mihai fiind minor, a început să-şi exercite atribuţiile Regenţa, aleasă la 4.I.1926 pentru răstimpul minoratului acestuia

* Cu 92 de ani în urmă (1928) România a ratificat Convenţia internaţională cu privire la căile ferate (încheiată la Berna, la 2.X.1924)

* Se împlinesc 85 de ani (1935) de la stabilirea relaţiilor diplomatice între Mexic şi România, la nivel de legaţie; au fost întrerupte în decembrie 1941 şi restabilite la 20 martie 1973, la nivel de ambasadă

* Acum 84 de ani (1936) avea loc semnarea Convenţiei Internaţionale de la Montreux (Elveţia), privind regimul strâmtorilor Bosfor şi Dardanele, care proclama libertatea de navigaţie prin strâmtori pentru navele comerciale ale tuturor statelor în timp de pace, precum şi în timp de război, dacă Turcia nu este parte beligerantă. Delegația română a fost alcătuită din Nicolae Titulescu, ministrul Afacerilor Străine, Constantin Contescu și Vespasian V. Pella, miniștri plenipotențiari

* Cu 66 de ani în urmă (1954), între 20 şi 21 iulie, au fost semnate Acordurile de la Geneva privind restabilirea păcii în Indochina. Acordurile încheiau oficial „Războiul din Indochina” (declanşat de Franţa în 1946, în încercarea de a reinstaura dominaţia colonială în zonă), recunoşteau suveranitatea şi independenţa Vietnamului (dar îl scindau, până în 1975, în două părţi: în Nord, Republica Democrată Vietnam – un stat comunist, în Sud, Republica Vietnam), garantau independenţa şi suveranitatea Cambodgiei şi a Laosului

* Acum 51 de ani (1969) a avut loc prima aselenizare a unui echipaj uman: astronautul american Neil Armstrong (1930-2012), comandantul navei „Apollo 11″ (lansate spre Lună la 16.VII.1969, de la baza Cape Kennedy), este primul pământean care a păşit pe Lună, într-o zonă a Mării Liniştii. El a fost secondat de colegul său Edwin Aldrin

* Cu 46 de ani în urmă (1974) începea invazia militară turcă în Cipru, cunoscută de forțele armate turce sub numele de cod „Operațiunea Atilla”. A fost o invazie ca răspuns la o juntă militară greacă ce urma să dea o lovitură de stat susținută în Cipru, organizată de Garda Națională cipriotă ai cărei lideri l-au detronat pe președintele cipriot și arhiepiscop Makarios al III-lea și l-au instalat pe Nikos Sampson în locul lui. Invazia turcă a avut loc în două etape și s-a încheiat în august 1974, când trupele turcești au ocupat 37% din teritoriul insulei, care a fost urmată de înființarea de facto a Republicii Turcă a Ciprului de Nord, care este în prezent recunoscută doar de Turcia

* Acum 29 de ani (1991) Partidul România Mare a fost înregistrat la Tribunalul Municipiului Bucureşti (Comitetul Director: Corneliu Vadim Tudor (1949-2015) – preşedinte, Eugen Barbu (1924-1993) – prim-vicepreşedinte de onoare). După Congresul al VI-lea, desfășurat în data de 31 octombrie 2015, la Cinema Patria, din Capitală, reprezentanţii Partidului România Mare şi-au desemnat un nou președinte în persoana generalului (r) Emil Streinu

* Se împlinesc 5 ani (2015) de când Statele Unite ale Americii şi Republica Cuba au restabilit relaţiile diplomatice, întrerupte în urmă cu mai bine de 50 de ani, prin redeschiderea, la Washington şi Havana, a celor două ambasade. Relaţiile diplomatice au fost rupte de preşedintele Dwight Eisenhower în 1961, în urma deteriorării relaţiilor bilaterale generate de lovitura de stat organizată de Fidel Castro

Aniversări – Comemorări

– Sfântul şi slăvitul Proroc Ilie Tesviteanul (Calendarul Creştin-Ortodox 2020)

– Sfântul Profet Ilie Tesviteanul (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2020)

– „Ziua Aviaţiei şi a Apărării Antiaeriene”; în anul 2004 Ministerul Apărării Naţionale a hotărât data de 20 iulie ca zi unică pentru a sărbători atât aviaţia militară, cât şi cea civilă, pentru a coincide cu sărbătoarea ortodoxă a Sf. Mare Prooroc Ilie Tesviteanul, patron al forţelor aeriene şi al aviaţiei române (ales de pionierii aviaţiei din ţara noastră în 1913). NOTĂ: Până în 2004 „Ziua aviaţiei” se sărbătorea la două date diferite: la 17 iunie şi la 20 iulie; la 17.VI.1910 a avut loc zborul primului aeroplan românesc, proiectat, construit şi pilotat de Aurel Vlaicu; în amintirea evenimentului s-a marcat, la această dată, din 1994 până în 2003, „Ziua aripilor româneşti”

– „Ziua Inspectoratului General de Aviaţie al Ministerului Afacerilor Interne” a fost stabilită prin Ordinul nr.95 din 25 iunie 2014, pentru modificarea şi completarea Ordinului ministrului administraţiei şi internelor nr.176 din 2012 privind atribuirea de denumiri onorifice şi stabilirea de zile aniversare pentru unele structuri din Ministerul Afacerilor Interne

– „Ziua Energeticianului”; marcată, din 1992, de lucrătorii din sectorul energetic în ziua de Sf. Ilie

– 1514: A murit, după suplicii, Gheorghe Doja, un mic nobil secui, conducătorul războiului ţărănesc contra marilor proprietari unguri de pământ din Transilvania din anul 1514 (n. cca. 1470)

– 1838: S-a născut publicistul Ambrosiu Dimitrovici (Dimitrovitza); a desfăşurat o bogată activitate ca membru şi secretar al Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română din Bucovina; membru fondator al Societăţii Academice Române din 1866 (m. 1866)

– 1848: S-a născut Locusteanu Alexandru, medic veterinar și profesor; ctitor al medicinei veterinare româneşti (m. 1922)

– 1852: S-a născut generalul Grigore Crăiniceanu, specialist în fortificaţii, cu deosebite merite în timpul Războiului de independenţă (1877) şi al celui de reîntregire naţională (1916-1918); de numele său se leagă punerea bazelor „Revistei armatei” (1883) şi ale „Cercului publicaţiunilor militare” (1889); membru titular al Academiei Române din 1911 (m. 1935). NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 19.VII.1852

– 1860: S-a născut medicul psihiatru și profesorul universitar Alexandru Obregia; importante contribuţii în domeniul psihiatriei; unul dintre organizatorii asistenţei bolilor mintale în România, ctitorul şi fondatorul psihiatriei bucureştene (este întemeietorul Spitalului de boli nervoase şi psihice din Bucureşti (1923), spital ce-i poartă, în prezent, numele – Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia”) (m. 1937) – 160 de ani

– 1862: S-a născut Paul Bujor, biolog, profesor şi scriitor; studii de anatomie comparată, hidrobiologie şi biologie experimentală; creator, alături de Grigore Antipa, al şcolii româneşti de hidrobiologie; fondatorul învăţământului universitar de morfologie animală şi al cercetărilor zoomorfologice din România; co-director al revistei „Viaţa Românească”; membru titular onorific al Academiei Române din 1948 (m. 1952)

– 1872: S-a născut Gheorghe Munteanu-Murgoci, geolog, geograf şi pedolog; şi-a înscris numele, împreună cu Nicolae Iorga şi Vasile Pârvan, printre fondatorii Institutului de Studii Sud-Est Europene din Bucureşti; membru corespondent al Academiei Române din 1923 (m. 1925)

– 1874: S-a născut istoricul Nicolae Dobrescu, specialist în istoria Bisericii Ortodoxe Române; membru corespondent al Academiei Române din 1911 (m. 1914)

– 1883: S-a născut Luiza Zavloschi, învățătoare, prima femeie primar din România (în 1930, loc. Buda, jud. Vaslui) (m. 1967)

– 1896: S-a născut Bitay Árpád, istoric literar maghiar din România; traduceri din poezia română în limba maghiară; autor al unei istorii a limbii române în limba maghiară şi al unei istorii a literaturii maghiare în limba română (m. 1937)

– 1902: S-a născut geologul şi profesorul Sabba S. Ştefănescu; a desfăşurat o intensă activitate de cercetare, în principal în cele două discipline pe care le-a profesat la catedră: teoria câmpului electromagnetic şi prospecţiuni electrice; considerat, împreună cu Liviu Constantinescu, drept fondator al şcolii române de geofizică; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1994)

– 1906: S-a născut pictorul Călin (Calinic) Alupi, unul din cei mai importanţi reprezentanţi ai post-impresionismului românesc (m. 1988)

– 1912: S-a născut Ştefan Popescu, poet, prozator şi traducător; între anii 1945 şi 1948 a fost redactor la Radio Bucureşti (m. 1995)

– 1919: A murit Vasile G. Morţun, autor dramatic, prozator şi publicist; om politic: a fost primul deputat socialist în Parlamentul României în 1888; a trecut, în 1899, la liberali (deputat, senator şi ministru în mai multe rânduri) (n. 1860). NOTĂ: În unele surse decesul este trecut la 30.VII.1919

– 1926: A murit Ioan Athanasiu, fiziolog şi medic veterinar; unul dintre întemeietorii fiziologiei moderne româneşti; membru corespondent al Academiei Române din 1911 (n. 1868)

– 1927: A murit Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen, rege al României (1914-1927); nepot de frate al regelui Carol I, i-a succedat acestuia, în 1914, la tron; în 1916 a susţinut intrarea României în război de partea Antantei, împotriva Puterilor Centrale (fapt pentru care a fost numit, în ţară, Ferdinand cel Leal, dar a fost dezavuat de familia de Hohenzollern); de numele său se leagă şi Marea Unire de la 1 Decembrie 1918; la 15.X.1922 a fost încoronat, la Alba Iulia, ca rege al tuturor românilor; după înfăptuirea României Mari, a sprijinit toate iniţiativele menite să ducă la importante transformări în viaţa economică, social-politică şi culturală a ţării; membru de onoare al Academiei Române (1890); preşedinte de onoare şi protector al Academiei Române (1914-1927); a fost înmormântat în pronaosul Mănăstirii Curtea de Argeş (n. 1865)

– 1927: S-a născut (la Hrupista/Grecia) lingvista Matilda Caragiu Marioţeanu; contribuţii în domeniul dialectologiei generale şi române – nord şi sud-dunărene (aromână, în special); a publicat (în colaborare) trei manuale destinate învăţării limbii române de către străini, utilizate în lumea întreagă; membru titular al Academiei Române din 2004 (m. 2009)

– 1930: S-a născut scriitorul Iuliu Raţiu, cunoscut în special ca autor şi promotor al literaturii şi presei pentru copii şi tineret (m. 2009) – 90 de ani

– 1933: S-a născut matematicianul Ciprian Foiaş, stabilit în SUA, din 1979; a aplicat, pentru prima dată, distribuţiile vectoriale în teoria spectrală, rezultatele sale fiind folosite de numeroşi matematicieni români şi străini; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1994) (m. 2020). NOTĂ: Potrivit acad. Solomon Marcus, Ciprian Foiaş este cel mai mare creator de şcoală din matematica românească; Ciprian Foiaş, Dan Virgil Voiculescu şi George Lusztig sunt consideraţi cei mai buni matematicieni români ai ultimei jumătăţi de secol

– 1933: S-a născut jurnalistul Constantin Lambă, a cărui voce a fost ascultată de publicul constănțean timp de peste 40 de ani, la emisiunile Radiodifuziunii Române; în perioada 1962 – 2006, a fost corespondent principal al Radiodifuziunii Române, în Dobrogea; a fost membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și al Clubului Umoriștilor Constănțeni (m. 2020)

– 1934: A murit Ştefan Zeletin (pseudonim al lui Ştefan Motăş), sociolog, economist şi filosof de orientare neoliberală, publicist şi profesor (n. 1882)

– 1938: S-a născut Eugenia Văcărescu-Necula, fostă dirijoare a Corului de Copii Radio (1981-2004) (m. 2013)

– 1940: S-a născut Dan-Alexandru Voiculescu, compozitor, muzicolog, pianist şi profesor universitar (m. 2009) – 80 de ani

– 1942: S-a născut economistul și publicistul Ilie Şerbănescu; unul dintre cei mai reputaţi analişti economici

– 1943: S-a născut Adrian Păunescu, poet, jurnalist şi om politic; a iniţiat şi a condus, în perioada când a fost redactor-şef al revistei „Flacăra” (1973 – 1985), „Cenaclul Flacăra”, adevărat fenomen de masă, cu care a susţinut, până la interzicerea sa, în 16 iunie 1985, 1 615 manifestări de muzică, poezie şi dialog; membru de onoare al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (m. 2010)

– 1946: S-a născut sculptorul Ilie Berindei, stabilit în Elveţia

– 1966: A murit poetul Vladimir Carnavali, membru fondator al Societăţii Scriitorilor din Basarabia (1939) (n. 1910, la Bolgrad/jud. Ismail, azi în Ucraina)

– 2009: A murit sculptorul Adrian Popovici (n. 1943)

– 2016: A murit Radu Beligan, actor de teatru şi film, regizor, eseist şi profesor; a înfiinţat, în 1961, Teatrul de Comedie, al cărui director a fost până în 1969, apoi a fost director al Teatrului Naţional Bucureşti (1969-1990); membru de onoare al Academiei Române din 2004 (n. 1918)

– 2019: A murit fagotistul, poetul şi profesorul Mihai Miltiade Nenoiu; fondator şi conducător al cvintetului de suflători „Concordia” (1979-2005); a cântat în Orchestra Naţională Radio timp de 47 de ani (1956 — 2003) (n. 1937) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

-Bruxelles: Data limită pentru anunțarea poziției Comisiei Europene cu privire la preluarea Companiei Fitbit de către Google

– Kiev: Vizita președintelui elvețian, Simonetta Sommaruga, în Ucraina (20 – 23 iul.)

– Londra: În cadrul relației post-Brexit, are loc a 5-a sesiune de negocieri între Londra și UE (20 – 24 iul.)

– Pakistan: Pakistanul reia campania de vaccinare împotriva poliomielitei, întreruptă timp de patru luni din cauza pandemiei Covid-19

– Kiev, Ucraina: Are loc comemorarea  experimentatului jurnalist rus și ucrainean, originar din Belarus, Pavel Cheremet, la 4 ani de la atentatul asupra sa de la Kiev

-Cipru: Cipru marchează aniversarea invaziei turcești din 1974

– Washington: A 5-a aniversare a redeschiderii oficiale a ambasadelor Statelor Unite și Cubei

– Wenchang, China: China urmează să lanseze prima sondă pe Marte (20 – 25 iul.)

– Conakry, Guinea: Opoziția solicită reluarea protestelor împotriva puterii, amânate din cauza epidemiei

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Șahului”, instituită în anul 1966, la iniţiativa FIDE – Federaţia Internaţională de Şah (federaţie înfiinţată la 20.VII.1924, la Paris); ziua a fost stabilită și prin rezoluția ONU din 12.XII.2019

– Ziua Naţională a Columbiei; aniversarea proclamării independenţei/1810 – 210 ani

– 356 î.e.n: S-a născut Alexandru cel Mare (cunoscut şi ca Alexandru Macedon, Alexandru al III-lea al Macedoniei şi Alexandros III Philippou Makedonon), rege al Macedoniei (336 î.e.n. – 323 î.e.n.), a fost unul dintre primii mari strategi şi lideri militari din istorie. În timpul domniei sale a făcut numeroase cuceriri, macedonenii ajungând să stăpânească Orientul Apropiat. La moartea sa, la vârsta de 32 de ani, Alexandru era stăpânul celui mai mare imperiu cucerit vreodată, care se întindea de la marginea Chinei până în Egipt şi Europa. De asemenea, Alexandru cel Mare a contribuit foarte mult la răspândirea culturii elene în întreaga lume (m. 323 î.e.n.). NOTĂ: Unele surse (http://www.ro.biography.name) menționează naşterea la 21.VII.356 î.e.n.

– 1304: S-a născut poetul italian Francesco Petrarca (m. 1374)

– 1752: A murit Johann Christoph Pepusch, compozitor şi teoretician german (n. 1667)

– 1822: S-a născut Gregor Johann Mendel, călugăr şi naturalist austriac; considerat întemeietor al geneticii (experienţele privind hibridarea plantelor şi ereditatea vegetalelor l-au condus spre apariţia legii care-i poartă numele) (m. 1884). NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 22.VII.1822

– 1847: S-a născut Max Liebermann, pictor şi grafician german (m. 1935)

– 1864: S-a născut Erik Axel Karlfeldt, scriitor suedez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1931 (m. 1931)

– 1872: S-a născut compozitorul francez Déodat de Séverac (m. 1921)

– 1889: S-a născut Sir John Reith, primul director general al Societăţii Britanice de Radiodifuziune (BBC), cel care a iniţiat tradiţia britanică a serviciului independent de radioteleviziune publică; numit în funcţie în decembrie 1922, când radioul se afla încă la începuturile istoriei sale, Reith a modelat nu numai viitorul BBC-ului, ci şi al transmisiei radio din lumea întreagă, încercând să pună în practică principiul potrivit căruia serviciul public de radiodifuziune are responsabilitatea de a oferi publicului emisiuni de calitate şi educative (m. 1971)

– 1890: S-a născut pictorul italian Giorgio Morandi (m. 1964) – 130 de ani

– 1897: S-a născut Tadeus Reichstein, chimist elveţian de origine poloneză; cercetări fundamentale în domeniul hormonilor corticosuprarenali; laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în anul 1950 (m. 1996)

– 1919: S-a născut Sir Edmund Hillary, diplomat, cercetător şi alpinist neo-zeelandez; a atins vârful Everest (8.848 m) cel mai înalt munte din lume, alături de nepalezul Tenzing Norgay (1914-1986), fiind primii din lume care au reuşit această performanţă, la 29.V.1953 (m. 2008)

– 1928: S-a născut Pavel Kohout, dramaturg, prozator, poet și jurnalist ceh

– 1933: S-a născut scriitorul american Cormac McCarthy; i-au fost acordate Premiul Pulitzer și Premiul Memorial „James Tait Black” pentru ficțiune pentru romanul „The Road” (2006); un alt roman al său, „No Country for Old Men”, a fost ecranizat în 2007, câștigând 4 premii Oscar, inclusiv pentru cel mai bun film

– 1934: S-a născut scriitorul şi editorul german Uwe Johnson (m. 1984)

– 1937: A murit Guglielmo Marconi, fizician şi inventator italian; unul dintre promotorii radiotehnicii; în 1895 a realizat o transmisie radiotelegrafică cu un aparat propriu (brevetat în 1896), iar în 1901, prima radiocomunicaţie transatlantică; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1909, împreună cu germanul Ferdinand Braun (n. 1874)

– 1938: S-a născut cineastul rus Aleksei Gherman (m. 2013)

– 1938: S-a născut actriţa americană de film Natalie Wood (m. 1981)

– 1945: A murit Paul Valéry, poet şi eseist francez (n. 1871) – 75 de ani

– 1947: S-a născut chitaristul şi muzicianul mexican Carlos Santana

– 1950: S-a născut Antoine Compagnon critic, istoric şi teoretician literar, eseist și profesor francez – 70 de ani

– 1964: S-a născut cântăreţul american Chris Cornell (nume real: Christopher John Boyle), solistul trupelor „Soundgarden”, „Audioslave” şi „Temple of the Dog”; unul dintre pionierii curentului grunge (subgen al rockului alternativ) (m. 2017)

– 1990: A murit regizorul de film, scenaristul, producătorul și artistul vizual georgian-armean Serghei Parajanov (Sarkis Paradjanian) (n. 1924) – 30 de ani. NOTĂ: Site-ul www.imdb.com/name menționează decesul la 21.VII.1990

– 1994: A murit Paul Delvaux, pictor suprarealist belgian (n. 1897)

– 2004: A murit Antonio Gades, renumit dansator şi coregraf spaniol de flamenco (n. 1936). NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 14.XI.1936

– 2006: A murit cineastul francez Gérard Oury (n. 1919)

– 2007: A murit Kai Siegbahn, fizician suedez; câştigător al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1981 (n. 1918)

– 2011: A murit pictorul britanic Lucian Freud, „maestru al formei umane”, nepotul celebrului psihanalist Sigmund Freud (n. 1922)

– 2013: A murit Pierre Fabre, farmacist francez, fondator (în 1962) al Laboratoarelor Pierre Fabre, companie care a devenit un gigant în sectorul farmaceutic şi cosmetic francez (n. 1926)

– 2013: A murit jurnalista americană Helen Thomas, acreditată la Casa Albă aproape cinci decenii (n. 1920)

– 2015: A murit muzicianul german Dieter Moebius, pionier al muzicii electronice (n. 1944, în Elveţia) – 5 ani

– 2015: A murit Wayne Carson Thompson, muzician, compozitor, cântăreţ de muzică country şi producător american (n. 1943) – 5 ani

– 2017: A murit actorul francez de teatru și film Claude Rich (n. 1929)