INTERVIU | Ciprian Stănescu, futurist: „E important ca tinerii să investească în abilitățile lor interpersonale”
Publicat de Doina Sirbu, 27 iunie 2020, 09:39
E important ca tinerii să investească în abilitățile lor interpersonale și să se adapteze pentru joburile viitorului, indiferent de schimbările pe care piața muncii le va suferi.
O meserie nu mai este atât de necesară pentru viitor, în sensul unei specializări bine definite, în schimb sunt foarte importante abilitățile de adaptare la schimbare, a declarat într-un interviu pentru Radio Constanța Ciprian Stănescu, futurolog (futurist).
Ce este o meserie? Cum să o definim?
Ciprian Stănescu: Cum defineam meseria în trecut e foarte diferit față de cum definim meseria acum și mai ales în viitor. Pentru mulți tineri, pentru miile de tineri pe care îi avem în programele noastre, Future Makers, meseriile nu par să mai existe, nu par să mai fie atât de importante. Ce pare că e mai important sunt, de fapt, abilitățile. Poți fi un doctor foarte bun, ca să vorbim de meserii clasice, care să devină în scurt timp un antreprenor foarte bun. Pentru mine, o meserie nu mai e cheia unui viitor în care să fim fericiți sau cheia unui viitor în care să avem o viață bună. Cheia este în abilități care să ne ajute să fim suficient de flexibili pentru schimbările care vin, fie schimbări anticipate fie schimbări aproape accidentale, cum sunt acestea în care trăim zilele acestea. E foarte bine dacă ne pregătim să fim ceva, fie că vorbim de meserii clasice (medic, contabil). Dar să ne uităm la aceste meserii și în viitor. E o vorbă care spune să nu mai pregătim contabili, pentru că aceasta este o meserie foarte automatizată sau foarte automatizabilă.
Definiția acestui termen se modifică practic cu schimbările de pe piața muncii…
Ciprian Stănescu: Da. Și cred că e un cuvânt foarte bun în Limba Engleză, care ar defini poate mai bine cuvântul pe care noi îl avem definit „loc de muncă”. Aceste este un loc fix, este ceva despre o organizație sau o companie, pe când în engleză „job” e intersecția dintre meserie și locul de muncă. De aceea mulți dintre noi folosim mai degrabă „job”,”jobs” sau „joburi”. Știu foarte mulți profesioniști în România și în toată lumea care au meserie clasică – inginer – și fac cu totul altceva. Dar asta nu înseamnă că au eșuat în vreun fel, așa cum în urmă cu 20, 30, 40 de ani era cu adevărat cazul. Când aveam o educație bazată pe un sistem industrial care acum nu mai este atât de relevant. De exemplu, dacă sunt politolog asta nu înseamnă că fac analiză de politici publice în fiecare zi.
Cum îi pregătim pe elevi pentru meseriile viitorului și ce putem face noi, părinții, pentru a-i pregăti pentru acest lucru?
Ciprian Stănescu: Mă bucură întrebarea, sunt și eu părinte am două fete, una de 3 ani și alta de aproape 5 ani. Ne întrebăm și noi ca părinți des ce putem face ca să le ajutăm să aibă un viitor bun sau mai bun, aici sau în altă parte. Și concluzia noastră, atât ca părinți cât și ca profesioniști în diverse activități e că este mai puțin despre a le oferi prea multe oportunități și mai mult de a le oferi acele oportunități care li se potrivesc. Asta nu e neapărat ceva simplu de făcut. Apropos de abilități…dacă ar fi să aleg câteva pe care noi ca părinți și profesori le putem imprima sau îi putem ghida, legate de adaptabilitate și flexibilitate, creativitate, capacitatea de reinventare, curiozitate, până la înțelegerea tehnologiei și practicarea empatiei. Sau capacitate de colaborare virtuală. Acestea nu se învață într-o lună de curs, ci trebuie experimentate și practicate constant, atât pentru a dezvolta tineri și adulți, cât și organizații și companii care să fie mai pregătite pentru un viitor în care incertitudinea este certă.
Cât de mult contează, și pentru prezent dar mai ales pentru viitor, CV-ul nostru?
Ciprian Stănescu: Cred că ce e mai important, în afară de o hârtie pe care să scrie diverse lucruri, este capacitatea de relaționare cu alți oameni și cu alte organizații sau companii. Am angajat destul de mult în ultimii 10-15 ani. A fost mai puțin despre ceea ce era pe CV și mai mult despre experiență de lucru sau experiență de lucru altfel înțeleasă. Pentru că voluntariatul este la fel de valoros ca a lucra într-o companie de farmaceutice, de exemplu. Poate câteodată chiar mai valoros, pentru că e un spațiu cu resurse limitate în care trebuie să inventezi mereu moduri de a trece la nivelul următor. Așa că ceea ce le este recomandat tinerilor: să se uite la CV nu doar ca un platou de diplome, ci mai degrabă ca un platou de experiențe pe care să le fi avut. Lucrez și am lucrat atât în Future Makers și în alte proiecte și în zona de Sud-Est a României. Am spus și acolo: nu contează din ce oraș, comună a României vii, dacă reușești să construiești relații de valoare cu organizațiile și companiile relevante din regiunea sau orașul tău ai cumva singurul lucru care te va propulsa mai sus, în absența unor note unor note absolut spectaculoase, lucru pe care evident îl vedem foarte rar. Olimpicii, prin natura lor, sunt excepția în regulă.
Să înțelegem că, pentru a fi pregătiți pentru joburile viitorului, trebuie să cunoaștem și nișele de business?
Ciprian Stănescu: Și nișele, dar trebuie să înțelegem că aceia care câștigă viitorul sunt și cei care îl practică deja într-un fel sau altul. E foarte important să înțelegem cum arată viitorul, ce înseamnă tehnologia. În același timp, dacă rămânem doar într-o zonă de introspecție, fără să intrăm într-o zonă de acțiune, acest lucru nu o să ne ducă neapărat foarte departe. Evident există și excepții. Dacă vrem să fim mai bine pregătiți pentru viitor, fie că avem 12 ani sau 21 sau 35, și avem ambiții mai mari, ne ajută nu numai să înțelegem ce se întâmplă în lume și ce s-ar putea întâmpla, dar și să fim parte a acestor transformări. Fie că vorbim de Constanța, Iași, Zimnicea sau Ploiești sunt oportunități de implicare în diverse asociații civice sau de business care să ne ajute să fim parte a acestui proces de transformare și schimbare. Dacă stăm doar pe margine, crezând că lucrurile bune se vor întâmpla pentru că am luat note bune, șansele sunt destul de mici. Sau mai mici ca acum 10-20 de ani. Și o să fac o invitație dacă mi-ați permite…dacă tot stăm mai mult în casă și în mediul online, dacă vreți să înțelegeți sau să ascultați mai multe povești despre viitor, joia aceasta, pe pagina de Facebook a Social Innovation Solutions (organizație pe care o reprezint) puteți vedea 50 de echipe de tineri și organizații pentru și despre viitor care își prezintă online ideile finaliste în cadrul Future Makers, plus 4 conversații cu antreprenorii votați din România despre cum văd ei viitorul.
Realizator – Larisa Calistru / Foto – unsplash.com