Bullying-ul, o problemă la nivel global
Publicat de Doina Sirbu, 19 iunie 2020, 15:27
„Bullying-ul reprezintă seria de comportamente, atitudini fizice și psihologice sărvârșite intenționat și în mod repetat, de una sau mai multe persoane asupra alteia, din dorința de a câștiga puterea și autoritatea. Este asociat cu termeni ca intimidare, excludere, umilire, hărțuire și brutalizare. Există trei tipuri de bullying: cel verbal, care constă în tachinări, sarcasm și discriminare; cel social care implică umilirea în public, răspândirea unor zvonuri răutăcioase, excluderea din grupuri și convingerea altor copii de a nu fi prieteni cu o anumită persoană și cel fizic care constă în lovituri. Acest tip de comportament este des întâlnit în rândul copiilor de vârstă școlară și este considerat, la nivel internațional, unul dintre factorii de risc fundamentali pentru sănătatea mintală a copiilor și adolescenților”, spune psihologul Ana Pascovici.
Urmările manifestărilor violente afectează emoțional victima, agresorul, dar și martorul.
„Victimele bullying-ului sunt sever afectate. Ele dezvoltă depresii, le scade încrederea în cei din jur. Imaginea față de sine este afectată, pot apărea atacuri de panică, refuzul de a merge la școală și practicarea de comportamente anti-sociale. Apar dificultăți de concentrare, tulburări ale somnului, prezența tulburărilor psiho-somatice. Dar cea mai gravă consecință a bullying-ului o reprezintă riscul de suicid. Agresorul va continua acest tip de comportament, va abuza de statutul său la locul de muncă, poate abuza partenerul de viață și copilul, poate comite infracțiuni. Există și agresori care au conștientizat sau au fost ajutați să conștientizeze gravitatea acțiunilor. Martorii pot dezvolta un comportament activ sau pasiv în astfel de situații: ei pot interveni sau chiar opri bullying-ul. Ei, chiar dacă nu au fost direct implicați în actul de hărțuire, pot prezenta urmări emoționale similare cu cele ale victimelor”, completează specialistul.
Deși în luna noiembrie 2019 a intrat în vigoare legea care interzice comportamentele ce constau în violența psihologică și instruirea cadrelor didactice pentru a putea identifica și aplica strategii educaționale corespunzătoare, fenomenul este din ce în ce mai întâlnit în școlile din România.
Redactor – Cezara Trușcă / Foto – unsplash.com