Calendarul zilei – 14 aprilie

Publicat de Codrin RAITA, 14 aprilie 2020, 05:00 / actualizat: 15 aprilie 2020, 9:46

EVENIMENTE INTERNE

– Senat

* Lucrări în comisiile permanente (online):

• ora 10:00 – Comisia pentru agricultură, industrie alimentară si dezvoltare rurală
• ora 11:00 – Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială

– Juridic

* Universul Juridic în parteneriat cu MCP avocați (fondator Avocat Marius-Cătălin Preduț) organizează începand cu ora 12:00, conferința online “UpDate Work: Modificarea contractului de muncă . Noile realități economice” – ora 12:00. Înregistrarea video a conferinței va fi pusă la dispoziție în cel mai scurt timp după finalizarea transmisiei live

– Economic

* Hidroelectrica urmează să depună o ofertă angajantă pentru preluarea operaţiunilor din România ale CEZ şi cere aprobarea acţionarilor pentru acest demers, potrivit convocatorului Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor, programată pentru această dată. Tot în această şedinţă se va cere aprobarea acţionarilor pentru contractarea unui credit, în lei sau valută, pentru achiziţii de participaţii, în vederea diversificării portofoliului Hidroelectrica

– Cultură

* Teatrul Naţional „I.L. Caragiale” va difuza online conferinţa Ştefan Cazimir: „Scurtă istorie a Partidului Liber – Schimbist” ( 21 mai 2017) – orele 14:00 şi 16:00, pe adresa: https://www.youtube.com/c/TeatrulNaţionalILCaragialeBucureşti .

* În perioada 2 – 23 aprilie, pe site-ul www.fge.org.ro  și pe pagina de Facebook a Filarmonicii „George Enescu” și „Clasic e fantastic”, vor fi puse la dispoziția publicului concertele din colecția „Clasic e fantastic. Cum să înțelegem muzica”, stagiunea 2012-2013. Printre partenerii media: Radio România Cultural și Radio România Muzical. Programul zilei:

• Povești muzicale – Clasic e fantastic – cum să înțelegem muzica – Richard Wagner/Giuseppe Verdi – 200 din februarie 2013 – Richard Wagner – „Olandezul zburător” (frag.) și Giuseppe Verdi – „Rigoletto” ( frag.). Regia: Anda Tăbăcaru. La pian: Ioana Maxim

* Opera Națională București transmite online, în cadrul “Seri de Operă Online”, spectacolul Boema, operă în patru acte pe un libret de Giuseppe Giacosa și Luigi Illica, după Scènes de la vie de bohème de Henry Murger, eveniment din 16 noiembrie 2015 – ora 18:00. Înregistrare realizată în parteneriat cu TVR Cluj

* Fundația Culturală „Pro Piano – România” și Institutul de Arte I.I.A, organizează Festivalul On-line de Pian „#TotulVaFiBine 2020”. Festivalul On-line de Pian „#TotulVaFiBine 2020” a fost creat în ideea de a deschide copiilor și tinerilor o posibilitate de a rămâne creativi şi motivaţi pe perioada de izolare instituită de autorități. Profesoara Avesalon Stela împreună cu pianista Mădălina Pașol, prin experiența lor artistică şi pedagogică au conceput acest program pentru copiii şi tinerii din România. Din program:

• 14 aprilie – Secţiunea Amatori
• 15 aprilie – Secţiunea Profesionişti

* Cluj-Napoca: Teatrul Naţional din Cluj-Napoca prezintă în perioada 2- 16 aprilie, difuzarea online a producţiilor sale pe pagina oficială a teatrului, https://www.teatrulnationalcluj.ro . Programul zilei:

• ora 19:00 – spectacolul “Memo”, scenariu de Miriam Cuibus şi Mona Marian, în maniera avangardei literare româneşti; regia: Mona Marian

* Galeriile Artmark organizează Licitația unei Colecții de Icoane (online-only) – piese rare, de colecție, realizate pe glajă, lemn sau sticlă în ateliere românești – ora 19:00, pe https://www.artmark.ro/ro/am-live

* Sibiu: Teatrul pentru Copii şi Tineret „Gong” Sibiu programează, în luna aprilie, opt spectacole în mediul online. Înregistrările din arhiva instituţiei vor fi distribuite în regim de „live-stream”, cu titlu gratuit, pe pagina de Facebook a teatrului. Programul zilei:

• ora 18:00 – Spectacolul în limba germană „Rapunzel”, după Fraţii Grimm; traducere de Beatrice Ungar. Regia, scenariu și ilustraţia muzicală: Gavriil Pinte. Scenografia: Roxana Ionescu

– S-a întâmplat într-o zi de 14 aprilie

* Acum 1054 de ani (966) avea loc „Botezul Poloniei” (sau Creştinarea Poloniei), eveniment care a dus la introducerea creştinismului în Polonia. A început cu botezul personal al ducelui Poloniei Mieszko I, primul conducător al statului polonez, şi al curţii sale. Ceremonia s-a desfăşurat în Sâmbăta Mare de 14 aprilie 966, locul exact al ceremoniei fiind subiect de dispută între istorici, oraşele Poznań şi Gniezno fiind cele mai vehiculate variante. Termenul de „creştinare a Poloniei” se referă atât la introducerea cât şi la răspândirea creştinismului în Polonia

* Se împlinesc 815 ani (1205), de când, în ziua de 14/15 aprilie, a avut loc Bătălia de la Adrianopol, între bulgari și cavaleri ai Crucii ai lui Balduin I de Constantinopol. Trupele cavalerilor cruciați au fost anihilate de bulgari, valahi, cumani și greci. Balduin a fost capturat de bulgari şi la scurt timp executat

* Cu 563 de ani în urmă (1457) începea domnia lui Ştefan cel Mare în Moldova. În timpul domniei lui (care a durat 47 de ani, până în ziua morţii sale – 2.VII.1504), a reorganizat administraţia, a impulsionat comerţul, a refăcut sistemul de apărare a ţării. Din acea epocă datează primele cronici, ca şi mănăstirile pictate în „stilul moldovenesc”. Datorită râvnei sale pentru apărarea Ortodoxiei, Biserica Ortodoxă Română l-a canonizat în anul 1992, Sf. Voievod Ştefan cel Mare fiind prăznuit în data de 2 iulie

* Cu 192 de ani în urmă (1828) a început războiul ruso-turc (purtat pentru supremaţie în sud-estul Europei). În cadrul operaţiunilor purtate pe teritoriul Ţării Româneşti şi de-a lungul Dunării au participat şi unităţi de panduri români, războiul încheindu-se la 2/14.IX.1829 (14/26)

* Acum 141 de ani (1879) România şi Serbia au stabilit relaţii diplomatice, prin deschiderea de legaţii (14/26)

* Cu 136 de ani în urmă (1884) apărea, până la 16/29.IV.1903, la Sibiu, ziarul politic şi cultural „Tribuna”, condus, între anii 1884 şi 1886, de Ioan Slavici. Ziarul a avut un rol important în lupta de eliberare naţională a românilor din Transilvania (14/26)

* Se împlinesc 110 ani (1910) de la promulgarea Legii asupra repausului duminical în unităţile industriale şi comerciale (excepţie făceau instituţiile statului şi administraţia publică, pentru care s-au elaborat legi speciale). Prima lege care instituia repausul duminical apărea la 6 martie 1897. Potrivit legii, erau libere doar dimineţile de duminică şi alte 14 sărbători pe an. Legea a fost propusă de prim-ministrul României de atunci, Vasile Lascăr, şi susţinută de scriitorul Barbu Ştefănescu-Delavrancea pe vremea când a condus Primăria Capitalei, în 1899, vreme în care a promovat şi aplicat această lege, arătând „că muncitorii nu-şi pot vedea niciodată copiii, plecând la lucru în zori şi întorcându-se acasă noaptea, târziu“. În 14 aprilie 1910, legea este modificată: se prevede repausul duminical şi în sărbătorile legale în unităţile comerciale şi industriale, cu excepţia instituţiilor statului şi a administraţiei publice. Cu toate acestea, brutăriile lucrau în toate zilele săptămânii pentru a vinde oamenilor pâine proaspătă; abia prin Decretul Regal 4.333 din 6 iunie 1913, autorităţile au permis modificarea unui articol prin care pâinea era scoasă de pe lista articolelor ce trebuiau consumate imediat şi, astfel, brutarii beneficiază de duminică liberă

* Cu 108 ani în urmă (1912), în noaptea de 14/15 aprilie, a avut loc catastrofa transatlanticului „Titanic”. Aparţinând liniei britanice „White Star”, acest uriaş transatlantic de lux, considerat de maximă securitate, s-a scufundat la prima sa călătorie, spre Statele Unite, după ce s-a ciocnit cu un aisberg, la sud de Terra Nova. Dintre cei aproximativ 2.000 de pasageri şi membri ai echipajului au supravieţuit circa 700 de persoane, majoritatea femei şi copii

* Acum 93 de ani (1927) apărea Legea pentru înfiinţarea şi organizarea Camerelor de Muncă şi a Consiliului Superior al Muncii, care contribuie la o oarecare reglementare a regimului muncii în fabrici

* Acum 88 de ani (1932) era adoptată Legea pentru organizarea bibliotecilor şi muzeelor publice din România, care prevedea înfiinţarea acestora în fiecare municipiu, comună urbană şi rurală

* Cu 87 de ani în urmă (1933) apărea Legea privind crearea Fundaţiilor Culturale Regale ale României, cuprinzând toate fundaţiile existente

* Se împlinesc 85 de ani (1935) de când a avut loc „Duminica Neagră”, în timpul perioadei de puternice furtuni de nisip, care s-au abătut asupra preriilor din SUA și Canada în anii ′30, numită astfel din cauza norilor de praf întunecați care au acoperit lumina soarelui, fiind considerată cea mai puternică furtună de praf din istorie

* Acum 58 de ani (1962) avea loc stabilirea relaţiilor diplomatice, la nivel de ambasadă, între România şi Algeria. Ambasada României la Alger a fost deschisă în 1963, iar primul ambasador român rezident în această ţară a fost acreditat la 5 mai 1963. Algeria a deschis ambasada sa la Bucureşti şi a acreditat un ambasador rezident în anul 1982

* Reprezentanţi ai URSS, SUA, Pakistan şi Afganistan au semnat, acum 32 de ani (1988), un acord (mediat de ONU) privind încetarea focului şi retragerea etapizată a trupelor sovietice din Afganistan, instalate aici în decembrie 1979. Ultimii soldaţi sovietici au părăsit ţara la 15.II.1989

Aniversări – Comemorări

– Sfânta și Marea Marți. Sf. Ierarh Pahomie de la Gledin, episcopul Romanului (Calendarul Creştin-Ortodox 2020)

– 1874, 14/27: S-a născut (la Chisălău, azi în Ucraina) istoricul Sever I. Zotta; a înfiinţat (1921), împreună cu Gh. Ghibănescu, la Iaşi, Societatea de Istorie şi Filologie; a publicat studii de genealogie, studii referitoare la trecutul mănăstirii Golia ori la Arhivele Statului din Iaşi (unde a fost numit director în 1912); membru corespondent al Academiei Române din 1919 (m. 1943, la Orsk/Rusia)

– 1885: S-a născut medicul Iuliu Haţieganu; a format la Cluj o valoroasă şcoală de medicină internă; unul dintre organizatorii educaţiei fizice de masă în mediul rural şi universitar; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1959) – 135 de ani

– 1895, 14/27: S-a născut aviatorul Ionel Nicolae Romanescu, cel supranumit de Nicolae Iorga „Copilul viteaz al României”; în vara lui 1908, la hipodromul din Craiova se ridică în văzduh cu ajutorul unui planor celular, realizat sub supravegherea lui Henri Auguste, profesor de mecanică la Şcoala de Meserii din Craiova. A fost primul zbor planat din România cu un om la bord într-un aparat mai greu decât aerul şi fără motor (m. 1918, în timpul Primului Război Mondial) – 125 de ani

– 1917: S-a născut Viorel Doboş, compozitor şi dirijor (m. 1985)

– 1922: S-a născut (la Leova/Cahul, azi în R. Moldova) inginerul Victor Toma; primul constructor de calculatoare electronice din România (CIFA-1, în anul 1957); autor a numeroase invenţii; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (m. 2008)

– 1924: S-a născut George Munteanu (la Braviţa/Orhei, azi în R. Moldova), critic şi istoric literar (m. 2001)

– 1929: S-a născut Octav Pancu-Iaşi (numele la naştere: Octav Pancu), prozator, scenarist, publicist şi autor de literatură pentru copii; a lucrat ca redactor la Radiodifuziunea Română între anii 1947 şi 1958 (m. 1975)

– 1932: S-a născut balerinul şi coregraful Gelu Barbu; stabilit din 1966 în Insulele Canare, a fondat prima şcoală de balet clasic din arhipelag (m. 2016)

– 1943: S-a născut Florin Faifer, critic şi istoric literar, teatrolog și lexicograf

– 1943: S-a născut Rodica Mandache, actriţă, dramaturg şi profesoară

– 1949: A murit geologul Ion Atanasiu, unul dintre primii seismologi români; membru corespondent al Academiei Române din 1940 (n. 1892)

– 1950: S-a născut poeta şi traducătoarea Daniela Crăsnaru – 70 de ani

– 1962: A murit medicul Constantin Ionescu-Mihăieşti, microbiolog şi imunolog; a organizat, împreună cu dr. Ioan Cantacuzino, Institutul de Seruri şi Vaccinuri din Bucureşti; eforturile sale în vederea introducerii vaccinului BCG în profilaxia tuberculozei au dus la situarea României printre primele ţări din lume în care acest vaccin a fost aplicat pe scară largă; membru titular onorific al Academiei Române din 1945 (n. 1883)

– 1964: S-a născut Marius Vasileanu, filosof, scriitor, editor, jurnalist, producător și realizator de emisiuni de radio și televiziune; cercetător în antropologia religiilor

– 1981: A murit medicul neurolog Oscar Sager, unul dintre reprezentanţii de seamă ai şcolii româneşti de neurologie (cercetări de pionierat în electroencefalografie); membru titular al Academiei Române din 1963 (n. 1894)

– 1997, 14/15: A murit Petru Creţia, filolog, elenist, poet, filosof, eseist, eminescolog, editor, profesor şi traducător (n. 1927)

– 2002: A murit fiziciana Rodica Mănăilă; contribuţii în domeniul semiconductorilor; coautoare a unor brevete de invenţii; membru corespondent al Academiei Române din 1992 (n. 1935)

– 2004: A murit A.[urel] I.[on] Zăinescu, poet, eseist şi ziarist (n. 1939)

– 2017: A murit Mircea George Cornea, director de imagine, scenarist şi regizor (n. 1931)

– 2019: A murit Silviu Băiaş, pictor, grafician și ilustrator de carte (n. 1931) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Videoconferinţă a miniştrilor educaţiei din ţările UE, pe tema consecinţelor pandemiei de coronavirus

– Washington: Fondul Monetar Internaţional publică prespectivele economiei mondiale

• Conferinţă de presă online a economistului-şef al FMI Gita Gopinath

– Stepanakert, Azerbaidjan: Al doilea tur al alegerilor prezidenţiale

– Berlin: Cancelarul Angela Merkel urmează să aibă noi consultări cu premierii celor 16 landuri germane în privinţa restricţiilor privind contactele sociale aflate în vigoare în Germania până cel puţin la 19 aprilie, în condextul epidemiei de coronavirus

– Maseru, Lesotho: Nou termen în procesul soţiei premierului regatului Thomas Thabane, Maesiah Thabane, care este acuzată de uciderea, în 2017, a fostei soții a șefului Guvernului, Lipolelo Thabane

– Alger, Algeria: Procesul în apel al activistului și jurnalistului Fodil Boumala, opozant și figură cunoscută a mișcării „Hirak”

– Austria: Urmează să intre în vigoare relaxarea restricţiilor impuse de epidemia de coronavirus, prin deschiderea micilor magazine

– Moscova: Duma de Stat examinează planul de măsuri pentru susţinerea agenţilor economici în contextul pandemiei de coronavirus

Aniversări – Comemorări

– 1345: A murit Richard de Bury, episcop de Durham; lord cancelar al Angliei; bibliofil celebru, autorul primei cărţi despre bibliofilie, „Philobiblion” (n. 1287) – 675 de ani. NOTĂ: Unele surse (http://www.nndb.com) menţionează ca dată a morţii 24 aprilie 1345

– 1629: S-a născut Christiaan Huygens, fizician, matematician şi astronom olandez; a elaborat teoria clasică a forţelor centrifuge şi a oscilaţiilor pendulului (1673) şi a construit primul ceas cu pendul (1657); a emis principiul care explică propagarea undelor (principiul H) şi teoria ondulatorie a luminii; autor al primului tratat complet asupra calculului probabilităţilor (m. 1695)

– 1759: A murit compozitorul german Georg Friedrich Händel (a trăit cea mai mare parte a vieţii în Anglia); împreună cu Johann Sebastian Bach, este unul din cei mai importanţi reprezentanţi ai stilului baroc din perioada târzie (n. 1685)

– 1843: A murit compozitorul austriac Joseph Lanner (n. 1801)

– 1873: S-a născut filosoful italian Francesco Orestano; specialist în istoria filosofiei; studii privind viaţa şi activitatea lui Leonardo da Vinci; membru de onoare străin al Academiei Române din 1942 (m. 1945)

– 1875: S-a născut lingvistul austriac Eugen Herzog, reputat romanist; a fost un constant colaborator al revistei „Dacoromania” din Cluj; împreună cu Sextil Puşcariu a publicat „Lehrbuch der Rumänischen Sprache” (două volume, 1919-1920); membru corespondent străin al Academiei Române (1914) (m. 1928) – 145 de ani

– 1889: S-a născut Arnold Toynbee, istoric şi sociolog britanic (m. 1975)

– 1904: S-a născut Sir Arthur John Gielgud, actor, regizor și producător britanic; personalitate de primă mărime a teatrului englez, remarcabil interpret al repertoriului shakespearian (m. 2000)

– 1913: A murit Carl Hagenbeck, zoolog german, pionier al dresajului animalelor pentru circuri şi iniţiator al parcurilor zoologice (în 1907 a pus bazele parcului zoologic din Hamburg) (n. 1844)

– 1917: A murit Lejzer Ludwik Zamenof (supranumit „Doktoro Esperanto”), medic şi lingvist polonez; creatorul limbii esperanto, limbă artificială, bazată pe o gramatică schematizată şi pe un vocabular împrumutat din cele mai răspândite limbi europene, inventată cu scopul de a deveni limbă internaţională (n. 1859)

– 1923: S-a născut jucătorul de golf Roberto De Vincenzo, una dintre legendele sportului argentinian (m. 2017)

– 1924: A murit Roland Napoléon Bonaparte, geograf, etnograf, botanist, fotograf şi scriitor francez; prieten apropiat al poporului român, a vizitat în mai multe rânduri România, având strânse legături cu Societatea Geografică Română (al cărui membru de onoare a devenit); membru de onoare străin al Academiei Române din 1920 (n. 1858). NOTĂ: Dicţionarul Membrii Academiei Române (1866-2003) dă ca dată a morţii 15.IV.1924

– 1924: S-a născut actorul şi producătorul american Joseph Ruskin (m. 2013)

– 1925: S-a născut actorul american de film Rod Steiger (m. 2002) – 95 de ani

– 1925: A murit pictorul american John Singer Sargent (n. 1856) – 95 de ani. NOTĂ: Enciclopedia britanică menționează data morții la 15.IV.1925

– 1929: S-a născut producătorul britanic de film şi televiziune şi scriitorul Gerry Anderson (numele real: Gerald Alexander Abrahams), creatorul faimoasei producţii „Thunderbirds” (m. 2012)

– 1930: A murit poetul rus Vladimir V. Maiakovski (n. 1893) – 90 de ani

– 1933: S-a născut scriitorul rus Boris (Natanovici) Strugaţki, coautor, alături de fratele său Arkadi, al unor romane ştiinţifico-fantastice care au fost cenzurate în epoca sovietică; cel mai celebru roman al lor este „Picnic la marginea drumului”, după care regizorul Andrei Tarkovsky a realizat filmul „Călăuza” (m. 2012)

– 1935: S-a născut scriitorul elveţian Erich von Däniken, cunoscut mai ales pentru cărţile sale în care a dezvoltat diverse teorii despre existenţa extratereştilor şi despre influenţa pe care aceştia au avut-o de-a lungul existenţei rasei umane – 85 de ani

– 1935: A murit matematiciana germană Amalie Emmy Noether, cunoscută pentru contribuțiile sale în domeniul algebrei și fizicii teoretice (n. 1882) – 85 de ani

– 1938: S-a născut Bruce Alberts, medic şi biochimist american; contribuţii deosebite în biochimie şi biologie moleculară; s-a implicat activ în politica ştiinţei şi în îmbunătăţirea educaţiei tinerilor în ştiinţe şi educarea publicului; a fost preşedinte al Academiei Naţionale de Ştiinte din SUA (1993-2005); membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 2006

– 1941: S-a născut actriţa britanică de film Julie Christie. NOTĂ: Unele surse menţionează ca an al naşterii 1940

– 1950: S-a născut Péter Esterházy, scriitor şi publicist maghiar (m. 2016) – 70 de ani

– 1957: S-a născut Mihail Pletnev, pianist, dirijor şi compozitor rus

– 1964: A murit biologul american Rachel Carson, autoare a numeroase studii şi lucrări; „Silent Spring”, carte publicată în 1962, a declanşat o adevărată mişcare pentru protecţia mediului în SUA (n. 1907)

– 1975: A murit actorul american de film Frederic March (n. 1897) – 45 de ani

– 1986: A murit Simone de Beauvoir, eseistă, romancieră şi autoare dramatică franceză (n. 1908)

– 2008: A murit americanul Ollie Johnston, ultimul membru al grupului de nouă artizani care a conceput lungmetrajele animate ale epocii de aur ale companiei Disney, precum „Pinocchio”, „Peter Pan” şi „Bambi” (n. 1912)

– 2009: A murit Maurice Druon, romancier, eseist şi istoric francez de origine rusă; membru de onoare străin al Academiei Române din 1996 (n. 1918)

– 2013: A murit dirijorul britanic Sir Colin Davies; dirijorul principal al Orchestrei Simfonice din Londra (1995-2006) şi preşedinte al ei din 2007 (n. 1927)

– 2015: A murit cântăreţul afro-american de R&B şi soul Percy (Tyrone) Sledge (n. 1940) – 5 ani

– 2019: A murit actriţa suedeză Bibi Andersson (nume complet: Berit Elisabet Andersson), una dintre artistele favorite ale regizorului Ingmar Bergman (n. 1935) – 1 an

– 2019: A murit Gene Wolfe, scriitor american de science fiction și fantasy (n. 1931) – 1 an