Calendarul zilei – 26 februarie
Publicat de Codrin RAITA, 26 februarie 2020, 05:00 / actualizat: 27 februarie 2020, 8:01
EVENIMENTE INTERNE
– Senat
* ora 10:30 – Lucrări în plen
* Lucrări în Comisiile permanente
– Ambasade
* Institutul Francez din România şi Ambasada Franţei în România organizează Forumul „Tineri în secolul XXI” cu Emmanuel Demarcy-Mota (directorul Théâtre de la Ville, Paris) și Constantin Chiriac (directorul Festivalului Internațional de Teatru Sibiu și al Teatrului Național „Radu Stanca” Sibiu) – ora 10:00. Conferinţa va fi deschisă de către Ambasadoarea Franţei în România, Michèle Ramis. Programul zilei:
- ora 10:00 – Atelier pentru dezvoltarea proiectelor iniţiate de tineri cu Emmanuel Demarcy-Mota – The Entrepreneurship Academy, Str. Semilunei, nr.4
- ora 17:00 – Conferință de prezentare a proiectului „18-XXI” – la Teatrul Excelsior
– Medicină, Sănătate
* Conferința-eveniment „Respiră pentru viață, respiră pentru sănătate” – ora 18:30, la CINEMA PRO, Str. Ion Ghica nr. 3, zona Universitate. La eveniment vor participa, în calitate de speakeri, la invitația organizatorului – Editura Medicinas – nume cu rezonanță pentru medicina românească: acad. dr. farm. Ovidiu Bojor, gen. prof. dr. Dumitru Constantin Dulcan, acad. prof. dr. Adrian Restian, prof. dr. H. C. Gheorghe Mencinicopschi, dr. Horațiu Moldovan și dr. Biochimist Cristina Mateescu
– Cultură
* Apreciatul dirijor român Gabriel Bebeşelea, aplaudat recent la pupitrul unor importante ansambluri europene în cele mai prestigioase săli de concert ale lumii ca Auditorium-ul din Barcelona, Musikverein – Viena sau Sala Ceaikovski – Moscova, va dirija Orchestra de Cameră Radio, în cel de-al doilea concert Radio România dedicat Anului Internaţional Beethoven (250 de ani de la naşterea sa) – ora 19:00, la Sala Radio
* În cadrul celei de-a III-a ediții a conferințelor „Despre lumea în care trăim”, care se desfăşoară în perioada 22 – 26 februarie, la Ateneul Român, are loc conferința susținută de Horia-Roman Patapievici, cu tema „Superstițiile moderne”, urmată de un dialog cu Gabriel Liiceanu – ora 19:00. Printre partenerii media: Radio România Cultural, Radio România Muzical
* Galați: Foaierul Teatrului Dramatic „Fani Tardini” va găzdui, de la ora 17:00, lansarea volumului „Cealaltă Scenă”, de Alexa Visarion, eveniment desfăşurat în prezența autorului. Exemplare ale volumului vor putea fi cumpărate din Foaierul Teatrului Dramatic „Fani Tardini”, în timpul lansării de carte. Evenimentul este organizat de Teatrul Dramatic „Fani Tardini”, Biblioteca Județeană „V.A. Urechia” și Facultatea de Arte a Universității „Dunărea de Jos”
* Berlin: Lungmetrajul documentar „Ieșirea trenurilor din gară”, regizat de Radu Jude și istoricul Adrian Cioflâncă, va avea premiera mondială, astăzi, în cadrul Festivalului Internațional de Film de la Berlin (20 februarie şi 1 martie) unde este selectat în secțiunea competițională Forum. Premiera va avea loc la CinemaxX 4, de la ora locală 19:00, iar filmul va rula în festival și în zilele de 27 și 29 februarie și 1 martie
* Roma: Dramaturgul Matei Vişniec şi profesorul Bruno Mazzoni, cunoscut şi apreciat atât ca specialist în literatura română, cât şi ca traducător, vor dialoga la Accademia di Romania, temele întâlnirii fiind legate de poetica şi receptarea teatrului autorului român în Italia – ora 18:30. În cadrul întâlnirii, compania MetisTeatro din Roma va oferi ca intermezzo publicului câteva scene din piesele dramaturgului Matei Vişniec pe care le-a montat în această perioadă într-o serie de spectacole şi performances pe scenele mai multor teatre din Roma
– Diverse
* Universitatea Politehnică din București organizează, în perioada 26 – 27 februarie, „Târgul de Mărţişor”, la care iubitorii de produse handmade sunt aşteptaţi cu mărţişoare tradiţionale – ora 10:00, în clădirea Rectorat, Hol AN (26 – 27 feb.)
* Salonul de artă și design, Primavera, ajuns la a şaptea ediţie, îşi deschide porţile cu o selecţie de artă, design, bijuterie de autor şi accesorii vestimentare, în perioada 26 feb. – 1 mar.. Peste 20 de artişti şi designeri celebrează primăvara sub semnul extravaganței
– S-a întâmplat într-o zi de 26 februarie
* Se împlinesc 315 ani (1705) de la apariţia primei menţiuni documentare a denumirii Predeal, în scrisoarea lui Constantin Brâncoveanu către jupân Andreas, marele jude al cetăţii Braşovului, în legătură cu un transport de marfă, conţinând următorul pasaj: „Să pohteşti dumneata pe comandantul den Braşov ca să dea câţiva neamţi ajutor, să vie postavul până la hotarul Tatar, adeca pân la Predeal ca să n’aibă postavul vreo zătniceală”. Pasul Predeal a fost folosit pentru prima dată la trecerea de oşti în Ardeal în anul 1611, când, disperaţi de prigoana lui Gabriel Bathory – principele Ardealului – saşii braşoveni l-au chemat în ajutor pe domnitorul muntean Radu Şerban. Predealul a însemnat, vreme de secole, hotarul dintre două provincii româneşti: Transilvania şi Ţara Românească
* Acum 154 de ani (1866) se deschideau lucrările Conferinţei de la Paris a celor şapte mari puteri europene (până în 23.V/4.VI.1866), convocată pentru a discuta problema Principatelor Unite, a căror unire nu fusese recunoscută decât pe timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza (26.II/10.III)
* Acum 129 de ani (1891) se înfiinţa Societatea (Asociaţia) Arhitecţilor Români (în prezent Uniunea Arhitecţilor din România), al cărei prim preşedinte a fost, în perioada 1891-1894, Alexandru Orăscu
* Cu 93 de ani în urmă (1927) se înfiinţa, la Bucureşti, pe lângă Ministerul Sănătăţii şi Ocrotirii Sociale, Institutul de Igienă şi Sănătate Publică
* Acum 76 de ani (1944), în zilele de 26 şi 27 februarie, a avut loc o întrevedere Hitler – Antonescu (la castelul Klessheim), în urma căreia, convins de fidelitatea mareşalului, Führerul a ordonat suspendarea planului Margarethe II (de ocupare a României, pentru a împiedica orice încercare a acesteia de desprindere de Reich). Înaltul Comandament german începuse elaborarea planului „Margarethe II” la 26.I.1944
* Cu 32 de ani în urmă (1988) a fost dată publicităţii o declaraţie a Guvernului SUA prin care se anunţa hotărârea de a retrage României clauza naţiunii celei mai favorizate, cu data de 3.VII.1988. Hotărârea era determinată de înrăutăţirea, în fiecare an, a vieţii locuitorilor, de nerespectarea tot mai accentuată a obligaţiilor asumate prin Actul de la Helsinki (1975) privind drepturile şi libertăţile cetăţeneşti. Peste numai două zile, la 28 februarie, Guvernul de la Bucureşti anunţa printr-o declaraţie că România renunţă la clauza naţiunii celei mai favorizate în relaţiile cu SUA
* În data de 26 februarie 1993, cu 27 de ani în urmă, la Istanbul, reprezentanţii parlamentelor din nouă ţări – Albania, Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Moldova, România, Federaţia Rusă, Turcia şi Ucraina – au adoptat „Declaraţia privind instituirea Adunării Parlamentare a Cooperării Economice a Mării Negre” (APCEMN). În iunie 1995, Grecia s-a alăturat Adunării ca al zecelea membru cu drepturi depline. Bulgaria a devenit al unsprezecelea membru cu drepturi depline în iunie 1997. Adunarea Parlamentară este compusă din 70 de parlamentari reprezentând toate cele unsprezece ţări membre ale Cooperării Economice a Mării Negre. Adunarea Populară din Egipt, Parlamentul francez, Bundestagul, Knesset-ul şi Consiliul Naţional al Republicii Slovace au statut de observatori
* Tot într-o zi de 26 februarie, şi tot cu 27 de ani în urmă, a avut loc primul atentat (cu bombă) la baza unuia dintre cele două turnuri gemene din Manhattan, parte integrantă a complexului comercial World Trade Center din New York, simbolul puterii financiare a SUA. Atentatul s-a soldat cu şase morţi şi peste 1.000 de răniţi. Opt ani mai târziu, la 11 septembrie 2001, două avioane Boeing deturnate de terorişti afiliaţi reţelei Al-Qaida au lovit turnurile gemene, transformând World Trade Center într-o ruină
Aniversări – Comemorări
– Miercurea Cenuşii, post şi abstinenţă (Calendarul Romano-Catolic 2020)
– 1838: S-a născut (la Cristineşti/Hotin, azi în Ucraina) Bogdan Petriceicu Hasdeu, filolog, scriitor, folclorist, istoric şi publicist; îi revine meritul de a fi aşezat pe baze ştiinţifice filologia românească; a relevat fondul autohton al limbii române (substratul dacic); a proiectat un vast dicţionar al limbii române (Etymologicum Magnum Romaniae, elaborat până la cuvântul „bărbat”), conceput ca o enciclopedie de cunoştinţe lingvistice, filologice, folclorice, istorice, geografice şi literare; unul dintre fondatorii folcloristicii comparate în România; membru titular al Academiei Române din 1877, vicepreşedinte al acestui for în mai multe rânduri (m. 1907)
– 1865: S-a născut Paulina Cruceanu, prima femeie farmacistă din România (m. 1921) – 155 de ani
– 1880: S-a născut (într-o familie de armeni) pictorul Apcar Baltazar (Balthazar) (m. 1909) – 140 de ani
– 1895: S-a născut muzicologul Ştefan Lakatoş (m. 1989) – 125 de ani
– 1900: S-a născut Jean Negulesco (nume la naștere: Ioan Negulescu), regizor american de film, de origine română; de formaţie pictor, a lucrat la Paris (1918-1929) pe lângă Modigliani, Picasso, Giacometti ş.a; stabilit ulterior în America, a devenit un celebru colecţionar de artă; ca regizor, a realizat, la Hollywood, numeroase melodrame şi comedii sentimentale; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (1992) (m. 1993) – 120 de ani
– 1902: S-a născut compozitorul român de origine maghiară Kozma Géza (m. 1985)
– 1903: S-a născut Jean Moscopol (numele real: Ioan Moscu), cântăreţ de muzică uşoară, compozitor şi epigramist; se numără în galeria marilor trubaduri pe care i-a avut România interbelică (m. 1980)
– 1907: S-a născut Constantin D. Papastate (numele la naştere: Papastatopoulos), istoric literar, poet şi profesor (m. 1992)
– 1919: S-a născut Constant Tonegaru, poet din al doilea val al avangardei româneşti; deținut în închisorile comuniste (m. 1952)
– 1925: S-a născut matematicianul şi profesorul Nicolae Dinculeanu, stabilit în SUA; în activitatea sa ştiinţifică s-a aplecat asupra teoriei măsurii, proceselor stocastice, analizei funcţionale; membru de onoare din străinătate al Academiei Române (2003) – 95 de ani
– 1926: S-a născut istoricul Gheorghe Platon; cercetări şi lucrări referitoare îndeosebi la istoria modernă a României; membru titular al Academiei Române din 1993 (m. 2006)
– 1927: A murit violonistul-lăutar Cristache Ciolac, unul dintre primii creatori ai folclorului orăşenesc (n. 1870)
– 1930: S-a născut medicul Ioan Drăgan, considerat „părintele” medicinei sportive din România; fost director al Centrului Naţional de Medicină Sportivă (1966-1986); el este cel care a pus bazele Agenţiei Naţionale Anti-Doping (m. 2010) – 90 de ani
– 1935: S-a născut sculptorul şi profesorul Napoleon Tiron – 85 de ani
– 1940: S-a născut actorul Alexandru Repan – 80 de ani
– 1940: A murit Nicolae Tonitza, pictor, grafician, critic de artă și profesor (n. 1886) – 80 de ani. NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a morţii 27 februarie 1940
– 1943: S-a născut Marin Toma, economist şi profesor; a avut un rol deosebit în evoluţia profesiunii contabile; membru fondator şi preşedinte (aproape două decenii) al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (m. 2012)
– 1955: S-a născut compozitorul de muzică uşoară și instrumentistul Virgil Popescu – 65 de ani
– 1959: S-a născut ceramistul Leontin Ţibacov
– 1962: S-a născut pictorul Liviu Nedelcu
– 1963: S-a născut interpreta de muzică uşoară Elena Cârstea, stabilită în SUA
– 1999: A murit Cristian Popişteanu, istoric (contribuţii la istoria diplomaţiei şi a relaţiilor internaţionale) şi publicist (comentator de politică externă la Radio România Actualităţi; unul dintre fondatorii revistei „Lumea”, în 1963; redactor-şef al revistei „Magazin istoric” între anii 1969 şi 1999) (n. 1932)
– 2010: A murit artistul decorator Filaret Oloier (n. 1935) – 10 ani
– 2011: A murit juristul Victor Anagnoste; preşedinte al Uniunii Avocaţilor din România (1990 – 1999), preşedinte de onoare al Uniunii Naţionale a Barourilor din România, senator ales pe listele FSN (1990 – 1992) (n. 1928)
– 2013: A murit Naarghita (numele la naştere: Maria Amarghioalei), cântăreaţă de muzică indiană (n. 1939)
– 2015: A murit Sergiu Adam, poet, prozator şi traducător (din literatura rusă) (n. 1936) – 5 ani
EVENIMENTE EXTERNE
– Cape Town: Ministrul Finanțelor din Africa de Sud, Tito Mboweni, va prezenta bugetul pe anul 2020
– Hong Kong: Guvernul anunţă bugetul 2020-2021
– Karlsruhe: Decizie a Curţii Constituţionale asupra interdicţiei serviciilor profesionale de suicidere asistată
– Berlin: Campionatele mondiale de ciclism pe pistă (26 feb. – 1 mar.)
Aniversări – Comemorări
– 1561: A murit scriitorul spaniol Jorge de Montemayor (sau de Montemor) (n. cca 1520)
– 1564: La această dată a fost botezat scriitorul englez Christopher Marlowe, precursor al lui Shakespeare; a introdus versul alb în drama engleză (m. 1593)
– 1723: A murit scriitorul englez Thomas d’Urfey (n. 1653)
– 1770: S-a născut compozitorul ceh Antoine (Antonin) Reicha (Rejcha) (m. 1836) – 250 de ani
– 1770: A murit Giuseppe Tartini, violonist şi compozitor italian, unul dintre creatorii şcolii violonistice moderne (n. 1692) – 250 de ani
– 1802: S-a născut poetul, dramaturgul şi romancierul francez Victor Hugo (m. 1885)
– 1808: S-a născut Honoré Daumier, pictor, gravor (în special litograf) şi sculptor francez; maestru al caricaturii politice (m. 1879)
– 1829: S-a născut întreprinzătorul american de origine germană Levi Strauss, creatorul blue-jeans-ilor (patentul l-a obţinut în mai 1873) (m. 1902)
– 1840: S-a născut diplomatul, scriitorul şi traducătorul american Eugen Schuyler; în 1880 a fost numit însărcinat cu afaceri al SUA în capitala României; bun cunoscător al realităţilor româneşti şi al istoriei poporului român; membru corespondent străin al Academiei Române (1885) (m. 1890) – 180 de ani
– 1842: S-a născut astronomul francez Camille Flammarion, fondator (1887) al Societăţii Astronomice Franceze; autor a numeroase lucrări de popularizare ştiinţifică (m. 1925)
– 1861, 26.II/10.III: A murit pictorul şi poetul ucrainean Taras Şevcenko (n. 1814)
– 1879: S-a născut Frank Bridge, compozitor, violonist şi dirijor englez (m. 1941)
– 1889: S-a născut scriitoarea maghiară Mariska Ady (m. 1977)
– 1900: S-a născut (la Chişinău, azi în R. Moldova) compozitorul, dirijorul şi profesorul Vadim Şumski (m. 1956) – 120 de ani
– 1928: S-a născut Ariel Sharon, general şi om politic israelian; fostul premier israelian (2001-2006) a rămas în istorie ca artizanul invaziei din Liban, în anul 1982, în calitatea de ministru al apărării (1981-1983), dar şi ca premierul care a decis retragerea trupelor şi desfiinţarea coloniilor din Fâşia Gaza, în 2005 (m. 2014, după opt ani în care a fost în comă)
– 1930: S-a născut pianistul italian de origine rusă Lazar Berman (m. 2005) – 90 de ani
– 1932: S-a născut Johnny Cash, cântăreţ american de muzică country şi rock (m. 2003)
– 1934: S-a născut regizorul algerian de film Mohammed Lakhdar-Hamina; de numele lui se leagă naşterea cinematografului algerian
– 1934: S-a născut artistul mexican José Luis Cuevas, una dintre figurile marcante ale „Generației Rupturii”, apărută în replică la mișcarea muralistă mexicană (m. 2017). NOTĂ: Familia sa a dat asigurări că anul real al nașterii ar fi 1931
– 1940: S-a născut Azzedine Alaďa, unul dintre cei mai reprezentativi designeri haute couture franco-tunisian (m. 2017) – 80 de ani
– 1950: A murit Sir Harry Lauder, cântăreţ, actor şi compozitor scoţian (n. 1870) – 70 de ani
– 1953: S-a născut Michael Bolton (nume real: Michael Bolotin), cântăreţ, compozitor, actor şi producător american; cunoscut prin baladele soft-rock
– 1954: S-a născut Recep Tayyip Erdoğan, om politic turc, președinte al Turciei (din 2014), fost prim-ministru al Turciei (2003-2014)
– 1956: S-a născut scriitorul francez Michel Houellebecq. NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1958
– 1966: A murit pictorul italian Gino Severini (n. 1883). NOTĂ: Unele surse menţionează ca dată a morţii 27 februarie 1966
– 1969: A murit Karl Jaspers, filosof existenţialist şi psihiatru german; a avut o influenţă majoră asupra teologiei, psihiatriei şi filosofiei moderne (n. 1883)
– 1971: A murit Fernandel (Fernand Joseph Désiré Contandin), actor de film francez (n. 1903)
– 1974: A murit Tivadar Ács, scriitor, jurnalist şi istoric maghiar (n. 1901)
– 1982: A murit regizorul şi actorul japonez Teinosuke Kinugasa (n. 1896)
– 1999: A murit Jean Coulomb, geofizician şi meteorolog francez; importante cercetări privind climatologia sahariană; s-a interesat şi de problemele geofizice ale României, mai ales în domeniile geomagnetismului şi seismologiei; membru de onoare străin al Academiei Române din 1991 (n. 1904)
– 2005: A murit creatorul primului computer MacIntosh, inginerul american Jef Raskin; pionier în domeniu, a folosit o interfaţă grafică şi mouse-ul pentru a face mai simplă utilizarea computerelor (n. 1943) – 15 ani
– 2013: A murit Stéphane (Frédéric) Hessel, diplomat, militant politic şi scriitor francez; erou al Rezistenţei franceze în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, deportat apoi în lagărul de concentrare Buchenwald; secretar al comisiei care a elaborat la ONU Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (adoptată la 10.XII.1948); autorul cărţii „Indignaţi-vă!”, un adevărat manifest politic, care a devenit rapid best-seller, cunoscând un succes răsunător în Franţa şi peste hotare (n. 1917, la Berlin)