INTERVIU | Mihai Bobocea, purtătorul de cuvânt al Asociației pentru Pensii Administrate Privat din România: „O creștere a nivelului de economisire poate veni prin autoeducație financiară și printr-o mai mică înclinație spre consum“

Publicat de , 4 februarie 2020, 10:34

Îmbătrânirea populației și scăderea natalității sunt două cauze majore care pun presiune pe sistemul public de pensii. Având în vedere această stare de fapt este necesar ca fiecare dintre noi să se gândească la o soluție suplimentară de economisire în perspectivă și de asigurare a unui trai mai liniștit la anii bătrâneții. Despre acest subiect ne-a vorbit Mihai Bobocea, purtătorul de cuvânt al Asociației pentru Pensii Administrate Privat din România, într-un interviu realizat de Laurențiu Despina. 

Ne îndreptăm spre anii în care pensionarii vor fi în număr mai mare decât angajații care cotizează la sistemul public de pensii. Ce urmează în acest context?

Demografia în schimbare, adică îmbătrânirea și reducerea populației, pune o problemă destul de severă din punctul de vedere al stabilității finanțelor publice și sistemului public de pensii, pe termen mediu și lung. Nu este nicio noutate acest lucru, se întâmplă și în alte țări din Europa, cu diferite magnitudini… Fenomenul este potențat negativ suplimentar de fenomenul de emigrație, faptul că foarte mulți români tineri, forță de muncă, au plecat să lucreze în afară și în momentul acesta susțin sistemele de pensii din alte țări.

Este pilonul doi o soluție?

Pilonul doi este o parte din soluție. Ar fi nerealist și niciodată nu am prezentat nici noi, nici autoritățile, pilonul doi ca unica soluție. Important este ca fiecare dintre noi să se gândească la soluții suplimentare de economisire sau de salvgardare a propriei bătrâneți, pentru că de unul singur sistemul public de pensii nu va reuși, așa cum nu reușește nici în prezent… Sistemul public de pensii nu reușește să asigure un trai decent marii majorități a populației. Acum doi ani, noi am realizat un sondaj de opinie. Trei din patru români consideră că la nivelul vârstei de pensionare un venit minim minimorum pentru un trai cât de cât decent ar fi undeva la 500 de euro. În prezent, doar unul din zece are acest nivel de pensie în plată din sistemul public de pensii, vorbim doar despre sistemul contributiv. Așadar, chiar și în prezent, deci nu vorbim doar despre un viitor îndepărtat și ipotetic, chiar și în prezent 75% dintre români doresc, la nivelul pensiei, un nivel al veniturilor pe care doar 10% îl au. Această groapă uriașă între așteptări și realitate trebuie umplută cu ceva, iar pilonul doi este unul dintre lucrurile care umplu această barieră, această groapă dintre așteptări și realitate.

Despre performanțele pilonului doi administratorii vorbesc la superlativ când vine vorba de anul precedent, 2019, dar există și avertismente din partea unor analiști economici care atrag atenția că anul 2018 a fost un an cu rezultate modeste, în care comisioanele administratorilor au fost mai mari decât ceea ce s-a realizat.

Acea informație, în primul rând, este falsă din plecare, despre 2018. Oricine poate intra atât pe site-ul ASF, cât și pe site-ul asociației sau administratorilor, compara date și analiza pentru sine. De asemenea, oricine poate, în orice moment, să se uite pe internet în propriul cont de pensie privată, în pofida unor ani care pot să fie mai buni sau mai răi, volatilitate există pe piețele financiare, în absolut toate domeniile. este important, vorbind despre fonduri de pensii, să ne uităm la perspectiva pe termen lung, pe cinci ani, pe zece ani, pentru că deja avem aproape 13 ani de la administrare, iar rezultatele sunt cel puțin remarcabile la nivelul acestor 13 ani – o medie de aproape 8,5% anualizat, deci în fiecare an 8,5% pe medie. Faptul că această medie rezultă dintr-un an în care rezultatele sunt de 12 – 15% și alți ani mai puțini fericiți, în care sunt de 1 – 3%, este ușor mai puțin relevant decât poza de ansamblu…

Care sunt investițiile majore în care sunt direcționați banii contribuabililor, care este de fapt sursa profitului pe care îl obține pilonul doi?

Investițiile fondurilor de pensii sunt strict reglementate. În prezent, undeva peste 50% banii fondurilor de pensii sunt plasați în titluri de stat, 25% – în acțiuni și undeva la 15% în alte obligațiuni corporative, municipale, supranaționale, foarte puțini fiind bani lichizi, păstrați în bănci pentru oportunități investiționale.

Sunt persoane care în momentul de față sunt pensionare, dar au cotizat la acest fond privat de pensii? Mă gândesc că un exemplu referitor la sumele pe care le-ar putea primi ar fi elocvent…

Până în prezent, în cei 13 ani de când există pilonul doi, au fost efectuate peste 30.000 de cazuri de plată pentru situații de deces al participanților, pensie de validitate și eventual pensie la termen sau anticipată. Sumele totale sunt de peste 50 de milioane de euro, făcute deja plăți către participanți. Desigur că fiind vorba de perioade scurte de cotizare în anumite cazuri, o medie a sumelor e departe de a fi relevantă pentru ceea ce se poate obține la nivelul unui stagiu minim de cotizare, care prin lege este la 35 de ani.

Ce credeți că ar putea mobiliza populația spre a avea o mai mare deschidere pentru a cotiza la pilonul doi de pensii?

Dacă vă referiți în general la o creștere a nivelului de economisire, aceasta poate veni doar treptat și doar încet-încet, prin autoeducație financiară și printr-o mai mică înclinație spre consum. Datele statistice arată că din ce în ce mai puțini oameni declară că economisesc, cu atât mai puțin să economisească pe termen lung…iar asta arată o înclinație spre consum. Doar redirecționând parte din banii de consum către mai bună chivernisire/economisire, lucrurile se pot schimba în timp. Cea mai frecventă scuză sau explicație dată de populație pentru că nu economisește este că veniturile nu sunt suficiente și sigur că, în parte, toți avem această imagine, însă uitându-ne pe statistică, la nivelul populației, și pe medii, și pe toate porțiunile de populație și venituri mici, medii și ridicate, ele sunt mult mai ridicate decât acum 10 sau 15 ani,a stfel că veniturile mai mici nu pot fi invocate, ci doar o preferință personală diferită față de economisire.

V-aș propune să faceți o evaluare a anului 2020, în perspectivă, din punct de vedere al randamentului…

Legislația este foarte clară și ne împiedică că facem absolut orice evaluări în față, deci orice predicții, orice estimări privind viitorul, însă considerăm că rezultatele de până acum sunt o bună carte de vizită a industriei, pentru a prezenta încredere în fața celor 7,5 milioane de participanți, dintre care foarte mulți sunt deja familiari cu sistemul. Aș vrea să prezint două cifre – peste 2 milioane de români au deja mai bine de 10.000 de lei în cont și aproape un milion de români au peste 20.000 de lei în contul personal. Iar această sumă nu poate decât să crească odată ce contribuții noi se virează și deasupra lor se virează rezultatul investițiilor.

Interviu realizat de Laurențiu Despina / Foto – Arhivă