Calendarul zilei – 28 ianuarie

Publicat de Codrin RAITA, 28 ianuarie 2020, 06:00 / actualizat: 28 ianuarie 2020, 14:08

EVENIMENTE INTERNE

– Senat

* ora 9:00 – Lucrări în comisiile permanente

• ora 11:00 – Comisia economică, industrii şi servicii
• ora 12:00 – Comisia economică, industrii şi servicii

– Camera Deputaţilor

* ora 14:00 –  Şedinţa în plen

– Uniunea Europeană

* Bruxelles: Conferința „România dincolo de granițe” organizată de de European Centre for Romanian Unity în parteneriat cu Europanova și Liga Studenților Români în Străinătate, filiala Belgia  este dedicată românilor din regiunile istorice – la Parlamentul European. În cadrul evenimentului vor vorbi jurnaliștii și activiștii basarabeni, Alina Panico și Alexandru Rotaru. Invitatul special al serii va fi Lucia Hossu-Longin, regizor de televiziune, autoare, omul din spatele proiectului „Memorialul Durerii”, care va lansa la Bruxelles, în cadrul acestui eveniment, cartea „Oameni mari care au făcut România Mare”

– Ambasade

* Ambasadorul britanic Andrew Noble participă la o conferință de presă pe tema ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană – ora 14:00, la Ambasada britanică, Str. Jules Michelet nr. 24, sector 1, București (zona Piața Romană)

– Minorităţi

* Stockholm: Ziua Internațională a Holocaustului (27 ian.) este marcată de Institutul Cultural Român de la Stockholm, de la ora 18:00, prin prezentarea traducerii în limba suedeză a volumului „Jurnalul” de Mihail Sebastian (editura h:strom, 2019). Prezentarea va fi urmată de o discuţie în limba suedeză la care vor participa criticul de teatru și jurnalistul Leif Zern și scriitorul Henrik Nilsson, care a scris și prefața volumului, moderată de editorul Svante Weyler. Aceștia vor discuta despre receptarea cărții lui Mihail Sebastian în spațiul suedez și importanța memorării trecutului și a Holocaustului în istoria umanității. Evenimentul va avea loc la sediul institutului și este organizat împreună cu Ambasada României în Regatul Suediei

– Cultură

* De la ora 18:00, Muzeul Municipiului București organizează o nouă întâlnire din seria „Idei în Agora – Dialog public cu Marius Oprea” – la Casa Filipescu-Cesianu. Moderator – Sorin Antohi

* În zilele de 28 și 30 ianuarie, Muzeul Național al Literaturii Române organizează atelierul intitulat „Mihail Sadoveanu – incursiune în miracol”, adaptat elevilor din ciclul primar și gimnazial, care se va desfășura la sediul din strada Nicolae Crețulescu nr.8.Coordonator: Oana Oros

* De la ora 19:00, în sala Rotonda a Teatrului Național „I.L. Caragiale” București, va avea loc vernisajul expoziției de pictură și sculptură „Ipostaze dramatice”. Expoziția „Ipostaze dramatice”, organizată în cadrul Proiectului Cultural Contemporanii, reunește un fond de 50 de lucrări de pictură, sculptură și metal semnate de artiștii Eugen Ilina, Bogdan Hojbotă, Laurențiu Midvichi și Vasile Soponariu

* Sibiu: Teatrul „Anton Pann” Râmnicu Vâlcea şi Teatrul „Gong” Sibiu prezintă de la ora 19:00, spectacolul „Crăciunul Preşedintelui” de Pascal Bruckner, în regia lui Chris Simion-Mercurian

– S-a întâmplat într-o zi de 28 ianuarie

* Se împlinesc 155 de ani (1865) de la înfiinţarea, la Bucureşti, din iniţiativa lui Constantin Esarcu, a dr. Nicolae Kretzulescu şi a lui V.[asile] A.[lexandrescu] Urechia, a societăţii culturale „Ateneul Român”, cu filiale în numeroase oraşe din ţară. Societatea a desfăşurat o susţinută activitate culturală (conferinţe, expoziţii, concerte), continuată de universităţile populare (28.I/9.II)

* Cu 149 de ani în urmă (1871) Parisul capitula în faţa armatelor prusace, în timpul Războiului franco-prusac din 1870-1871, după patru luni de rezistenţă înverşunată. Prusia devenea principala forţă militară a Europei, în vreme ce Franţa pierdea Alsacia şi Lorena. În momentul declanşării Războiului franco-prusac, Franţa era măcinată de disensiunile interne dintre republicani şi monarhişti, având o situaţie economică precară. Armata franceză se afla sub comanda directă a împăratului Napoleon al III-lea, a mareşalilor François Achille Bazaine, Patrice MacMahon şi a multor alţi generali

* Acum 102 ani (1918) România a acceptat începerea tratativelor de pace cu Puterile Centrale, întrucât nu exista nicio altă soluţie viabilă (28.I./10.II)

* Acum 34 de ani (1986) a avut loc catastrofa navetei spaţiale americane „Challenger”, considerat, în epocă, drept cel mai grav accident din istoria spaţială a SUA. La 75 de secunde de la decolarea de la Cape Canaveral, naveta a explodat, accidentul soldându-se cu moartea celor şapte astronauţi aflaţi la bord

* Se împlinesc 30 de ani (1990), de când, în zilele de 28 şi 29 ianuarie, a avut loc un miting în Piaţa Victoriei din Bucureşti, organizat de PNŢCD, PNL, PSDR şi diferite asociaţii (însoţit de busculade între adversarii şi adepţii FSN), în cadrul căruia s-a cerut ca FSN şi Guvernul provizoriu condus de Petre Roman să se retragă, locul lor urmând a fi luat de un Guvern alcătuit din reprezentanţi ai partidelor politice active. S-a contestat dreptul FSN de a participa la alegerile generale din 20 mai. A doua zi (la 29 ianuarie) a avut loc (tot în Bucureşti) o demonstraţie favorabilă FSN, însoţită de blocarea, de către manifestanţi, inclusiv mineri din Valea Jiului, a sediului PNŢCD. Premierul Petre Roman a intervenit pentru potolirea demonstranţilor

* Tot într-o zi de 28 ianuarie şi tot acum 30 de ani era înregistrată oficial (la Tribunalul Sectorului 1 din Bucureşti) Uniunea Democrată Maghiară din România – UDMR. Constituită la 25.XII.1989, primul preşedinte al formaţiunii a fost Domokos Géza. În prezent formaţiunea este condusă de Kelemen Hunor, fiind membră a Partidului Popular European (PPE), a Uniunii Federale a Comunităţilor Etnice Europene (FUEN), respectiv a Organizaţiei Naţiunilor şi Popoarelor Nereprezentate (UNPO)

* Cu 21 ani în urmă (1999) se înfiinţa, la Bucureşti, Şcoala Superioară de Aviaţie Civilă (Academia Română de Aviaţie), prin reorganizarea Centrului de Perfecţionare a Personalului din Aviaţia Civilă

Aniversări – Comemorări

– Sf. Toma de Aquino, preot învăţător al Bisericii (Calendarul Romano-Catolic 2020)

– 1834: S-a născut generalul Alexandru Cernat, comandant al Armatei române de operaţii în timpul Războiului pentru independenţă de la 1877/1878 (m. 1893)

– 1874: S-a născut George G. Moronescu, jurist şi om politic, membru de onoare al Academiei Române din 1939 (m. 1949)

– 1880: S-a născut pictorul şi profesorul Camil Ressu; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1962) – 140 de ani

– 1885: S-a născut baritonul Jean Athanasiu; a contribuit la întemeirea Operei Române din Bucureşti (m. 1938) – 135 de ani

– 1887: S-a născut Romulus Vuia, etnolog, etnograf, antropolog, folclorist şi profesor; unul din făuritorii entografiei moderne naţionale; organizator şi director al Muzeului etnografic din Cluj (m. 1963)

– 1889: S-a născut Martha Bibescu, scriitoare de limbă franceză de origine română; memoriile, însemnările de călătorie şi eseurile sale reprezintă o frescă a societăţii europene pe durata a şase decenii (m. 1973)

– 1898: S-a născut Gheorghe I. Brătianu (fiul lui Ionel Brătianu), istoric (creator de şcoală în istoriografia românească), om politic liberal şi profesor; membru al Academiei Române; arestat de autorităţile comuniste în 1948 (m. 1953, în închisoarea de la Sighet)

– 1898: A murit Alexandru Flechtenmacher, compozitor, dirijor, violonist şi pedagog; întemeietorul şi primul director al Conservatorului din Bucureşti (1864); autorul muzicii pentru „Hora Unirii”, imnul Unirii Principatelor (n. 1823)

– 1903: S-a născut Petru Manoliu, romancier, publicist şi traducător (m. 1976). NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 28.VI.1903

– 1908: S-a născut inginerul Anton Alexandru Necşulea, unul dintre specialiştii de seamă români în electroacustică; a contribuit la repunerea rapidă în funcţiune a studiourilor de radiodifuziune bombardate în timpul războiului; a condus lucrările de construire a noii Case Radio şi a Sălii de Concerte Radio (ambele din Str. G-ral Berthelot); între anii 1935 şi 1973 a fost director tehnic al Radiodifuziunii Române; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (m. 1993)

– 1912: S-a născut inginerul chimist Mihail Florescu (nume real: Iancu Iacobi); a contribuit la punerea bazelor industriei chimice româneşti în industria petrolului; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (m. 2000)

– 1921: S-a născut (în Grecia) editorul francez de origine macedo-română Constantin Tacou, stabilit la Paris din 1948; a fost director al prestigioaselor „Cahiers de l’Herne”; editor constant al lui Emil Cioran şi Mircea Eliade; în 1995 a primit un premiu pentru activitate editorială excepţională din partea Fundaţiei Culturale Române (m. 2001)

– 1928: A murit Adolf Schullerus, profesor şi preot sas din Transilvania; încercări de elucidare a începuturilor saşilor din această provincie, bazându-se pe documente istorice şi elemente de lingvistică; a iniţiat alcătuirea unui dicţionar al graiului săsesc (n. 1864)

– 1931: S-a născut compozitoarea, scenarista și regizoarea Felicia Donceanu; a scris articole şi cronici muzicale, a realizat emisiuni radiofonice, ilustraţii de cărţi pentru copii

– 1937: S-a născut pictorul, graficianul și profesorul Cornel(iu) Brudaşcu

– 1942: S-a născut Petru Mihai Gorcea, critic şi istoric literar, eminescolog şi profesor (m. 2005)

– 1943: S-a născut actriţa Florina Cercel (m. 2019)

– 1943: S-a născut Dumitru Moroşanu, producător şi realizator de emisiuni muzicale şi de divertisment

– 1945: S-a născut Sică (Vasile) Rusescu, pictor şi scenograf (m. 2004) – 75 de ani

– 1947: A murit publicistul Iuliu Moisil; importante contribuţii în modernizarea învăţământului românesc; din 1910, odată cu înfiinţarea Muzeului Pedagogic din Bucureşti, a fost numit director al acestuia, calitate în care a desfăşurat o bogată activitate de organizare şi colecţionare de materiale didactice; membru de onoare al Academiei Române din 1943 (n. 1859)

– 1950: A murit Constantin Lacea, filolog şi lingvist; în 1916 s-a refugiat în străinătate, mai întâi la Stockholm, apoi la Paris, unde, în vederea Conferinţei de Pace, a strâns un bogat material documentar referitor la istoria românilor; revenit în ţară (în 1920), a desfăşurat o intensă activitate ştiinţifică la Cluj; se numără printre realizatorii „Dicţionarului limbii române”, la care a redactat în întregime primele trei litere; membru de onoare al Academiei Române din 1939 (n. 1875) – 70 de ani

– 1952: A murit (în lagărul de la Ghencea) N.[icolae] Batzaria, scriitor şi ziarist aromân, creator de literatură pentru copii, cunoscut şi sub pseudonimul „Moş Nae” (n. 1874)

– 1958: S-a născut interpreta de muzică uşoară Natalia Guberna

– 1959: A murit (la Paris) Pius Servien (pseudonimul lui Şerban Coculescu); poet, eseist, filolog şi filosof al ştiinţelor; fiul astronomului Nicolae Coculescu, stabilit în Franţa la sfârşitul anilor ’20 ai secolului XX; cunoscut prin conferinţele ţinute la Radioteleviziunea Franceză, la Collège de France, la Sorbona, precum şi prin participarea la diverse congrese internaţionale de filosofie, estetică, lingvistică şi fizică teoretică (n. 1902)

– 1960: S-a născut Adriana Grand, scenograf de teatru, operă, film și televiziune, grafician și designer publicitar – 60 de ani

– 1974: S-a născut Liviu Apetroaie, poet, publicist şi muzeograf literar

– 1992: A murit sculptorul francez de origine română Ion Vlad; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1991 (n. 1920)

– 2017: A murit Ion Ungureanu, regizor, actor de teatru şi film, om politic, luptător pentru identitate naţională în Republica Moldova (n. 1935)

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Josep Borrell și ministrul de externe al Ucrainei, Vadym Prystaiko, participă la Consiliul de Asociere UE-Ucraina

– Bruxelles: Reuniunea Consiliului Afaceri Generale din cadrul UE

– Berlin: Președintele israelian, Reuven Rivlin, va avea întrevederi cu cancelarul german Angela Merkel.  De asemenea, va vizita și o școală evreiască din capitala Germaniei

– Londra: Ceremonia de decernare a premiilor Costa Book of the Year

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională de Mobilizare împotriva Războiului Nuclear”; în 1985 a fost adoptată Declaraţia de la Delhi (India), care cheamă la încetarea goanei înarmării, stoparea şi lichidarea armamentului nuclear

– „Ziua Europeană a Protecţiei Datelor”, stabilită de Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei în 2006; la această dată a fost semnată Convenţia pentru protecţia persoanelor referitor la prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal, încheiată la Strasbourg în 1981 (primul instrument legal adoptat în domeniul protecţiei datelor). Cu prilejul acestei zile populaţia are posibilitatea de a înţelege ce date cu caracter personal sunt culese şi prelucrate şi de ce, precum şi care sunt drepturile persoanelor cu privire la această prelucrare

– 814: A murit Carol cel Mare, rege al francilor (768-814); la 25 decembrie 800, el a fost încoronat, la Roma, ca împărat de către Papa Leon al III-lea, într-o încercare de refacere a Imperiului Roman (n. 742)

– 1547: A murit Henric al VIII-lea, rege al Angliei (1509-1547); a continuat politica de întărire a absolutismului promovată de predecesorii săi; s-a aflat în conflict cu Papalitatea şi s-a separat de Biserica Catolică, provocând schisma în urma căreia s-a născut Biserica Anglicană, al cărei şef a devenit, în anul 1535 (n. 1491)

– 1606: A murit compozitorul francez Guillaume Costeley (n. ~1530)

– 1687: A murit astronomul polonez Johannes Hevelius; fondator al topografiei selenare (a întocmit primul atlas al suprafeţei Lunii, publicat în anul 1647) (n. 1611)

– 1725, 28.I./8.II: A murit Petru I (Petru cel Mare), ţar (1682-1721) şi împărat al Rusiei (1721-1725), remarcabil militar şi om politic; reformele sale interne, realizate cu autoritate despotică (în domeniul administraţiei, economiei – a susţinut dezvoltarea comerţului şi a industriei, al armatei – a creat o flotă puternică) au pregătit terenul pentru o Rusie modernă; a acordat o mare atenţie culturii şi învăţământului (a înfiinţat Academia de Ştiinţe, în 1724); pe plan extern a purtat campanii militare împotriva Imperiului Otoman şi a luptat împotriva Suediei, obţinând ieşirea la Marea Baltică (1721) (n. 1672) – 295 de ani

– 1754: A murit Ludvig Holberg, dramaturg, istoric şi filozof danez de origine norvegiană; adept al iluminismului şi umanismului, a influenţat considerabil literaturile norvegiană şi daneză (n. 1684)

– 1841: S-a născut Sir Henry Morton Stanley, ziarist şi explorator britanic; expediţii în Africa (1871; 1874-1877); din 1879 s-a ocupat de organizarea viitoarei colonii belgiene Congo (m. 1904)

– 1853: S-a născut José Marti, scriitor şi om politic cubanez; unul dintre organizatorii şi conducătorii răscoalei antispaniole (m. 1895)

– 1868: A murit Adalbert Stifter, scriitor, poet, pictor şi pedagog austriac (n. 1805)

– 1873: S-a născut Gabrielle-Sidonie Colette, memorialistă, eseistă şi romancieră franceză (m. 1954)

– 1881, 28.I/9.II: A murit scriitorul rus Feodor Dostoievski; considerat precursor al existenţialismului (n. 1821). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii exclusiv stilul nou – 9.II.1881

– 1884: S-a născut fizicianul şi exploratorul elveţian Auguste Piccard, inventatorul stratostatului (1932) şi al batiscafului (m. 1962)

– 1887: S-a născut Arthur Rubinstein, pianist american de origine poloneză (m. 1982)

– 1903: A murit compozitorul francez de operetă Robert Planquette (n. 1848)

– 1912: S-a născut pictorul american Jackson Pollock, unul dintre exponenţii de frunte ai expresionismului abstract (m. 1956)

– 1922: S-a născut biochimistul american Robert W. Holley; lucrări privind codul genetic; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1968, împreună cu conaţionalii săi Har Gobinda Khorana şi Marshall W. Nirenberg (m. 1993)

– 1925: S-a născut actorul, dansatorul și cântărețul american Don McKay (m. 2018) – 95 de ani

– 1927: S-a născut regizorul japonez de film Hiroshi Teshigahara (m. 2001)

– 1928: A murit Vicente Blasco Ibáñez, scriitor, jurnalist şi politician spaniol (n. 1867)

– 1929: S-a născut clarinetistul britanic Acker Bilk (numele întreg: Bernard Stanley Bilk), lider al trupei de jazz Paramount (m. 2014)

– 1931: A murit generalul francez Henri Mathias Berthelot; ca şef al misiunii militare franceze în România, a contribuit la reorganizarea Armatei române în primăvara anului 1917; membru de onoare străin al Academiei Române din 1926 (n. 1861)

– 1935: S-a născut David Lodge, romancier, teoretician, critic literar, profesor, dramaturg şi scenarist britanic; se numără printre clasicii în viaţă ai literaturii britanice – 85 de ani

– 1936: S-a născut Alan Alda, actor de film, scenarist şi regizor american

– 1936: S-a născut poetul şi romancierul albanez Ismail Kadaré, stabilit, din 1990, în Franţa

– 1937: S-a născut istoricul de film şi omul de televiziune ceh Karel Čáslavský (m. 2013)

– 1938: S-a născut halterofilul ucrainean Leonid Ivanovich Zhabotinsky, care a stabilit 19 recorduri mondiale şi a câştigat două medalii de aur la Jocurile Olimpice (1964, 1968) (m. 2016)

– 1938: S-a născut Tomas Lindahl, biochimist suedez, specializat în cercetări asupra cancerului; Premiul Nobel pentru Chimie în anul 2015 (împreună cu Paul Modrich şi Aziz Sancar), „pentru studii ale mecanismului de reparare ADN”

– 1939: A murit William Butler Yeats, dramaturg irlandez, una dintre cele mai importante figuri al literaturii secolului al XX-lea, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1923 (n. 1865)

– 1940: S-a născut Miguel Barnet, scriitor şi etnolog cubanez – 80 de ani

– 1944: S-a născut Rosalia Mera Goyenechea, femeie de afaceri din Spania; a înfiinţat, împreună cu fostul său soţ Amancio Ortega, grupul „Inditex”, devenit „un imperiu” în domeniul textilelor cu mărci precum „Zara”, dar şi „Massimo Dutti” sau „Pull and Bear”; a fost cea mai bogată femeie din Spania (m. 2013)

– 1944: S-a născut compozitorul britanic Sir John Tavener; majoritatea lucrărilor sale au ca sursă de inspiraţie spiritualitatea creştină (m. 2013)

– 1947: A murit Reynaldo Hahn, compozitor şi dirijor francez de origine venezueleană; în ultimii ani ai vieţii a fost directorul Operei Mari din Paris (n. 1875)

– 1979: A murit Hans Scherfig, scriitor şi pictor danez (n. 1905)

– 1994: A murit scriitorul australian Frank Hardy (n. 1917)

– 1996: A murit Joseph Brodsky, poet, dramaturg şi eseist american de origine rusă; exilat de autorităţile sovietice în iunie 1972, va primi cetăţenia americană în 1980; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1987 (n. 1940)

– 2002: A murit Astrid Lindgren, scriitoare suedeză de literatură pentru copii (n. 1907)

– 2013: A murit pictorul ceh Oldrich Kulhanek (n. 1940)

– 2013: A murit scriitorul, jurnalistul şi traducătorul finlandez Benedict Zilliacus (n. 1921)

– 2014: A murit Tom (Thomas Mitchell) Sherak, producător american de film, fost preşedinte (2009-2012) al Academiei Americane de Arte şi Ştiinţe ale Filmului (care organizează ceremonia anuală a Premiilor Oscar); totodată, el s-a aflat la conducerea Studiourilor 20th Century Fox timp de 17 ani (n. 1945)

– 2015: A murit chimistul francez Yves Chauvin; Premiul Nobel pentru Chimie pe 2005, împreună cu americanii Robert Grubbs şi Richard Schrock, pentru elaborarea unei tehnici prin care industriile de resort pot produce medicamente şi materiale plastice având drept rezultat un număr mai redus de poluanţi (n. 1930) – 5 ani

– 2017: A murit Lennart Nilsson, fotograf, fotoreporter de război, documentarist şi portretist suedez; pionierul fotografiei medicale, primul care a documentat „universul interior” al fiinţei umane, până la nivelul celulei; a devenit celebru pentru fotografiile sale cu fetuşi umani (n. 1922)

– 2017: A murit inginerul american de sunet Richard Portman; a realizat sunetul a peste 200 de filme şi a mixat sunetul seriei „Star Wars” a lui George Lucas (n. 1934)