Medicul Mihaela Iftene: Bolile de nutriție și stilul de viață

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 20 ianuarie 2020, 12:53

România se află pe locul al III-lea din punct de vedere al supraponderabilității, potrivit unui studiu al Organizației Mondiale a Sănătății. Din ce cauze am ajuns pe acest nedorit loc fruntaș? Un meniu ideal pentru orice om nu există, dar există câteva reguli pentru un stil de viață alimentar sănătos. Cum scăpăm de mesele dezorganizate? Ce este ortorexia? Când se instalează diabetul? Schimbarea vine din interior, depinde doar de noi, spune medicul specialist în diabet, nutriție și Mihaela Iftene, care vine în Atelier urban cu recomandări pentru o viață echilibrată.

Doamna doctor, de ce am ajuns în această situație?

Mihaela Iftene : Factorii sunt numeroși : sedentarismul, o alimentație defectuoasă, o lipsă a educației despre sănătate, igienă atât în familie cât și în școli, ne-au adus pe o poziție fruntașă, nedorită, într-un clasament al obezității. Din păcate, suntem fruntași la obezitatea la adulți și la copii. E prea mult zahăr în alimentație, pornind de la dulciuri, prăjituri, bomboane, sucuri, până și în ketch-up și muștar avem zahăr, pentru că zahărul este un potențiator de gust, dă dependență și atunci producătorii adaugă zahărul la foarte multe din produsele alimentare pregătite. În istorie, zahărul era echivalent ca preț cu kilogramul de aur și acum câteva sute de ani oamenii consumau mult mai puțin zahăr decât la momentul actual. Consumul și aportul de zahăr trebuie puțin limitate atât la copil cât și la adult. Exemplul din familie este important. Nu trebuie să reducem complet aportul de zahăr. Mai e și extrema aceasta, părinții sunt extrem de drastici și atâta timp cât pot interveni în alimentația copilului scot complet zahărul, până la 3,4,5 ani, când ajunge copilul în comunitate, la grădiniță. Numai că apoi copilul când scapă mănâncă zahăr și produse fast-food fără limită. Trebuie să existe un echilibru : să-i dăm voie să mănânce zahăr, să-i dăm voie să guste, să vadă care este gustul, să explicăm și să înțeleagă că nu îi face bine excesul. Și atunci, dându-i dulce în cantități mici, rar, copilul își satisface și o nevoie și în același timp o curiozitate și nu e chiar atât de frustrat.

Cum putem să înlocuim zahărul? Putem fără dulce?

Mihaela Iftene : Zahărul îl găsim și în alte alimente. Spre exemplu pâine se transformă în zahăr la un moment dat, prin procesele de digestie. Laptele, fructele au zahăr. Și ele trebuie consumate în cantități relativ limitate și putem să obținem zahăr și pe altă cale, nu numai zahărul acesta direct, procesat cum este cel din gemuri, acadele, din napolitane. Putem să luăm și din alte alimente fără să ne punem creierul în suferință.

Dați-ne un meniu pentru un copil, pentru a crește bine, să fie adultul sănătos de mâine…

Mihaela Iftene : Un meniu perfect nu există, dar pentru fiecare trebuie adaptat. Există niște reguli generale care ne ajută pe noi, ca adulți, îndrumând copiii să fie adulții sănătoși de mâine. Să nu uităm să le dăm copiiilor un mic dejun sănătos , la prânz trebuie să le dăm mâncare gătită în casă, iar seara ar fi ideal să luăm cina în familie. Fiecare astfel de moment trebuie înconjurat de multă iubire. Și să nu uităm de gustări, copilul trebuie să mănânce fructe, are nevoie de mineralele și vitaminele din ele, dar mâncate în cantități limitate și diversificate. La gustări între mese poate mânca fructe, cel mai indicat este fructul de sezon. Trei mese pe zi și două gustări : una între micul dejun și prânz(cereale puțin bogate în zahăr,un fruct) și alta după-amiază(nuci, fistic, migdale, alune sau lapte sau iaurt).

E important și pachetul pe care i-l dăm copilului la școală. Un covrig cu ciocolată sau pur și simplu îi dăm bani să ăși ia ceva de la chioșc. Procedăm corect ?

Mihaela Iftene : Aici intervine o problemă de educație. Eu am doi copii și m-am tot oferit voluntară de-a lungul timpului, să le țin lecții de educația alimentară în școli, pro bono, în clasele lor și la alte clase care au cerut. Le-am explicat copiilor că trebuie să știe să aleagă. Am avut o oră în care i-am rugat pe ei să aducă la școală ceea ce le place lor să guste : cornurile cu ciocolată, napolitane, unii aveau biscuiții aceia sărați, cu prea multă sare în ei, sucuri cu zahăr mult. I-am pus să întoarcă eticheta și să citească ce scrie acolo. Și au conștientizt că aceste produse au o cantitate foarte mare de zahăr.Și au început să își ia la pachet un fruct, să își facă singuri acasă o salată și să o mănânce.N-i cum să îi schimbi pe toți copiii, dar dacă reușești să schimbi unul, e important. Ar fi ideal ca fiecare școală să aibă o cantină la care elevii să mănânce, dar cred că este doar un vis, în condițiile în care școlile nu au de exemplu săli de sport. Schimbarea începe de la noi, trebuie să luăm atitudine pozitivă. Într-adevăr, ne-ar folosi o cantină în școală, dar e un vis greu de atins.

De ce nu citim cu atenție eticheta când cumpărăm un produs?

Mihaela Iftene : Cred că primul criteriu este cel legat de preț. Am văzut de foarte multe ori persoane care se plimbă prin supermarket și caută prețul cel mai mic, pentru că atâta posibilitate au. Nu pot fi judecați pentru treaba asta. Pentru binele nostru ar trebui să trecem peste bariera aceasta și să citim termenul de valabilitate, să citim compoziția, să știm câte chimicale și E-uri se adaugă în produsul respectiv. Cred că aici este o barieră financiară și una legată de educație. Teoretic ar trebui să avem încredere în etichetă, practic nu trebuie să picăm în extrema cealaltă. Căutăm să fie totul bio, cât mai natural. Și asta este o boală, se cheamă ortorexie. Tendința de a mânca totul cât mai sănătos în loc să faci din a mânca o plăcere devine o obsesie. Cred că cea mai bună este calea de mijloc.

Care sunt consecințele aportului crescut de zahăr?

Mihaela Iftene : Consecințele sunt multiple. Prima și cea mai importantă este obezitatea, la copii apar tulburări de concentrare și de atenție, pot duce la diabet și la alte boli de metabolism, boli cardiovasculare și atunci treaba se complică.

Când se instalează diabetul?

Mihaela Iftene : Sunt două tipuri de diabet. Diabetul de tip I care este autoimun. Apare în special la tineri și la copii, dar care poate să apară și la adult. Este un diabet care este produs prin degrdarea bruscă, acută a pancreasului prin anticorpi anticelulă pancreatică și acești pacienți au nevoie toată viața lor de insulină.Este o categorie mai mară. Al II-lea tip de diabet se găsește la majoritatea populației cu diabet. Sunt pacienți care fac boala datorită unui dezechilibru. Sunt fie pacenți care au o genă, adică din familie(mama, tata, bunica au avut diabet și pe acest factor genetic s-a declanșat diabetul) asociat cu obezitatea, cu sedentarismul poate să ducă la apariția diabetului zaharat de tip II. Încă nu se știe exact o cauză clară și exactă, dar se studiază. La acești pacienți, schimbarea stilului de viață(de la un stil sedentar cu aport caloric crescut , cu mese dezorganizate la un stil de viață organizat, cu mișcare foarte multă, cu alimentație controlată poate duce la ameliorarea valorilor de glicemie, în asociere cu medicamente, poate să ducă la un control bun al glicemiei).

Ce le recomandați persoanelor predispuse la diabet, să folosescă îndulcitori artificiali sau să renunțe complet la dulciuri?

Mihaela Iftene : Ideal ar fi să renunțe complet la dulciuri. Sunt mulți care nu reușesc să-și controleze nevoia aceasta de dulce și folosesc îndulcitori. Da, e ok dacă așa hotărăsc ei. Unii pacienți sunt ascultători, alții nu. Cred că depinde cât de speriat este fiecare. Sunt unii care nu iau în serios diagnosticul și din păcate vin la medic mai târziu, cu complicații. Fac accidente vasculare, fac infarct de miocard, li se amputează picioarele și atunci e mai greu de intervenit. Cu cât momentul de inițiere a tratamentului este mai tardiv, cu atât efectul lui este mai greu de realizat.

Diabetul are legătură cu cancerul?

Mihaela Iftene : Au fost studii făcute legate de o legătură între cancerul de colon sau de sân și diabet . Sunt studii în dezvoltare, pare a fi o legătură dar nu directă.

Ce boli de nutriție sunt frecvente la noi în țară ?

Mihaela Iftene : Pe lângă diabet mai există dislipidemia(adică valorile crescute de colesterol și trigliceride) și guta(care reprezintă o valoare crescută a acidului uric). Din păcate sunt foarte frecvente la ora actuală datorită consumului crescut al cărnii, al alimentelor grase, datorită prezenței sedentarismului. Înainte, guta, obezitatea, diabetul erau considerate boli regale, acum ele s-au extins. Mulți suntem regi…

Vorbim puțin și despre pericolul alimentelor procesate?

Mihaela Iftene : Da, acesta este un mare pericol. Alimentele acestea procesate au adaos foarte mare de substanțe care să le ajute să dureze cât mai mult în timp, să reziste, să potențeze gustul pentru a fi cât mai atrăgătoare. Aceste substanțe nu sunt naturale de cele mai multe ori și atunci efectul pe care îl au este cumplit. Duc la creșterea valorilor de glicemie, de colesterol, de trigliceride. Ideal ar fi să consumăm alimentele cât mai aproape de forma lor naturală.Nu putem tot timpul, dar dacă reușim măcar 80-90% din timpul nostru să facem acest lucru, ar fi perfect.

Dacă un copil este supraponderal în copilărie, va fi marcat pe viitor, ca adult, de acest surplus de kilograme?

Mihaela Iftene : Mai am pacienți adulți care vin și îmi spun : Știți, eu am fost un copil gras, pufos. Ei sunt marcați de astfel de evenimente, marea majoritate. Nu este imposibil să slăbească. Conștientizează că este ceva în neregulă și se apucă de sport, țin regim, au o viață echilibrată și treaba merge foarte bine pe viitor.Schimbarea vine din interior. Dacă vor să se schimbe, se schimbă.