Calendarul zilei – 3 noiembrie

Publicat de Codrin RAITA, 3 noiembrie 2019, 05:48 / actualizat: 3 noiembrie 2019, 13:02

EVENIMENTE INTERNE

– Economic

* Conferinţă de presă despre Proiectul HidrA-Z (2009-2015) – Apa alcalină cu zinc şi argint – ora 10:30, la Hotel Ambasador, sala Panoramic, etaj 12

– Mediu

* Greenpeace România, DeClic și Agent Green organizează un marș, în București, pentru a atrage atenția asupra masacrului pădurilor din România. Marşul pentru Păduri va avea loc cu începere de la ora 18:00, din Piață Universității, cu traseu Piața Universității – Piața Kogălniceanu – Ministerul Apelor și Pădurilor

* Asociaţia Alucro i-a provocat pe elevii de liceu să vorbească despre o problemă de mediu prin intermediul unei piese de teatru scrisă şi pusă în scenă de ei. Provocarea este lansată în cadrul festivalului de eco teatru pentru adolescenţi, numit The Art of Waste, organizat cu scopul de a-i determina pe elevi să fie mai activi în ceea ce priveşte protecţia mediului. Cele mai bune propuneri de scenarii încrise în competiţie vor urca pe scenă astăzi, în cadrul susţinerii reprezentaţiilor

– Cultură

* Concertul susţinut de Romanian Chamber Orchestra, dirijor Cristian Măcelaru, cu violonistul Alexandru Tomescu concertmaestru are loc, în premieră, la Sala Radio, de la ora 19:30. Printre partenerii media: Radio România Actualități, Radio România Cultural, Rador

* Începând cu ora 17:00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, Bd. Regina Elisabeta nr. 38, are loc o întâlnire cu Aurora Liiceanu, cu prilejul lansării volumului „Așteptarea Penelopei”, apărut de curând la Editura Polirom

* Premiera spectacolului „Figuranta, un nou one woman show cu Tania Popa” de Andreas Petrescu are loc de la ora 20:00, la Sala Pictura a Teatrului Naţional din Bucureşti

* Timişoara: Teatrul Naţional din Timişoara organizează cea de-a XXIV-a ediţie a Festivalului European al Spectacolului – Festival al Dramaturgiei Româneşti FEST-FDR, care va avea loc între 3 şi 11 noiembrie

– S-a întâmplat într-o zi de 3 noiembrie

* Se împlinesc 230 de ani (1789) de când au fost puse, în Franța și în lume, bazele democrației moderne, prin promulgarea „Declarației drepturilor omului și ale cetățeanului”, votată la 26.VIII.1789, de către Adunarea Stărilor Generale din Franța, reunită la Versailles și constituită în Adunare Națională cu drepturi constituante; declarația a inspirat, în secolul al XIX-lea, un mare număr de texte similare în diferite țări din Europa și America Latină

* Se împlinesc 185 de ani (1834) de la fondarea Muzeului Naţional de Istorie Naturală şi Antichităţi din Bucureşti (actualul Muzeu Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa”), prin actul 142 semnat de principele Alexandru Ghica. Iniţiativa a aparţinut marelui ban Mihalache Ghica, ministru al „Afacerilor Dinlăuntru” şi fratele principelui domnitor care a fost şi primul donator al muzeului. Adăpostit în clădirea Colegiului „Sf. Sava” şi condus în perioada 1837-1859 de Carol Wallenstein de Wella, austriac de origine croată, profesor de desen la Colegiu, muzeul a avut iniţial un rol didactic. Pe parcursul timpului muzeul a fost găzduit în diferite clădiri, sediul actual fiind proiectat şi construit prin strădania dr. Grigore Antipa, director în perioada 1893-1944

* Se împlinesc 175 de ani (1844), de când, la Teatrul Argentina din Roma, avea loc debutul lui Giuseppe Verdi cu „I due Foscari” (“Cei doi Foscari”), operă în 3 acte, după un libret de Francesco Maria Piave (bazat pe piesa „The Two Foscari” a Lordului Byron)

* Cu 159 de ani în urmă se deschideau oficial cursurile la Colegiul Naţional „Matei Basarab” din Bucureşti. În data de 25 noiembrie 1859, Alexandru I. Cuza emitea Decretul domnesc nr. 158 de Înfiinţare a Gimnaziului „Matei Basarab”, ce poartă numele domnitorului “ocrotitor al culturii şi iubitor al artelor, creator al fundamentului culturii limbii naţionale”. Deschiderea oficială a cursurilor Gimnaziului „Matei Basarab” a avut loc la 3 noiembrie 1860, în casele lui Ioan Urlăţeanu din Calea Craiovei (Rahova), urmând ca în anul 1865, în baza Legii instrucţiunii publice votate în anul 1864, să devină al doilea liceu din capitala ţării, după Colegiul „Sfântul Sava”. Până în 1884 cursurile Liceului „Matei Basarab” s-au desfăşurat în multe clădiri aparţinând proprietarilor Ioan Urlăţeanu şi Tomiţă Atanasovici, precum şi în încăperile din curtea Bisericii Sf. Apostoli. La îndemnul lui Spiru Haret, Ministerul instrucţiunii publice a cumpărat de la moştenitorii lui August Treboniu Laurian locul şi clădirea destinată să adăpostească Liceul şi internatul „Matei Basarab”, în mahalaua Lucaci – Mircea Vodă. Din septembrie 1885, Liceul „Matei Basarab” s-a mutat în clădirea formată iniţial din 4 săli la parter şi 4 săli la etaj – ce constituie azi partea centrală a construcţiei, extinsă mai apoi prin construirea a două aripi: una spre Str. Labirint, alta spre Str. Matei Basarab

* Acum 156 de ani (1863) era lansată, la Bucureşti, prima revistă umoristică, editată de B. P. Hasdeu, „Aghiuţă”, un săptămânal satiric, editat până în mai 1864

* Cu 101 ani în urmă (1918) era pus în aplicare, printr-un Decret-lege, principiul votului universal (numai pentru bărbaţi), egal, direct, obligatoriu, stabilit de Parlament la Iaşi (1917) (3/16)

* În urmă cu 101 ani (1918) era semnat Armistițiul de la Villa Giusti (lângă Padova, Italia), încheiat între Austro-Ungaria și Antanta / Regatul Italiei. Prin el se puneau capăt luptelor, în special a celor de pe frontul italian al Primului Război Mondial, între trupele italiene și ale Antantei pe de o parte și cele ale Austro-Ungariei și ale aliatului ei german pe de altă parte, precum și a luptelor de pe toate celelalte fronturi în care erau implicați militarii k.u.k. În acest document, conform articolului 3, s-a decis evacuarea tuturor teritoriilor invadate de Austro-Ungaria pe diferitele fronturi. Acest acord a fost completat pentru ansamblul fostei monarhii habsburgice cu convenția de armistițiu semnată la 13 noiembrie 1918, la Belgrad

* Acum 96 de ani (1923) era semnată Convenţia de la Geneva privind simplificarea formalităţilor vamale. România a aderat la această Convenţie la 13.I.1926

* Acum 71 de ani (1948) autorităţile comuniste naţionalizau (de fapt, confiscau) instituţiile medico-sanitare şi cinematografele

* Ziua de 3 noiembrie este una aniversară pentru Opera Naţională Română Iaşi, întrucât la această dată, acum 63 de ani, s-a inaugurat prima stagiune a teatrului liric înfiinţat la începutul acelui an, care avea să poarte, începând din 2003, actuala denumire. Şi pentru că spectacolul inaugural a fost celebra “Tosca”, s-a instaurat tradiţia ca în fiecare an, la 3 noiembrie, opera pucciniană să marcheze evenimentul. Aşadar, inaugurarea a avut loc la 3 noiembrie 1956, cu „Tosca” de Giacomo Puccini, dirijată de Radu Botez, regia artistică aparţinând lui Hero Lupescu

* Cu 62 de ani în urmă (1957) U.R.S.S. lansa prima capsulă spaţială locuită, „Sputnik II”, având la bord un câine, Laika, prima fiinţă terestră vie care a navigat în spaţiu (a supravieţuit 7 zile). Evenimentul avea loc la doar o lună de la lansarea „Sputnik I”

* Tot într-o zi de 3 noiembrie, dar acum 61 de ani (1958), era inaugurat, la Paris, Palatul UNESCO. Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură are şi 73 de suboficii active în diverse ţări ale lumii, România fiind membru UNESCO din 27 iulie 1956

* Acum 48 de ani (1971), între 3 şi 5 noiembrie, a avut loc plenara Comitetului Central al PCR, la care Nicolae Ceauşescu a prezentat „Expunerea cu privire la programul PCR pentru îmbunătăţirea activităţii ideologice, ridicarea nivelului general al cunoaşterii şi educaţia socialistă a maselor”. Plenara a marcat o cotitură ideologică şi politică a partidului, în sensul că a pus capăt perioadei de relativă liberalizare ce urmase Congresului al IX-lea al PCR, a marcat începutul perioadei neostaliniste în politica internă, a declanşat o înăsprire a politicii în domeniul culturii şi faţă de intelectuali. Plenara a constituit, totodată, semnalul consolidării puterii personale a lui Nicolae Ceauşescu şi al declanşării cultului personalităţii

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Vânătorilor de Munte”; la 3/16.XI.1916, prin Ordin al Marelui Cartier General Român, Şcoala Militară de Schiori este transformată în Corpul Vânătorilor de Munte

– „Ziua Ordinului Bărbăţie şi Credinţă”, marcată, anual, la 3 noiembrie, data instituirii Ordinului, în anul 1903; se sărbătoreşte pe baza Legii 413/18.X.2004

– 1866: S-a născut Traian Demetrescu, poet, prozator şi publicist (m. 1896)

– 1900: A murit Eufrosina Popescu, actriţă şi cântăreaţă; a cântat, sub pseudonimul Marcolini, pe scenele unor teatre muzicale din Veneţia, Florenţa, Milano, Nisa, Paris (n. 1821)

– 1909: S-a născut Marcel Anghelescu, actor de teatru şi film, protagonist de succes al comediilor lui Caragiale (m. 1977) – 110 ani

– 1909: S-a născut istoricul literar I.[on] D.[umitru] Lăudat; fiind la origine cursuri universitare, cărţile lui se caracterizează printr-o sistematizare riguroasă a materialului, prin expunerea clară şi obiectivă a faptelor (m. 1996) – 110 ani

– 1922: S-a născut pictorul Doru Bucur (m. 1969)

– 1923: S-a născut istoricul și profesorul Dan Berindei; specialist în istoria modernă a României; membru titular al Academiei Române din 1992, vicepreşedinte al acestui for (2006-2014), președinte de onoare al Secției de Știinte Istorice și Arheologie al Academiei Române

– 1923: S-a născut Paul Cornea, istoric literar, critic şi teoretician literar, profesor; studii privind preromantismul românesc şi romantismul (m. 2018)

– 1926: S-a născut regizorul de film Iulian Mihu (m. 1999)

– 1933: S-a născut soprana Mariana Stoica (m. 2009)

– 1936: S-a născut regizorul de film Mircea Moldovan; preşedinte al CNA între anii 1996 şi 2000

– 1936: A murit (la Paris) compozitorul şi pianistul Filip Lazăr (n. 1894)

– 1938: S-a născut Nicolae Dragoş (pseudonimul literar al lui Nicolae Răcănel), poet, epigramist şi publicist (funcţii de conducere în presa dinainte de 1989)

– 1938: S-a născut Cornel Meraru, compozitor şi saxofonist (fost membru al Big Band-ului Radiodifuziunii Române)

– 1938: S-a născut actorul Radu Panamarenco (m. 2007)

– 1943: S-a născut prozatorul Alexandru Ecovoiu

– 1953: A murit agrochimistul Haralambie Vasiliu; în urma strădaniilor sale, în 1933 a luat fiinţă Facultatea de Ştiinţe Agricole a Universităţii din Iaşi, al cărei prim decan a fost; este cel care a descris pentru prima dată în ştiinţă structura spiralată a substanţelor proteice (1936-1940), fapt atestat mult mai târziu de Linus Pauling şi E. Corey (1948-1953); membru post-mortem al Academiei Române (1990) (n. 1880)

– 1967: S-a născut P. S. Sofronie Drincec (prenumele la naştere, Radu-Ştefan), episcop al Episcopiei Oradiei, Bihorului şi Sălajului (din februarie 2007)

– 1970: A murit medicul Ştefan Gh. Nicolau; fondator al şcolii moderne române de dermato-venerologie; membru titular onorific al Academiei Române din 1948 (n. 1874)

– 1990: A murit geologul Virgil Ianovici; a studiat zăcămintele de mangan şi rocile carbonatate din România; membru corespondent, din 1963, şi membru titular, din 1990, al Academiei Române (n. 1900)

– 2005: A murit compozitorul Adrian Raţiu (n. 1928)

EVENIMENTE EXTERNE

Aniversări – Comemorări

– Ziua Naţională a statului insular Dominica (situat în arhipelagul Antilelor Mici din Marea Caraibilor, descoperit de Columb la 3.XI.1493, într-o zi de duminică); aniversarea proclamării independenţei/1978

– Ziua Naţională a Statelor Federate ale Microneziei; declararea suveranității – 1986

– Ziua Naţională a Republicii Panama; aniversarea proclamării independenţei – 1903

– 1643: A murit Paul Guldin (pe numele adevărat Habakkuk Guldin), astronom şi matematician elveţian (n. 1577)

– 1718: S-a născut John Montague conte de Sandwich, politician, inventator şi explorator englez; lui i se atribuie inventarea sandviciului (1762) (m. 1792)

– 1793: A murit Olympe De Gouges (născută Marie Gouze), dramaturg francez, activistă politică ale cărei scrieri feministe şi aboliţioniste au avut o deosebită influenţă în epocă; a rămas în istorie ca fiind prima femeie care a vorbit despre drepturile femeii, în „Declaraţia drepturilor femeii şi cetăţencei” (1791) (n. 1748)

– 1794: S-a născut William Cullen Bryant, poet și publicist american (m. 1878) – 225 de ani

– 1801: S-a născut compozitorul italian Vincenzo Bellini (m. 1835)

– 1864: A murit poetul brazilian Antônio Gonsalves Dias (n. 1823) – 155 de ani

– 1892: A murit Florimond Hervé (Louis-Auguste-Florimond Ronger), compozitor, autor dramatic, actor, cântăreț, scenarist și director de trupă teatrală francez (n. 1825)

– 1900: S-a născut filosoful francez Pierre Mesnard; specialist în politologie şi limbi orientale; la începutul carierei a fost lector de limba franceză pe lângă Universitatea din Iaşi; membru corespondent străin al Academiei Române din 1939 (m. 1969)

– 1901: S-a născut André Malraux (André Berger), romancier, eseist şi om politic francez (m. 1976)

– 1903: S-a născut fotograful american Walker Evans; a realizat (în alb şi negru) reportaje documentare abordând, în special, efectele crizei economice din 1929; portrete de mare expresivitate (m. 1975)

– 1905: S-a născut Lois Mailou Jones, considerată o pionieră printre pictorii afro-americani (m. 1998)

– 1914: A murit poetul austriac George Trakl, unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai curentului expresionist timpuriu (n. 1887) – 105 ani

– 1921: S-a născut actorul american de film Charles Bronson (pe numele său adevărat Charles Dennis Buchinsky) (m. 2003). NOTĂ: Dicţionarul de cinema (1997) dă ca an al naşterii 1920

– 1924: S-a născut coregraful şi regizorul american Marc Breaux (m. 2013) – 95 de ani

– 1925: S-a născut scriitorul german Dieter Wellershoff; în 1960 s-a numărat printre membrii fondatori ai „Şcolii de la Köln” a noului realism, deschizătoare de drumuri pentru literatura descriptivă

– 1927: S-a născut chirurgul sudafrican Marius Stephanus Barnard; membru al echipei de la spitalul Groote Schuur din oraşul Capetown unde, la 3 decembrie 1967, a avut loc primul transplant cardiac uman; a adus contribuţii mari la dezvoltarea chirurgiei cardiace în diverse domenii şi în special în acela al corecţiei cardiopatiilor congenitale; în spiritul unui misionar, a mers cu echipa lui în ţările unde chirurgia cardiacă avea nevoie de ajutor, inclusiv în România; ca senator în parlamentul sud-african a militat pentru îndepărtarea apartheid-ului şi a democratizării ţării sale (m. 2014)

– 1927: S-a născut actorul polonez de film Zbigniew Cybulski, figură emblematică a cinematografului polonez al anilor ’50-’60 (m. 1967)

– 1931: S-a născut Monica Vitti, actriţă şi regizoare italiană de film

– 1933: S-a născut John Barry (născut John Barry Prendergast), compozitor britanic de muzică de film şi dirijor; autorul coloanelor sonore a 11 dintre filmele seriei ”James Bond”; câştigător a cinci premii Oscar (m. 2011)

– 1933: A murit bacteriologul francez Pierre Paul Émile Roux; director al Institutului Pasteur (1904-1933); a descoperit (1890), împreună cu Alexandre Yersin, bacilul difteriei şi a aplicat pentru prima dată seroterapia difterică (1894); membru de onoare străin al Academiei Române din 1911 (n. 1853)

– 1937: S-a născut dramaturgul ucrainean Mikola Kuliş, unul dintre teoreticienii teatrului ucrainean (n. 1892)

– 1938: S-a născut Pupi (Giuseppe) Avati, regizor de film, scenarist, producător și scriitor italian

– 1939: S-a născut dramaturgul american Terrence McNally – 80 de ani

– 1949: A murit colecţionarul american de artă Solomon Guggenheim; în anul 1937 a înfiinţat Fundaţia ce-i poartă numele; aceasta a realizat o reţea de muzee de artă; primul a fost Muzeul Solomon Guggenheim (Muzeul de Artă Modernă) din New York, construit între anii 1956 şi 1959, după proiectul renumitului arhitect Frank Lloyd Wright; celelalte muzee se află la Veneţia, Bilbao, Berlin şi Las Vegas (n. 1861) – 70 de ani

– 1954: A murit Henri Matisse, pictor, decorator şi sculptor francez; reprezentant de seamă al fovismului (n. 1869) – 65 de ani

– 1957: A murit Wilhelm Reich, psihiatru, psihanalist american de origine austriaco-ebraică (n. 1897)

– 1959: A murit Andrei Dimitrov Protici, scriitor, critic literar, publicist şi istoric de artă bulgar; membru corespondent străin al Academiei Române din 1930 (n. 1875) – 60 de ani

– 1969: S-a născut (în Elveţia) Robert Miles (nume la naştere: Robert Concina), compozitor, producător, muzician şi DJ italian de muzică electronică şi rock alternativ (m. 2017) – 50 de ani

– 1982: S-a născut patinatorul rus Evgheni Pluşenko, multiplu campion european şi mondial şi campion olimpic la patinaj artistic

– 1983: A murit Alfredo Antonini, compozitor şi dirijor american de origine italiană (n. 1901)

– 1998: A murit scenaristul american Bob Kane (numele real: Robert Khan), creator, alături de Bill Finger, al personajului Batman (n. 1915)

– 2005: A murit editoarea germană Anne Burda, fondatoarea editurii care-i poartă numele, înfiinţată în 1950 (printre primele publicaţii s-a numărat renumita „Burda Moden”); numită şi „regina secretă a modei germane” (n. 1909)

– 2009: A murit Francisco Ayala (numele complet: Francisco de Paula Ayala García-Duarte), unul dintre cei mai cunoscuţi scriitori şi eseişti ai Spaniei (n. 1906) – 10 ani

– 2010: A murit Viktor Cernomîrdin, om politic care a îndeplinit funcția de prim-ministru al Federației Ruse (14 decembrie 1992 – 23 martie 1998) și prim-ministru interimar (23 august – 11 septembrie 1998) (n. 1938)

– 2018: A murit Raymond Chow, producător chinez (a produs de-a lungul carierei sale peste 170 de filme), considerat un mogul al cinematografiei din Hong Kong; cofondator al studiourilor Golden Harvest, în 1971; filmele sale l-au ajutat pe Bruce Lee să devină celebru în această industrie (n. 1927) – 1 an