Pensiunile din Deltă, pline de pescari, se pregătesc de ultimele concursuri ale anului

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 22 octombrie 2019, 12:44

Unii turişti care-şi petrec concediile în Delta Dunării preferă să pescuiască în incinte private decât în mediul natural, datorită exemplarelor mari de peşte care pot fi capturate, precum şi a confortului oferit de unităţile de cazare, unele incinte pregătind ultimele concursuri ale anului pentru pescarii sportivi.

Multe din pensiunile din Deltă urmează să se închidă în luna decembrie, iar cele care vor rămâne deschise vizitatorilor au început să-şi pregătească ofertele pentru sărbătorile de iarnă.

‘Este a doua oară când vin aici şi prefer locul ăsta (o incintă privată, n.red.), un loc protejat, unde peştele e în largul lui, spre deosebire de restul Deltei unde e numai o tulbureală, mai rău ca pe autostradă. Am prins peşte şi în restul Deltei, dar în ultimii ani se prinde tot mai rar şi nu mai sunt locuri ca altădată, că e circulaţie mare. Aici apa e limpede, iar peştele e din belşug’, a afirmat, pentru AGERPRES, Liviu Mocanu, din Bucureşti, aflat la pescuit într-o amenajare din apropiere de satul Dunavăţu.

Incinta respectivă, o fostă amenajare piscicolă privatizată după 1989, găzduieşte concursuri de talie internaţională pentru pescarii sportivi, iar administratorul, Silvia Savu, susţine că cercetătorii au demonstrat că incinta este cea mai bogată în peşti din România.

‘Cercetătorii de la Institutul Naţional Delta Dunării au făcut un studiu şi potrivit acestuia aici este cea mai mare densitate de peşte mare din România. Cea mai mare ştiucă de aici are un metri şi 10 centimetri. Pescuitul este permis doar în regim prinde şi eliberează. Nu vrem să intervenim în natură şi să deranjăm’, a declarat Silvia Savu.

Ea a mai spus că în ultimii cinci ani numărul turiştilor a crescut, iar 20% dintre ei sunt străini, ultimele concursuri ale sezonului urmând să aibă loc luna viitoare, în condiţiile în care în decembrie unitatea se închide.

Unii vizitatori, ca de exemplu Florin Iordan, din Bucureşti, şi-au explicat decizia de a pescui într-o incintă privată şi prin confortul oferit de unitate.

‘Aici am o masă caldă, în timp ce dacă aş fi stat pe malul Dunării ar fi trebuit să o prepar singur’, a afirmat Iordan.

Printre preparatele puse pe mesele turiştilor în unităţile de cazare se numără atât cele pe bază de peşte, salata de icre, ştiuca umplută sau storceagul, cât şi cele care pot fi gustate de cei care ocolesc peştele.

‘Pentru astăzi am pregătit o tochitură dobrogeană. Are kaizer, cabanos, vin alb şi nu vă spun mai departe reţeta. Chiar dacă suntem o unitate pescărească, ni se cer şi alte mâncăruri. Eu sunt machedon şi facem şi preparate machedoneşti, plăcintă cu praz şi nu numai’, a afirmat bucătarul şef Papu.

Una din problemele cu care se confruntă operatorii turistici din Deltă,lipsa personalului calificat, a fost depăşită cu sprijinul personalului asiatic, directorul unui complex din Rezervaţiei, Cornel Găină, susţinând că de anul trecut unitatea lui are angajaţi din Filipine şi Nepal.

‘În ţara lor, câştigă de patru ori mai puţin decât aici. Anul trecut, turiştii se uitau puţin speriaţi la ei, dar anul ăsta s-au obişnuit. Un complex din Deltă este deschis minimum opt luni pe an, iar în rest ne ocupăm de reparaţii capitale. Lucrând în sistem integrat şi cunoscându-ne între noi, să ştiţi că avem solicitări enorme pentru a-i duce pe asiatici pe Valea Prahovei sau chiar în Sighetu Marmaţiei’, a afirmat Cornel Găină.

Poate că în detrimentul confortului unei unităţi de patru stele, vicepreşedinta Federaţiei Internaţionale a Jurnaliştilor şi Scriitorilor despre Turism (FIJET), Gabriela Ţigu, susţine promovarea unor produse care să-i apropie pe vizitatori de localnici.

‘Delta Dunării este cunoscută poate în lumea întreagă, dar nu a reuşit până de curând să atragă turişti străini pentru un turism responsabil, aşa cum se procedează de ceva vreme încoace. S-au făcut paşi importanţi în direcţia promovării, programe turistice personalizate, dar turistul caută o experienţă. Nu e suficient să-i arătăm nişte obiective. Într-o destinaţie ecoturistică ce presupune o apropiere faţă de natură, trebuie să-l pui pe vizitator în legătură cu comunitatea locală, cu modul în care trăiesc oamenii, cu tot ce înseamnă de fapt ecoturism adevărat’, a afirmat vicepreşedinta FIJET.

Ţigu a participat la finele săptămânii trecute la ediţia a II-a a Cupei presei la pescuit organizată de Asociaţia de Management a Destinaţiei Turistice Delta Dunării (AMDTDD), iar la finele concursului a declarat că, deşi nu a prins foarte mulţi peşti, i-ar plăcea să se întoarcă în Deltă.

‘Mi-a plăcut atât de mult încât am decis ca în fiecare weekend liber să mă întorc în Deltă, la pescuit’, a afirmat vicepreşedinta Gabriela Ţigu.

Puţini turişti români sunt dispuşi să experimenteze viaţa localnicilor Deltei.

‘Noi am fost la Crişan şi am stat la o pensiune câteva zile. A fost nemaipomenit. Mi-ar plăcea să stau şi la un localnic, dar nu ştiu dacă aş merge la pescuit cu el. S-ar putea să plouă, să fie frig, iar noi suntem genul mai comod’, a afirmat Elena Ene, din Ploieşti.

Situaţia fenomenului turistic din Deltă care, uneori, lasă în urmă doar deşeuri este cunoscută de guvernatorul Rezervaţiei, Cătălin Ţibuleac.

‘Primul element care afectează Delta este lipsa de informare şi de educaţie a turiştilor. Sunt încă mulţi turişti care nu ştiu pentru ce vin, ce au voie să facă şi nu ştiu să se comporte într-un mediu natural ca Rezervaţia. Situaţia ţine şi de o lipsă a coerenţei, a continuităţii de informare a turiştilor cu privire la condiţiile de acces în Deltă, de exemplu. O a doua problemă care reprezintă un stres asupra Rezervaţiei constă în deşeuri. Avem un proiect pe care vrem să-l integrăm în proiectul autorităţii judeţene, dar revin la responsabilitatea turiştilor care trebuie să fie conştienţi şi să nu lase deşeuri în urmă’, a declarat guvernatorul Deltei.

Potrivit reprezentantei AMDTDD, Corina Davidov, Rezervaţia este deschisă turiştilor şi iarna.

‘Urmează noi concursuri de pescuit, iar după ce dă gerul, unele resorturi organizează Crăciunul şi Revelionul. După cum se ştie, în Deltă sărbătorile vin la pătrat. Atunci când toată lumea termină de sărbătorit, noi ne aşezăm din nou la masă pentru a petrece pe stil vechi’, a afirmat Davidov.

În fiecare iarnă, doar câteva pensiuni din localităţile izolate din Deltă sunt deschise în timpul sărbătorilor, din cauza costurilor ridicate pe care le presupune întreţinerea unităţilor, dar şi a riscului ca Dunărea să îngheţe, fapt care i-ar putea bloca pe vizitatori în Rezervaţie.

‘La hotelul nostru, accesul se face pe cale rutieră, iar pentru Revelion pregătim o ofertă care presupune inclusiv o croazieră cu nava restaurant pe braţul Sfântu Gheorghe. Preţurile pornesc de la 1.500 de lei pentru un sejur de trei nopţi, dar vom vinde şi doar noaptea de Revelion’, a declarat reprezentanta unui hotel din satul Mahmudia, Andreea Carp.

FIJET, cea mai veche asociaţie profesională a scriitorilor şi jurnaliştilor de turism din lume, înfiinţată la Paris în anul 1954, este cea mai mare organizaţie profesională internaţională de profil, cu peste 800 de membri, din mai mult de 40 de ţări.

Din anul 1971, FIJET premiază destinaţii sau personalităţi din domeniul turismului, sub titulatura ‘Pomme d’Or’ (‘Mărul de Aur’), până în prezent fiind acordate 43 astfel de trofee, din care România deţine 4. Anul 2009 a marcat o premieră în acordarea acestei distincţii, România fiind prima ţară care a primit trei astfel de premii de excelenţă: pentru Zona Ecoturistică Mărginimea Sibiului, pentru Rezervaţia Biosferei Delta Dunării şi pentru o companie aeriană de transport.

Anterior, România a primit trofeul Mărul de Aur pentru Bucovina, în anul 1975.

Unica deltă din lume declarată Rezervaţie a Biosferei, Delta Dunării, este a treia zonă din lume în ceea ce priveşte biodiversitatea după Bariera de Corali, Australia, şi Arhipelagul Galapagos, Ecuador. Rezervaţia a fost distinsă în 2009 cu premiul ‘Mărul de aur’ acordat de Federaţia Internaţională a Jurnaliştilor şi Scriitorilor din Turism, anul trecut, Administraţia Rezervaţiei primind Premiul de aur Calitatea Costieră, distincţia confirmând faptul că Delta Dunării este una dintre destinaţiile de top conform standardelor de calitate a litoralului.

Sursa – Agerpres / Redactor online – Daniel Țăndăreanu / Foto – Arhivă