INTERVIUL DIMINEȚII | Raul Răzvan Ivan, președintele Asociației Dobrogea Străbună, despre semnificațiile zilei de 23 august
Publicat de Doina Sirbu, 23 august 2019, 10:54
La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat Pactul Ribbentrop-Molotov, al cărui protocol adițional secret stipula împărțirea Europei de Est și Centrale între cele două puteri și a stat la baza declanșării celui de al Doilea Război Mondial. Cinci ani mai târziu, în 1944, România părăsea alianța cu Puterile Axei, trecând de partea Aliaților, mareșalul Ion Antonescu fiind arestat în urma loviturii de stat organizate de Regele Mihai.
Invitat la Interviul Dimineții, realizat de Larisa Calistru, Raul Răzvan Ivan, președintele Asociației Dobrogea Străbună, profesor de istorie și religie, ne-a vorbit despre importanța zilei de 23 august.
Raul Răzvan Ivan: „23 august 1939 și 1944. Sunt două momente importante în istoria lumii. 1939 reprezintă începutul războiului. O zi tristă pentru întreaga omenire, ca urmare a efectelor dezastruoase la nivel uman și de infrastructură, clădiri, industrie și așa mai departe. Iar în 1944, România, în ciuda faptului că era aliată cu Puterile Axei, întoarce armele și se îndreaptă către Uniunea Sovietică. Din acest moment, 1944 are mai multe aspecte. Poate fi privit la nivel național dar și local, pentru că are efecte și asupra orașului Constanța. Îmi aduc aminte de ceea ce scria generalul-colonel Costin Ionașcu în una din cărțile sale, „Mărturii documentare”. El a fost de fapt comandantul Diviziei a 9-a Infanterie și în însemnările sale spune că la orele 22.00, aflându-se în fața biroului și cercetând documentele militare, ascultând radioul în surdină, a auzit vocea crainicului care citea proclamația prin care Regele Mihai anunța încetarea imediată a ostilităților împotriva Germaniei hitleriste și întoarcerea cu fața către Uniunea Sovietică”.
Iată ce rol important a jucat radioul…
Raul Răzvan Ivan: Bineînțeles! Radioul, comunicațiile au fost foarte importante. Chiar Costin Ionașcu își punea întrebarea „Ce fac eu acum?” Pentru că nu a fost o simplă proclamație, ci a schimbat sistemul de alianțe. A intodus modul în care partea militară, cei care ar fi trebuit să asigure siguranța granițelor, se aflau într-o imposibilitate. Pur și simplu așteptau ordinul de la Marele Stat Major.
23 august a însemnat și începutul influenței sovietice în România. A fost și Ziua Națională a României în perioada comunismului…
Raul Răzvan Ivan: Am avut o curiozitate. Curiozitatea face parte din noi și ne motivează să aflăm lucruri noi. Aveam 12 ani și într-o vară am fost atât de curios, dar și entuziasmat, să merg și să văd ce se întâmplă pe 23 august. Am ajuns la Palatul Copiilor (așa se numea atunci). Pe platoul din fața clădirii se făceau repetiții serioase înainte de momentul festiv 23 august. Sărbătoarea națională era transformată într-o sărbătoare a poporului, pentru că regimul comunist atribuia această zi de mare victorie împotriva Germaniei hitleriste și o mare speranță de om nou-creat. Această idee a fost inoculată în rândul poporului, iar cea mai bună propagandă începe de la copii. Erau defilări cu eșarfe, cu plăcuțe, se cânta la unison, erau expuse tablourile primului și al doilea om în stat (Nicolae și Elena Ceaușescu). Era politica omului salvator, un fel de Mesia și ar fi interesant ca generațiile de azi să citească și să stea de vorbă cu cei care într-adevăr au trăit acele zile, să afle lucruri despre totalitarism. Pentru că despre asta vorbim atunci când puterea este în mâna unei singure persoane sau a unui grup de persoane. Și la noi da, a fost totalitarism.
Tot astăzi este Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului…
Raul Răzvan Ivan: Aici sunt două aspecte pe care putem să le abordăm. Cu greu ne putem imagina ceea ce s-a întâmplat în lagărele de tristă amintire Mauthausen, Auschwitz-Birkenau. Am văzut documentare și persoane care, din dorința de a afla ce s-a petrecut acolo, au făcut investigații. Și au văzut scrise numele străbunicilor pe acele plachete. Vă dați seama, sentimentul a fost înfiorător. În Cluj am văzut un monument, aproape de Parcul Simion Bărnuțiu, dedicat victimelor comunismului, cu lagărele de la Periplava, Gherla, foarte interesante.Trebuie să învățăm din ceea ce a fost, să reflectăm, să evaluăm și să nu facem aceleași greșeli.
realizator interviu – Larisa Calistru / redactor online – Doina Sîrbu / foto – Radio Constanța
