Explicația meteorologilor pentru temperaturile foarte ridicate din luna iunie. Cum va fi vremea în următoarea perioadă
Publicat de , 24 iunie 2019, 14:45
Sezonul estival a debutat cu temperaturi foarte ridicate aici, pe litoral. Au fost înregistrate valori de peste 30 de grade încă din prima lună de vară. Ne-a oferit explicații despre acest fenomen, în direct la Radio Constanța, Mia Stamate, șef Prognoză la Centrul Meteorologic Dobrogea, într-un interviu realizat de Gabi Crețu.
Clima orașului Constanța este una temperat-continentală, cu influențe maritime, dar putem spune că în acest iunie, care este în desfășurare, am avut temperaturi de luna lui Cuptor, temperaturi de iulie…
Da, temperaturile pe care le-a resimțit populația, cel puțin în ultimele două săptămâni, au fost destul de ridicate și asta datorită faptului că a persistat un aer destul de umed și indicele de temperatură-umezeală a fost aproape de 80 de unități sau chiar l-a depășit în ultimele zile. Asta a făcut ca temperatura resimțită de populație să fie, într-adevăr, foarte mare, am avut chiar zile în care, uitându-ne pe hărțile puse la dispoziție pe site-ul ANM, în orele amiezei, pe litoral se resimțeau 38, chiar 41 de grade Celsius. Specific, încă o dată, că asta s-a datorat gradului de umezeală din atmosferă, care a fost foarte ridicat. Privind din punct de vedere al temperaturilor, cel puțin pe Constanța au fost zile în care s-au atins 30 – 32 de grade, dar nu este o excepție, pentru că am mai avut ani în care, în luna iunie, temperaturile au depășit 30 de grade. Și vă pot da un exemplu – în 1982, la Constanța, am avut chiar 36,9.
Este de vină vreun câmp atmosferic african sau ce a degenrat până acum acest indice termic de disconfort crescut?
Da, este vorba de o masă de aer de origine nord-africană care, din cauza circulației atmosferei la scară europeană, a fost cumva captivă, prizonieră, în această zonă și a tot persistat. Plus umezeala resimțită și datorită proximității Mării Negre și datorită evapotranspirației.
Eu știam că apa Mării Negre înmagazinează căldură și o eliberează treptat, însă are și un rol ponderator asupra maselor termice, cel puțin vara. S-a întâmplat ceva în sensul acesta? Pentru că diferențele de temperatură dintre noapte și zi sunt foarte mici…
Da, asta pentru că, în acest an, apa mării s-a încălzit foarte repede, avem deja 26, 27 chiar 28 de grade Celsius la nivelul apei mării în zona de Delta Dunării și atunci bineînțeles că temperaturile nocturne nu au cum să scadă pentru că, de cele mai multe ori, vântul nu bate pe timpul nopții și atunci marea își face simțită prezența și, din start, dimineața pornim cu temperaturi foarte ridicate și este suficient aportul Soarelui astfel încât temperaturile să urce foarte mult.
Cum vor fi lunile iulie și august?
Din datele pe care le avem disponibile până la această dată, vă pot face o estimare la ce se întâmpla în următoarele patru săptămâni. Următoarele două săptămâni se văd cu valori termice mai ridicate decât cele specifice pentru această perioadă. În prima săptămână vorbim despre abateri termice pozitive, în medie cu 4 – 5 grade mai mari decât ar fi normal, iar săptămâna viitoare să fie undeva depășite cu aproximativ 3 grade Celsius. În ceea ce privește regimul pluviometric, să fie relativ apropiat de ceea ce ar trebui în acest moment. În următoarele două săptămâni,adică de pe 8 până pe 22 iulie, să ne așteptăm la temperaturi, dar și la cantități de precipitații în general apropiate de cele normale, cu specificația că vom trece în luna iulie, când temperaturile în mod normal vor fi mai ridicate decât ceea ce se întâmplă în iunie.
De ce avem atâta abundență de coduri galbene și portocalii, cel puțin în zona Dobrogei?
Au fost date aceste coduri de Administrația Națională de Meteorologie, dar, cel puțin în partea central-vestică, nu a fost zi în care să nu fie un episod de ploaie cu caracter torențial și chiar au fost și localități care au fost inundate. S-a mers pe premisa de a anunța cu ceva mai mult timp înainte că este pericol ca în orice loc din Dobrogea să se formeze astfel de celule convective, pentru că este foarte greu de estimat, cu mult timp înainte, locul în care se vor forma.