INTERVIU | Petru Hadârcă, directorul Teatrului Național „Mihai Eminescu“, din Chișinău: „La 17 ani, am plecat moldovean la facultate la Moscova și m-am întors, după 5 ani, român“
Publicat de , 21 iunie 2019, 18:26
Seara trecută, la Constanța, a avut loc deschiderea Festivalului Internațional de Teatru „Miturile Cetății“, invitat fiind Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Chișinău. Cei prezenți în sala Teatrului Național de Operă și Balet Oleg Danovski s-au bucurat de o splendidă montare, cu o pleiadă de actori talentați și plini de farmec. Printre aceștia – Petru Hadârcă, directorul Teatrului, care i-a acordat un interviu colegei noastre, Steliana Bajdechi.
Întotdeauna avem în minte imaginea actorilor care au jucat în film. Vreau să vă spun că ați reușit să schimbați imaginea și să fiți extrem de amuzant. Felicitări!
Mulțumesc mult pentru gânduri frumoase și pentru felicitare, e o onoare!
Discutam și cu o colegă a dumneavoastră – n-am simțit niciun pic de accent, niciun pic! De ce?
Pentru că am făcut Facultatea la Moscova! (râde) În anii ’80 – ’85, era perioada când venea Gorbaciov cu restructurarea și, dacă în Basarabia n-aveai voie să citești carte românească și făceai pușcărie sau suportai alte consecințe, Moscova era un centru cultural. Acolo găseam, la o librărie cunoscută, cărți din Germania, din Polonia și din România. Și așa am dat de cartea românească, mai ales că în Basarabia n-aveam voie, citeam numai în chirilică și cunoșteam numai trei scriitori – Eminescu, Creangă și Alecsandri. De Caragiale nu știam, de Caragiale am învățat la Moscova… A fost un noroc atunci, tocmai în perioada aia, noi, 20 de tineri din Basarabia, să fim trecuți prin concurs și selectați la Facultatea de Actorie, Teatru și Film la Institutul de Teatru Shchukin de pe lângă Teatrul Vakhtangov, din Moscova. Unul dintre profesorii pe care i-am avut a fost și ex-ministrul Culturii, Ion Ungureanu, care era în exil, era pedepsit, alungat din Basarabia pentru naționalism. A fost un regizor mare, unul din cei trei regizori ai Uniunii Sovietice…
E foarte curios, din Basarabia plecau și la Moscova se strângeau disidenți? Cum vine asta?
Noi organizam atunci întâlniri și în orașul Moscova erau vreo 800.000 de basarabeni. Și eu i-am mulțumit cu ocazia unui jubileu lui Ion Ungureanu, pentru faptul că, în 1980 am plecat, la 17 ani, la facultate, din Basarabia, moldovean, și m-am întors, după 5 ani, român. Erau și padagogi care făcuseră Gulagul, care erau din nobilimea veche, erau profesorii noștri, unii dintre ei, elevii lui Stanislavski (n.r – regizor și teoretician rus al teatrului). I-am prins bătrâni, de 80 de ani, și aveau o deschidere față de cultura universală și în special către cultura noastră românească. Și ei ne-au spus la Moscova: „Măi, copii, voi nu sunteți moldoveni, voi sunteți români!“
Ce spuneți este incredibil…
Asta a fost! Dar, când am venit deja și în Basarabia, când ne-am întors la Teatrul Luceafărul, inițial, în ’85, am simțit acel paloș, acel ochi, dar și urechea care ne asculta…
S-a întâmplat minunea și până la urmă zidul a căzut…
Încă n-a căzut! Cu părere de rău, sufletul încă mai e încătușat și mai e sârma ghimpată, nu atât pe frontieră, pe râul Prut, ci în mentalitatea unor birocrați, unor funcționari…Suntem în căutarea libertății, suntem pe baricade încă!
E o trupă extraordinară, ați venit la Constanța pentru festival, promite domnul director Șimșensohn (n.r. – directorul Teatrului de Stat Constanța) o revenire. Cu ce ați putea reveni, tot cu acest „Carnaval“?
Noi avem în repertoriul teatrului multe spectacole, avem 34 de spectacole la număr, din dramaturgia universală, din dramaturgia națională și avem și o tradiție frumoasă deja. Mai exact, de 6 ani, în luna ianuarie, și anume de Ziua Unirii Principatelor, avem Turneul Unirii, pe scena Teatrului Național din Iași, pe scena Teatrului I.L. Caragiale din București, iar de ziua Unirii Basarabiei, pe 27 martie, sunt ei la noi în ospeție. Aici am putea construi o punte aparte…
Este o Asociație a Studenților Basarabeni puternică aici, la Universitatea Ovidius din Constanța, și vă așteptăm!
Vă mulțumim, noi vom veni de fiecare dată!
Interviu realizat de Steliana Bajdechi / Foto: Steliana Bajdechi