GABRIEL LEȘ: Regiunea Mării Negre reprezintă un spaţiu geografic de tranziţie – FOTO
Publicat de Doina Sirbu, 14 iunie 2019, 13:33
Ministrul Apărării Naționale, Gabriel Leș a vorbit la conferinţa internaţională „Black Sea and Balkans Security Forum”, care se desfăşoară în stațiunea Mamaia, despre importanța Mării Negre, fiind o zonă de interes strategic pentru Rusia.
„Vorbind despre un subiect atât de important, aş dori să încep prin prezentarea contextului şi evidenţierea provocărilor de securitate din regiune. Regiunea Mării Negre reprezintă un spaţiu geografic de tranziţie, dar şi un punct de întâlnire pentru interese politice semnificative şi forţe istorice majore. Aceste caracteristici modelează şi în zilele noastre dezvoltările regionale, cu impact semnificativ asupra securităţii europene ca întreg. Evoluţiile situaţiei de securitate din regiunea Mării Negre ridică îngrijorări, iar situaţia se va înrăutăţi deoarece mediul de securitate euro-atlantic este volatil.
Regiunea Mării Negre reprezintă o zonă de interes strategic pentru Rusia. Strategia cuprinzătoare şi coerentă a Rusiei este parte a unei abordări strategice faţă de NATO, în care Marea Neagră reprezintă pilonul principal al securităţii. Pentru Rusia, regiunea Mării Negre este fundamentală pentru securitatea naţională. Aceasta descurajează provocările de securitate ce vin de pe flancul de sud-vest (în principal cel al NATO), asigură controlul asupra Caucazului, Republicii Moldova şi unei părţi din Ucraina şi reprezintă o platformă pentru proiectarea forţei şi intereselor Moscovei în Balcani, estul Mediteranei şi Orientul Mijlociu. Obiectivul strategic al Rusiei este asigurarea dominaţiei militare în regiunea Mării Negre şi limitarea posturii regionale a NATO. Moscova consideră NATO ca fiind principala ameninţare militară la adresa securităţii Rusiei. Dacă în regiunea Mării Baltice, Rusia adoptă o postură mai puţin directă în raport cu NATO, în regiunea Mării Negre, Moscova nu a manifestat nicio reţinere în a utiliza capabilităţile militare, adoptând o postură dinamică şi agresivă. Acest lucru este dovedit în Peninsula Crimeea, Donbass şi ulterior prin folosirea capabilităţilor navale şi aeriene în cadrul exerciţiului Sea Shield în Marea Neagră. România este considerată potenţială ţintă pentru capabilităţile ruseşti, fiind percepută ca centru decizional NATO la nivel tactic şi platformă de lansare la nivel aliat. Monitorizăm cu atenţie direcţia Rusiei în ceea ce priveşte adaptarea strategiei de securitate şi a doctrinei sale militare ce vizează un prag inferior pentru declanşarea unei acţiuni militare şi lansarea unor lovituri preventive şi considerăm că şi Alianţa ar trebui să se concentreze pe acest aspect. După anexarea ilegală şi ilegitimă a Peninsulei Crimeea, Rusia şi-a întărit postura agresivă în regiunea Mării Negre, în particular faţă de Ucraina, dar şi faţă de prezenţa NATO din regiune.
Aceasta şi-a crescut prezenţa în toate domeniile în regiunea Mării Negre, dezvoltând noi capabilităţi ca parte a strategiei de restricţionare a accesului (sistemele de tip A2/AD). În ceea ce priveşte capabilităţile militare, începând cu anul 2019, Rusia deţine unităţi echipate cu capacităţi Kalibr în flota de la Marea Neagră şi ar putea adăuga alte unităţi în următorii 4 ani. De asemenea, flota de la Marea Neagră este echipată cu submarine din clasa Kilo II purtătoare de rachete şi profilul acesteia este întregit de sisteme de apărare aeriană şi de coastă în Crimeea şi în vecinătatea Novorossiysk. După incidentul din Strâmtoarea Kerchi din noiembrie 2018, flota rusă de la Marea Neagră este tot mai prezentă pentru a sublinia supremaţia militară a Rusiei şi a promova descurajarea.
Componenta aeriană de apărare a Rusiei în Marea Neagră cuprinde batalioane S400 în Crimeea, întărită de sisteme Pantsir, precum şi de aeronave militare de supraveghere. Se impune trecerea de la o abordare de răspuns punctual la acţiunile Rusiei la una cu adevărat strategică, adaptată situaţiei de securitate de la Marea Neagră.
Este nevoie de o strategie coerentă şi articulată pe termen lung pentru Marea Neagră care să includă următoarele obiective majore:
- monitorizarea permanentă a acţiunilor hegemonice ale Rusiei în regiune;
- consolidarea posturii de descurajare şi apărare a NATO în regiune;
- consolidarea capacității de rezilienţă internă a partenerilor faţă de presiunile din partea Rusiei.
Abordarea aliaţilor pentru regiunea Mării Negre susţinută la Washington în luna aprilie a acestui an reprezintă un pas important în această direcţie. Aşa cum s-a stabilit, este nevoie de:
1.Îmbunătăţirea situaţiei de securitate, culegere de informaţii, recunoaştere şi supraveghere (ISR);
2.Implementarea tuturor măsurilor şi proiectelor NATO în regiune ce se află sub umbrela măsurilor de asigurare şi prezenţa înaintată adaptată/tFP (îmbunătăţirea activităţilor de poliţie aeriană, desfăşurarea unor activităţi ale Forţelor Navale Permanente în Marea Neagră, zboruri de patrulare maritimă şi consolidarea brigăzii multinaţionale pentru a-i oferi un statut eficient în toate circumstanţele), dezvoltarea cooperării regionale, cu accent asupra consultărilor cu Georgia şi Ucraina privind securitatea de la Marea Neagră. Un alt subiect important pentru România este reprezentat de situaţia de securitate din Balcanii de Vest.
Astăzi, după soluţionarea conflictului privind numele Macedoniei, au rămas două probleme de securitate în regiunea Balcanilor de Vest: normalizarea relaţiilor dintre Kosovo şi Serbia şi guvernarea disfuncţională din Bosnia şi Herţegovina.
NATO şi UE trebuie să rămână implicate în încurajarea acestor ţări de a-şi continua procesul de reformare, acordându-le ajutor atunci când este cazul. Prezenţa militară continuă a NATO în regiune şi angajamentele politice cu statele partenere din Balcanii de Vest reprezintă elemente cruciale pentru stabilitatea regională.
UE trebuie să îşi arate suportul politic şi să reafirme faptul că orice stat din Balcanii de Vest poate adera la Uniunea Europeană atunci când sunt îndeplinite condiţiile specifice.
O nouă criză în Balcanii de Vest ar avea grave repercusiuni asupra securităţii şi stabilităţii europene.
România a fost şi este un susţinător constant pentru creşterea angajamentelor NATO în zona Balcanilor de Vest, o regiune caracterizată printr-un complex mediu de securitate, unde influenţa malignă a Rusiei este în creştere.
Politica Uşilor Deschise a NATO a produs efecte pozitive în termeni de stabilitate şi pace şi a întărit cooperarea în cadrul Alianţei, dar şi cu partenerii interesaţi, încurajându-i astfel să avanseze în implementarea reformelor şi contribuind la securitatea regională. Trebuie să folosim toate instrumentele şi mecanismele oferite de Alianţă pentru susţinerea partenerilor în proiectarea securităţii şi stabilităţii în regiunea Balcanilor de Vest. A fost înregistrat un progres substanţial, care oferă măsuri eficiente pentru diverse provocări şi ameninţări de securitate. Semnarea protocolului de aderarea a Republicii Macedonia de Nord pe data de 6 februarie a.c. a reprezentat un moment istoric, devenind al 30-lea stat membru al Alianţei.
Angajamentul de stabilizare a Balcanilor de Vest şi integrarea lor în comunitatea euro-atlantică rămân puncte centrale pentru strategia noastră asupra regiunii; securitatea şi stabilitatea regiunii sunt de o importanţă strategică deosebită pentru România.
Balcanii de Vest reprezintă o regiune strategică importantă nu doar pentru România, ci și pentru Uniunea Europeană. În ciuda progresului înregistrat pe mai multe paliere, regiunea se confruntă încă cu ameninţări mai vechi sau mai noi – atacuri hibride, cibernetice, propagandă şi ştiri false. Aceste ameninţări de securitate au un efect direct nu numai asupra statelor din regiune, ci asupra întregii Uniuni.
În opinia noastră, angajamentul operaţional actual al Uniunii Europene trebuie să fie menţinut întrucât acesta a adus rezultate substanţiale şi continuă să fie foarte important pentru stabilitatea şi securitatea regiunii. România continuă să fie implicată militar în regiune. În Bosnia şi Herţegovina, operaţia EUFOR Althea rămâne un element esenţial pentru evitarea potenţialelor tensiuni. De asemenea, reprezintă o dovadă esenţială a angajamentului Uniunii Europene pentru stabilitatea şi securitatea din această ţară.
Uniunea Europeană ar trebui să îşi consolideze implicarea în stabilitatea regiunii, în timp ce oferă ajutor statelor din regiune să îşi consolideze securitatea naţională, capabilităţile defensive şi capacitatea de rezilienţă. O mai bună coordonare cu NATO şi o mai bună sincronizare cu programele de asistenţă bilaterală dezvoltate de statele membre reprezintă un punct important. De asemenea, este foarte important ca UE să transmită un mesaj clar şi unitar despre suportul oferit pentru perspectiva europeană a acestor ţări, bazându-se pe propriile merite, oferindu-le astfel motivaţia de a continua reformele interne şi a asigura respectarea valorilor democratice şi a drepturilor omului. Rusia are o poziție dominantă în Marea Neagră și percepe NATO ca o amenințare. Este mult mai agresivă în Marea Neagră decât în Marea Baltică. România este percepută de Rusia ca o posibilă țintă, dar și ca centru de decizie al NATO.Flota Rusiei este o prezență continuă, cu nave și submarine,iar în Crimeea au dislocat 400 de batalioane. NATO trebuie să depășească o atitudine pasivă și să elaboreze strategii pe termen lung,în condițiile în care Rusia este puternic prezentă în Cacaz,Ucraina și Moldova și foarte influentă in Orientul Mijlociu si Marea Mediterană. De la anexarea Crimeeiei,Rusia a devenit extrem de agresivă față de Ucraina si NATO,și este capabilă să împiedice, militar, accesul în Marea Neagră’’, a declarat Gabriel Leș.
Ministrul a mai spus că este cazul ca gruparea nord atlantică să suplimenteze capacitățile din Marea Neagră. Chiar dacă se va aloca 10% dinPIB, pentru următorii 10 ani, România nu poate avea capabilități care să facă fata forței rusești.
Ygor Bozhok, reprezentatul Ministerului Afacerilor Externe din Ucraina a declarat că Rusia are capacitatea de a nucleariza Crimeea ocupată. Constant, se încalcă dreptul internațional în materie de securitate. Deja au fost dislocate capacități militare nucleare în zona ocupată. Ucraina este recunoscatoare NATO și României pentru sprijinul oferit constant. Ucraina este conștientă că parteneriatul cu gruparea atlanticului de nord a încetinit agresiunea Rusiei, care a explodat odată cu incidentetul din strâmtoare Kerch,cînd au sechestrat de nave și au luat ostateci marinari militari. Rusia, prin agresiune, distrage țările din zonă, de la procesul de dezvoltare a acestora. Acest lucru ar trebui evitat, pentru că fără o dezvoltare economică puternică aceste țări nu pot face față ofensivei Rusiei. Deși Rusia reclamă o posibilă modificare a Convenției de la Montreau, ministrul Gabriel Leș a declarat că este problema lor, că România și aliții săi nu încalcă acestă convenție și, deci, nu se pune problema modificării. Convenția de la Montreau reglementează prezență navelor străine în Marea Neagră.
Declarațiile au fost făcute în cadrul celei de-a treia ediții a conferinței internaționale „Black Sea and Balkans Security Forum” ce are loc în stațiunea Mamaia, în perioada 11-14 iunie. La conferință participă înalți oficiali români și străini, oficiali NATO și UE, reprezentanți ai instituțiilor cu responsabilități în domeniul relațiilor externe și securității naționale, alături de invitați din zona academică din străinătate.
Dezbaterile din cadrul conferinței vizează provocările clasice și emergente de securitate din zona Mării Negre și regiunea Balcanilor. Temele incluse pe agenda evenimentului se referă la amenințările de tip militar și hibrid, la aspecte privind războiul informațional și riscurile în domeniul cibernetic, la modul în care schimbările climatice afectează regiunea, la importanța factorului religios din perspectiva reconcilierii, dar și a radicalizării.
Evenimentul este organizat de asociația New Strategy Center, în parteneriat cu Universitatea Ovidius din Constanța și Zona Metropolitană Constanța.
redactor – Cristina Iliuță / redactor online – Doina Sîrbu / foto – Cristina Iliuță