Calendarul zilei – 9 ianuarie

Publicat de Codrin RAITA, 9 ianuarie 2019, 06:00 / actualizat: 9 ianuarie 2019, 16:44

EVENIMENTE INTERNE

– Culte, Biserică

* Iaşi: Asociația Teologică Ortodoxă Internațională organizează o conferinţă inaugurală, eveniment programat să aibă loc între 9 şi 12 ianuarie, tema generală a acesteia fiind „Unitatea panortodoxă şi conciliaritatea”. Radu Bordeianu, David Bradshaw, Will Cohen, Tamara Grdzelidze, Andrew Louth, Vasilios Makrides, John McGuckin, Lina Molokotos-Liederman, Sebastian Moldovan, Irina Paert,  Radu Preda, Dionysios Skliris, Michel Stavrou, Richard Swinburne, Elizabeth Theokritoff, Dmitry Uzlaner, Patriciu Vlaicu, Gayle Woloschak, sunt doar câteva dintre personalităţile de renume care vor participa la eveniment

– Cultură

* Muzeul Municipiului București și Fundația ACCUMM prezintă recitalul instrumental susţinut de pianista Ioana Delioran și violonistul Mircea Lazăr, la Palatul Suțu – ora 19:00. Recitalul face parte din Stagiunea Muzicală Iosif Sava 2018-2019, organizată de Fundația ACCUMM

* Concert  susţinut de Michale Graves, un artist din Statele Unite a cărui carieră a început în 1995 când a preluat rolul de solist al formaţiei Misfits – ora 19:30, în Club Quantic

– S-a întâmplat într-o zi de 9 ianuarie

* Acum 581 de ani (1438) avea loc reprimarea sângeroasă a răscoalei de la Bobâlna (începută în mai 1437). Răscoala de la Bobâlna din 1437-1438 a fost cea mai importantă răscoală înainte de marele război ţărănesc din 1514. Răscoala a început atunci când Gheorghe Lépes, episcopul catolic al Transilvaniei, a cerut să se plătească zeciuiala, care nu mai fusese strânsă din 1434, într-o singură tranşă. Mai mult, micii nobili maghiari şi locuitorii români (care înainte erau scutiţi de plata zeciuielii, fiind ortodocşi) au fost şi ei obligaţi să o plătească. Când ţăranii au refuzat să plătească, episcopul i-a excomunicat. Pe 16 septembrie, nobilimea din Transilvania, fruntaşii clerului, saşii şi gărzile secuieşti au format o alianţă de ajutor reciproc împotriva ţăranilor, semnând la Căpâlna un tratat intitulat Fraterna Unio. Armata nobiliară comandată de Desideriu de Losoncz a asediat oraşul Cluj, care se alăturase răsculaţilor, pe care l-au cucerit la 9 ianuarie 1438. Conducătorii răscoalei au fost executaţi la Turda, iar Clujului i s-au retras privilegiile de oraş, locuitorii săi fiind declaraţi ţărani. Pe 2 februarie a fost reînnoită alianţa de la Căpâlna, cunoscută ulterior ca alianţa celor trei naţiuni (Unio Trium Nationum) prin care s-a reglementat situaţia socială în Transilvania în următoarele secole

* Acum 227 de ani (1792) avea loc semnarea Tratatului de la Iaşi, între Imperiul Rus şi Imperiul Otoman, confirmând creşterea puterii ruseşti în zona Mării Negre. Tratatul a fost semnat la 9 ianuarie 1792 de marele vizir Iusuf Paşa şi prinţul Bezborodko, care i-a succedat prinţului Potemkin la conducerea delegaţiei ruseşti, după moartea acestuia. Tratatul a recunoscut anexarea Hanatului Crimeei de către Imperiul Rus, şi a transferat Yedisanul acestei ţări, făcând din Nistru frontiera ruso-turcă în Europa. Frontiera asiatică pe râul Kuban a rămas neschimbată

* Se împlinesc 175 de ani (1844) de la apariţia săptămânală (până la 29 octombrie acelaşi an), la Iaşi, a periodicului „Propăşirea” sau „Foaie ştiinţifică şi literară” (titlu impus de cenzură), periodic ce continuă programul „Daciei literare” (1840). „Propăşirea” este prima revistă literară cu caracter enciclopedic din Moldova (9/21)

* Cu 131 de ani în urmă (1888) avea loc promulgarea Legii pentru înfiinţarea unui serviciu de navigaţie fluvială şi maritimă în România (9/21)

* Tot într-o zi de 9 ianuarie, acum 74 de ani (1945), se semna, la Bucureşti, protocolul privind aranjamentul complementar între România şi Bulgaria pentru schimburile comerciale şi de plăţi, prima convenţie comercială încheiată de ţara noastră după 23 august 1944

* Se împlinesc 65 de ani (1954) de la inaugurarea clădirii Teatrului de Operă şi Balet din Bucureşti (astăzi, Opera Naţională); arhitect – Octav Doicescu

* Se împlinesc 40 de ani (1979) de când întreprinderea mecanică din Câmpulung (întreprindere care şi-a desfăşurat activitatea între anii 1953 şi 2003) a produs primele loturi de autoturisme de teren ARO dotate cu motoare Diesel (60 CP)

* Cu 13 ani în urmă (2006) un elicopter aparţinând SMURD s-a prăbuşit în apropierea Aeroportului din Iaşi. Patru persoane (pilotul, copilotul, un medic şi un asistent medical) şi-au pierdut viaţa. Elicopterul, care făcea un zbor de rutină, a căzut în apropiere de Unitatea militară de la Holboca

Aniversări – Comemorări

– 1780: A murit (probabil otrăvit) Chesarie de Râmnic, cărturar, tipograf şi traducător; provenind dintr-o familie de origine arabă din Alep, se va călugări la Bucureşti şi va ajunge episcop de Râmnic (1773); filosof al istoriei, primul iluminist din Ţara Românească (n. ~1735, la Bucureşti)

– 1885, 9/21: S-a născut Gheorghe Demetrescu, astronom şi seismolog; în 1935 a creat, la Observatorul Astronomic din Bucureşti, o secţie de seismologie; din iniţiativa sa a fost înfiinţată în România o reţea de staţii seismologice (la Focşani, Bacău, Câmpulung Moldovenesc, Iaşi, Vrâncioaia); membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1969). NOTĂ: www.crispedia.ro dă naşterea la 22.I.1885

– 1900: S-a născut (la St. Avald, Franţa) prozatoarea Henriette Yvonne Stahl; sora sociologului şi etnologului Henri H. Stahl (m. 1984). NOTĂ: Unele surse (www.vechi.radioiasi.ro/fila-de-calendar-09-01-2014; www.bibliotecaturda.ro) dau ca dată a naşterii 1.IX.1900

– 1902: S-a născut arhitectul Octav Doicescu, realizator al unor ansambluri arhitectonice de mare amploare („Casa Română” de la Expoziţia internaţională de la New York, Complexul de pe malul lacului Snagov, Opera Română, Institutul Politehnic din Bucureşti ş.a.); membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1981)

– 1911: S-a născut soprana Lya Hubic (m. 2006)

– 1911: S-a născut economistul Ion Rachmuth; lucrări în domeniul teoriei economice şi al mecanismului formării preţurilor; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (m. 1990)

– 1912: S-a născut poetul Ştefan Stănescu, format în climatul ortodoxist al revistei „Gândirea” (m. 1956)

– 1914: S-a născut Ion Dumitrescu, istoric literar, editor şi autor de manuale şcolare; şi-a dedicat întreaga viaţă cercetării creaţiei eminesciene (m. 1977) – 105 ani

– 1922: S-a născut compozitorul Ştefan Mangoianu (m. 1979)

– 1928: S-a născut Vasile Drăguţ, istoric şi critic de artă; lucrări asupra artei româneşti medievale şi a celei moderne (m. 1987)

– 1931: S-a născut Ion Cojar, regizor de teatru şi profesor; fondatorul şcolii româneşti de metodă în arta actorului (m. 2009)

– 1934: S-a născut Mircea Tomuş, critic şi istoric literar, profesor – 85 de ani

– 1944: S-a născut Grid Modorcea (prenumele la naştere: Mitică-Puiu), poet, prozator, dramaturg, eseist, regizor, scenarist, critic de film și ziarist – 75 de ani

– 1947: S-a născut Ioana Ieronim (pseudonimul Ioanei Brânduş), poetă şi traducătoare (din literaturile daneză şi olandeză)

– 1955: S-a născut poetul şi publicistul Ion Mureşan

– 1956: S-a născut dirijorul şi pianistul Iosif Ion Prunner

– 1959: S-a născut Cristi (Cristian Alexandru) Minculescu, solist vocal şi compozitor de muzică rock, cunoscut pentru activitatea sa de peste 30 de ani ca vocalist al trupei „Iris” (formaţie de care s-a despărţit în anul 2012, când s-a stabilit în Germania) – 60 de ani

– 1961: A murit (în închisoarea de la Dej) Radu Cioculescu, cronicar muzical, eseist şi traducător; fratele criticului şi istoricului literar Şerban Cioculescu (n. 1901)

– 1972: A murit medicul Ilie Ardelean; sub conducerea sa a fost publicat primul manual unic de igienă generală şi comunală din România; este considerat întemeietorul igienei experimentale din ţara noastră; membru corespondent al Academiei Române din 1948 (n. 1906, la Gyula, Ungaria)

– 1977: S-a născut Vlad Hogea, publicist și om politic, fost deputat de Iași în Parlamentul României din partea Partidului România Mare în legislaturile 2000–2004 și 2004–2008, cunoscut ca autor al lucrării „Naționalistul” şi unul din promotorii Partidului România Unită; în anul 2005 a activat ca euro-observator la Parlamentul European (m. 2014)

– 1980: A murit Petru Caraman, folclorist şi filolog; autor a numeroase lucrări, studii şi articole, a abordat din perspectivă comparată aspecte ale culturii noastre populare, locul central ocupându-l balada şi colindul; membru post-mortem al Academiei Române din 1991 (n. 1898). NOTĂ: Dicţionarul Membrii Academiei Române 1866-2003 dă ca dată a naşterii 18.XII.1898, iar a morţii 10.I.1980

– 1991: A murit Mircea Ciobanu, pictor, sculptor, scriitor, grafician, arhitect, sticlar şi jurnalist (n. 1950)

– 1992: A murit organistul Iosif Gerstenengst (n. 1920)

– 1993: A murit Anton Crihan, fost deputat în Sfatul Ţării din Basarabia, militant pentru unire, membru al Guvernului României şi deputat în mai multe legislaturi în Parlamentul României în perioada interbelică; fost militant de frunte al mişcării ţărăniste, stabilit în SUA (n. 1893, la Sângereni, azi în R. Moldova)

– 1998: A murit atleta Lia Manoliu; campioană olimpică la aruncarea discului: aur la México City (1968), bronz la Roma (1960) şi Tokyo (1964); preşedintele Comitetului Olimpic Român între anii 1992 şi 1998; Complexul Sportiv Naţional din Bucureşti îi poartă astăzi numele (n. 1932)

– 2011: A murit profesorul Raul Volcinschi, o legendă a luptei împotriva comunismului, cel care, în 1983, a pus la cale un atentat pentru asasinarea dictatorului Nicolae Ceauşescu (n. 1923)

– 2018: A murit Gheorghe Macarie, filolog, critic şi istoric de artă, profesor (n. 1940) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Londra: Reluarea dezbaterilor parlamentare cu privire la Brexit înainte de votul programat pentru săptămâna cu 14 ianuarie

– Antananarivo, Madagascar: Prezentarea oficială a rezultatelor celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale din Madagascar

– Johannesburg, Africa de Sud: Confederația de Fotbal din Africa (CAF) dezvăluie cine găzduieşte Cupa Africii din 2019 dintre Africa de Sud și Egipt

Aniversări – Comemorări

– 1774: A murit arhitectul şi urbanistul francez Jacques François Blondel, personalitate a arhitecturii din perioada lui Ludovic al XV-lea şi Ludovic al XVI-lea (n. 1705) – 245 de ani

– 1870, 9/21: A murit Alexandr I. Herzen, scriitor şi filosof rus (n. 1812)

– 1878: A murit Victor Emmanuel al II-lea, rege al Sardiniei (1849-1861) şi primul rege al Italiei unificate (1861-1878) (n. 1820)

– 1890: S-a născut Karel Čapek, dramaturg şi romancier ceh (m. 1938)

– 1908: S-a născut Simone de Beauvoir, eseistă, romancieră şi autoare dramatică franceză (m. 1986)

– 1913: S-a născut Richard Nixon, om politic republican american; vicepreşedinte (1953-1961) şi preşedinte al SUA (1969-1974); a promovat o politică de destindere şi normalizare a relaţiilor cu statele comuniste (vizite în România, URSS, China, semnarea tratatului de dezarmare SALT I şi încheierea războiului din Vietnam, în 1973); implicat în „afacerea Watergate”, a fost obligat să demisioneze (m. 1994)

– 1914: S-a născut Lucien Bodard, publicist şi scriitor francez; ca reporter al ziarului „France Soir” (1948-1975), a fost corespondent de război în Indochina în toată această perioadă (m. 1998) – 105 ani

– 1918: A murit Charles Émile Reynaud, fotograf, artist, profesor şi inventator francez, precursor al cinematografiei prin praxinoscop-ul său (un aparat optic care crea iluzia mişcării), premiat la Expoziţia Universală de la Paris, din 1878, şi prin „teatrul optic” (1888), care permitea proiectarea unei animaţii pe un ecran cu ajutorul a două lanterne magice; pe 28 octombrie 1892, a proiectat primul film animat în public, „Pauvre Pierrot”, la Musée Grévin din Paris (n. 1844)

– 1922: S-a născut Har Gobind Khorana, biochimist american de origine indiană; a realizat sinteza polinucleatidelor şi a abordat studiul codului genetic; a reuşit să producă în laborator prima genă artificială; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1968, împreună cu americanii Marshall W. Nirenberg şi Robert W. Holley (m. 2011)

– 1924: S-a născut regizorul de film georgian Serghei Parajanov (Sarkis Paradjanian) (m. 1990) – 95 de ani

– 1936: A murit actorul american de film John Gilbert (numele real: John Cecil Pringle); un june-prim romantic din perioada filmului mut, a cărui carieră este curmată brusc de apariţia sonorului; rămâne în istoria cinematografului ca unul dintre partenerii Gretei Garbo, în viaţă şi pe ecran (n. 1899). NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1897

– 1939: S-a născut actriţa britanică de film Susannah York (m. 2011) – 80 de ani

– 1941: S-a născut cântăreaţa americană de muzică folk Joan Baez

– 1944: S-a născut chitarisul, compozitorul şi producătorul britanic Jimmy (James Patrick) Page, fondator al grupului rock „Led Zeppelin” – 75 de ani

– 1968: S-a născut studenta americană Kimberly Bergalis, prima persoană care a contractat sindromul imunodeficitar dobândit (SIDA) de la un lucrător din domeniul sănătăţii (dentistul ei) (m. 1991)

– 1973: S-a născut cântăreţul jamaican de muzică reggae şi dance Sean Paul (Sean Paul Ryan Francis Henriques)

– 1979: A murit Pier Luigi Nervi, inginer şi arhitect italian; adept al unei arhitecturi funcţionale (Palatul Expoziţiilor şi cel al Muncii din Torino, sala audienţelor de la Vatican, Australia Square din Sydney, catedrala din San Francisco) (n. 1921) – 40 de ani

– 2005: A murit Koji Hashimoto, regizor de film japonez (n. 1936)

– 2011: A murit regizorul, producătorul, actorul şi scenaristul britanic de film Peter Yates (n. 1929)

– 2013: A murit economistul american James M. Buchanan, laureat al Premiului Nobel pentru Economie în anul 1986, pentru contribuţiile sale la dezvoltarea teoriei contractuale şi constituţionale fondate pe studiul procesului de pregătire şi luare a deciziilor politice şi economice (n. 1919)

– 2015: A murit creatorul de modă olandez Frans Molenaar (n. 1940)

– 2015: A murit producătorul american de film Samuel Goldwyn Jr. (n. 1926)

– 2016: A murit actorul american Angus Scrimm (n. 1926)

– 2016: A murit actriţa americană Barbara Allyne Bennet (n. 1940)

– 2017: A murit Zygmunt Bauman, sociolog, filosof şi profesor polonez, ale cărui lucrări au explorat teme precum fluiditatea identităţii în lumea modernă, Holocaustul, consumerismul şi globalizarea (n. 1925)