Ziua Armatei României la Constanța: Forțele Navale și Terestre organizează ceremonii militare și religioase, dar și o inedită expoziție de tehnică militară
Publicat de Cristina Sîmbeteanu, 25 octombrie 2018, 07:50
Ziua Armatei Române este sărbătorită astăzi prin manifestări organizate în principalele garnizoane din ţară, dar şi în bazele militare din teatrele de operaţii unde sunt dislocaţi militarii români.
Şi Forţele Navale Române vor organiza ceremonii militare şi religioase pentru cinstirea memoriei eroilor Patriei.
Marinarii militari vor participa cu expoziţii de tehnică şi armament, precum şi la alte activităţi desfăşurate în Constanţa, Mangalia, Tulcea, Brăila, Babadag şi în Capitală.
La Constanţa, de la ora 10.00, ceremonia va avea loc la Monumentul Eroilor din cel De-al Doilea Război Mondial, iar de la ora 11.00, va fi prezentată publicului o expoziţie de tehnică, armament şi echipamente militare din dotarea Forţelor Navale şi Terestre, în parcarea mall-ului de pe bulevardului Aurel Vlaicu.
La Mangalia, ceremonia se va desfăşura în Piaţa Republicii, la Tulcea – în Cimitirul Eroilor, iar la Babadag, infanteriştii marini vor participa la ceremonii organizate la Monumentul Eroilor.
La 25 octombrie este sărbătorită Ziua Armatei României. Cu această ocazie, va fi arborat Drapelul naţional la sediile instituţiilor militare, se va ridica Marele Pavoaz la bordul navelor militare maritime şi fluviale şi vor fi organizate ceremonii militare şi activităţi comemorative în garnizoanele din ţară, în teatrele de operaţii şi în ţările în care România are acreditaţi ataşaţi ai Apărării, potrivit www.mapn.ro.
Militarii români din teatrele de operaţii sărbătoresc Ziua Armatei României prin organizarea unor ceremonii militare şi a unor activităţi culturale şi sportive, la care vor fi invitaţi şi reprezentanţi ai statelor partenere.
Armata României participă cu efective la diverse misiuni internaţionale de sprijinire a păcii sau umanitare, şi de combatere a terorismului. Misiunile sunt desfăşurate sub egida NATO, UE şi ONU, sau fac parte din angajamente de tip coaliţie internaţională.
Majoritatea angajamentelor externe ale Armatei României sunt desfăşurate sub egida NATO, respectiv 884 militari. În plus, România participă cu 59 de militari la operaţiuni sub egida Uniunii Europene (EUMM în Georgia, Althea în Bosnia şi Herţegovina, Operaţia EU NAVFORENFM Sophia şi misiuni de instruire şi consiliere) şi 24 de observatori militari şi monitori la misiuni ONU, potrivit MApN. România este stat membru al NATO din 29 martie 2004.
Prima acţiune de luptă a Armatei României în afara graniţelor naţionale, de după 1990, a început la 8 martie 1996, alături de contingente ale armatelor statelor membre NATO şi partenere, în teatrul de operaţii din Bosnia-Herţegovina, cu Batalionul 96 Geniu. În 2000, Armata României a început participarea la misiunea NATO KFOR din provincia Kosovo, cu personal de stat-major şi, ulterior, cu subunităţi specializate, de nivel companie.
România a dislocat, în iulie 2002, în Afganistan, primul batalion de infanterie format din 405 militari, provenind din Batalionul 26 infanterie ”Neagoe Basarab”, sub comanda Forţei Internaţionale de Asistenţă pentru Securitate (ISAF), care la acea dată se afla sub comanda coaliţiei multinaţionale care acţiona în această ţară în baza unei rezoluţii a ONU. Luna iulie a anului 2003 a marcat începutul participării militare româneşti la operaţiunea ”Iraqi Freedom”.
După 1990, 29 de militari români au murit în teatrele de operaţii, iar alţi peste 140 au fost răniţi.
În 2010, cu prilejul Zilei Armatei României, a fost dezvelit, în Parcul Tineretului din Capitală, Monumentul Eroilor militari români căzuţi la datorie.
Ziua Armatei României a fost instituită prin Decretul nr. 381 din 1 octombrie 1959.
Istoria zilei de 25 octombrie
Data 25 octombrie 1944 semnifică eliberarea deplină a teritoriului naţional de sub ocupaţia hortisto-fascistă, care s-a obţinut prin lupta eroică a peste 525.000 de militari angajaţi nemijlocit în luptă, între 23 august şi 25 octombrie 1944. Dintre aceştia au fost ucişi sau răniţi circa 58.000. Pierderile provocate inamicului s-au ridicat la 89.934 militari, dintre care 76.275 prizonieri.
Eliberarea părţii de nord-est a Transilvaniei nu a însemnat şi încetarea luptelor duse de Armata României, care a continuat războiul antifascist alături de puterile Naţiunilor Unite pentru eliberarea Ungariei, Cehoslovaciei şi Austriei, până la victoria finală. ”Ajunse la frontiera din 1940, diviziile noastre – menţiona comunicatul Marelui Stat Major din data de 25 octombrie 1944 – sunt gata de un nou efort şi de noi lupte alături de marii noştri aliaţi, până la înfrângerea totală a forţelor germano-maghiare”.