Calendarul zilei – 24 iulie

Publicat de Codrin RAITA, 24 iulie 2018, 06:00 / actualizat: 24 iulie 2018, 11:32

EVENIMENTE INTERNE

 – Camera Deputaţilor

* Şedinţe ale Comisiilor parlamentare:

• ora 14:30 – Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice – sala 29, Corp B4, etaj 1

– Administraţie

* Sebeş, jud. Alba: Ședinţă ordinară a Consiliului Local al Municipiului Sebeș

– Economic

* USH Pro Business organizează evenimentul care marchează încheierea primului modul al proiectului „Servicii de export pentru IMM-urile din România”, dedicat instruirii firmelor, în cadrul căruia vor fi analizate rezultatele intermediare și sustenabilitatea Centrelor de Afaceri de Export (CAE) – ora 10:00, în incinta Palatului Patriarhiei, sala Conventus

– Învăţământ, Cercetare

* Rezultatele finale la concursul naţional pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate din învăţământul preuniversitar urmează să se afişeze la sediile inspectoratelor şcolare judeţene şi pe site-ul titularizare.edu.ro

* Urmează să fie afişate primele rezultate la examenul de Definitivat, la centrele de examen şi pe site-ul definitivat.edu.ro. Contestaţiile se depun la centrele de examen astăzi, după afişarea rezultatelor, şi miercuri, 25 iulie, până la ora 14:00. Rezultatele finale se afişează în data de 27 iulie

– Cultură

* Grădina Muzeului Național al Literaturii Române prezintă un nou concert al cantautorului Ovidiu Mihăilescu – ora 19:00, la sediul din Str. Nicolae Crețulescu nr. 8

* Formațiile Massive Attack și Young Fathers susţin un concert la Arenele Romane, evenimentul, organizat de Phoenix Entertainment, fiind deschis de Young Fathers – ora 20:00

* Teatrul Principal prezintă spectacolul de teatru „O noapte furtunoasă”, într-o montare clasică – ora 19:00, la Sala Dalles

* Proiecţia documentarului „Maria By Callas”, debutul regizoral al lui Tom Volf – ora 20:00, la Cinemateca Union, Sala „Paul Călinescu”, Str. Ion Câmpineanu, nr. 21

* Iaşi: A 187-a întrevedere a Casei de Cultură „Mihai Ursachi” a Municipiului Iaşi, Bulevardul Carol I, Parcul Copou, Clubul Fotografilor Iaşi – ora 18:30, în Sala „Diotima” a Casei de Cultură „Mihai Ursachi” din Iaşi. Proiectul fotografic „#lemouv”, prezentare de Octavian Cărare

* Oraviţa, jud. Caraş Severin: Godot Café-Teatru prezintă spectacolul „Happy end”, de Zsolt Poszgai, regia semnată de Alexandru Bogdan, în cadrul Festivalului de teatru „Oraviţa 201/100” (21 – 27 iul.) – ora 19:00, la Teatrul „Mihai Eminescu”. Festivalul „Oravița 201/100” este organizat de Primăria orașului Oravița, împreună cu Teatrul Mihai Eminescu Oravița și Asociația Ataraxia, cu sprijinul Ministerului Culturii și Identității Naționale. Manifestarea este dedicată nu doar Centenarului, ci și împlinirii a 201 ani de la inaugurarea Teatrului Vechi „Mihai Eminescu” din Oravița

* Sibiu: Exces Music, UCIMR – Uniunea de Creație Interpretativă a Muzicienilor din România, organizează în perioada 24 iulie – 11 august, Festivalul internațional de artă contemporană ICon Arts Transilvania, sub egida „Artele noi întâlnesc tradițiile vechi”, în contextul Centenarului dar și cu prilejul Anului European al Patrimoniului. Localitățile Biertan, Richiș, Viscri, Alma Vii, Mălâncrav, Cloașterf, Râșnov, Sibiu și Sinaia sunt spațiile care vor găzdui festivalul. Pe scena Filarmonicii de Stat din Sibiu are loc pentru prima dată în România, concertul London Schools Symphony Orchestra, sub conducerea dirijorului Peter Ash (28 iulie). Printre partenerii media: Radio România Cultural şi Radio România Muzical

* Sinaia: Orchestra Națională Simfonică a României va susţine un concert în deschiderea Festivalului Internaţional „Enescu şi muzica lumii”, desfăşurat în perioada 24 iulie – 2 septembrie, sub bagheta dirijorului Cristian Măcelaru, avându-l solist pe Valentin Răduţiu – violoncel – ora 19:00, la Sala Casino. Printre partenerii media: Radio România Cultural şi Radio România Muzical

* Israel: În perioada 24 – 26 iulie, în Orașul Vechi și la Teatrul Fringe din Beer Sheva, va avea loc Festivalul de Teatru Fringe de la Beer Sheva, ajuns în acest an la ediția a VII-a. Institutul Cultural Român de la Tel Aviv susține participarea spectacolului de teatru coregrafic „Babel”, regia: Arcadie Rusu, în cadrul programului internațional al festivalului. Spectacolul va beneficia de o reprezentație astăzi, de la ora 19:45, la Teatrul Fringe din Beer Sheva, Str. Anilevitz nr. 15, Orașul Vechi

 – S-a întâmplat într-o zi de 24 iulie

* Cu 417 ani în urmă (1601) a avut loc lupta de la Guruslău (Gorăslău). Forţele unite ale lui Mihai Viteazul şi ale generalului Gheorghe Basta au înfrânt armata condusă de Sigismund Bathori. Câteva zile mai târziu (9/19 august) domnul român a fost ucis, pe Câmpia Turzii, din ordinul lui Basta (24.VII/3.VIII)

* În urmă cu 246 de ani (1772) începea Congresul de Pace de la Focşani, strămutat apoi la Bucureşti (24.VII.1772 – 22.III.1773), în cadrul căruia delegaţiile Moldovei şi Ţării Româneşti au cerut autonomia sub garanţia Austriei, Rusiei şi Prusiei. Delegaţiile boiereşti au invocat, în sprijinul cererilor, „capitulaţiile” acordate de Poartă Ţărilor Române, texte prin care se recunoştea statutul de autonomie al Ţărilor Române

* Acum 142 de ani (1876) se forma un nou guvern liberal „pur”, în frunte cu Ion C. Brătianu (supranumit „Vizirul”, pentru guvernarea sa autoritară), care va conduce ţara până în 1888 (cu excepţia perioadei aprilie-iunie 1881), cea mai lungă guvernare de partid din istoria vechii Românii. În timpul guvernării liberale România şi-a cucerit independenţa (9/21 mai 1877), pe care şi-a consolidat-o participând la războiul ruso-româno-turc (1877-1878). A fost proclamat Regatul (14/26.III.1881) şi s-a adoptat o serie de măsuri legislative menite să modernizeze ţara şi să întărească poziţia ei pe plan internaţional (24.VII/5.VIII)

* Cu 101 ani în urmă (1917) începea Bătălia de la Mărăşeşti, care a durat până la 6/19.VIII.1917. Armata română, condusă de generalul Eremia Grigorescu, a oprit o puternică ofensivă germană condusă de mareşalul von Mackensen, declanşată cu scopul scoaterii definitive a României din război (24.VII/6.VIII)

* Se împlinesc 95 de ani (1923) de când România, Regatul Unit al Marii Britanii, Franţa, Italia, Japonia, Grecia, Iugoslavia şi Turcia semnau Tratatul de Pace de la Lausanne, care stabilea apartenenţa întregii Anatolii şi a Traciei Răsăritene la Turcia, anulând astfel prevederile Tratatului de la Sèvres, semnat în 1920 de guvernul otoman. Tratatul de la Lausanne a fost ratificat de guvernul de la Atena pe 11 februarie 1924, şi de guvernele britanic, italian şi nipon pe 6 august în acelaşi an. Turcia se obliga să recunoască, între altele, noile state în hotarele fixate (inclusiv insula Ada-Kaleh aparţinând României). Printre cele 17 anexe ale Tratatului se număra şi Convenţia internaţională privind statutul strâmtorilor, care stipula demilitarizarea lor, precum şi libertatea de navigaţie pentru toate vasele comerciale şi de război ale tuturor statelor, atât în timp de pace, cât şi în timp de război. Tratatul a pus capăt războiului revoluționar turc dintre aliații din primul război mondial și forțele naționaliste aflate sub controlul Marii Adunări Naționale a Turciei cu sediul în Ankara, aflate sub comanda lui Mustafa Kemal Atatürk. Tratatul a asigurat recunoașterea internațională a suveranității noului stat „Republica Turcia, proclamată la rândul ei drept stat succesor al Imperiului Otoman. NOTĂ: România a ratificat, la 31.VIII.1924, Tratatul de Pace de la Lausanne cu Turcia şi Convenţia relativă la regimul strâmtorilor (Bosfor şi Dardanele – n.r.)

* În urmă cu 89 de ani (1929) a intrat în vigoare Pactul Kellogg-Briand, cunoscut și drept Pactul de la Paris, prin care statele semnatare se angajau să renunțe la război ca instrument al politicii naționale. Pactul Kellogg-Briand, o inițiativă comună franco-americană, propunea condamnarea folosirii războiului ca modalitate de rezolvare a conflictelor dintre state și rezolvarea acestor dispute prin metode pacifiste. Deși a fost aplaudat drept o inițiativă diplomatică remarcabilă, Pactul a fost, în fond, un eșec: el nu a impus sancțiuni în cazul încălcării principiilor sale fundamentale, astfel că statelor semnatare le-a fost ușor, la momentul convenabil, să încalce Pactul. Pactul Kellogg-Briand a fost semnat la Paris, pe 27 august 1928, de reprezentanții a 15 state (Australia, Belgia, Canada, Cehoslovacia, Franța, Germania, India, Italia, Japonia, Noua Zeelandă, Polonia, Africa de Sud, Marea Britanie, Statele Unite și Statul Liber Irlandez), dar a intrat în vigoare un an mai târziu. Ulterior, vor adera la acest Pact alte 47 de state, printre care și România

* Acum 69 de ani (1949) avea loc constituirea primelor gospodării agricole colective (GAC-urile), după modelul colhozurilor sovietice

* Se împlinesc 55 de ani (1963), de când, între 24 şi 26 iulie, a avut loc, la Moscova, Consfătuirea primilor secretari ai CC ale partidelor comuniste şi muncitoreşti şi a şefilor de guverne ale ţărilor membre ale CAER. La această consfătuire, Gh. Gheorghiu-Dej, sprijinit de polonezi şi de unguri, a respins planul propus de liderul PCUS, Nikita Hruşciov, de integrare economică a ţărilor membre ale CAER, argumentând împotriva transformării României într-un hinterland agricol. Formularea propusă de conducerea PMR era de coordonare a planurilor (nu de integrare economică), colaborarea urmând să se facă pe baza egalităţii în drepturi şi respectării suveranităţii naţionale

* Acum 54 de ani (1964) apărea Decretul Consiliului de Stat prin care erau graţiaţi de restul de pedeapsă 3.244 de condamnaţi, dintre care 3.205 deţinuţi politici pentru infracţiuni „contra securităţii statului”. De subliniat că toţi deţinuţii politic au rămas cu cazier penal, autorităţile comuniste negândindu-se niciun moment să revizuiască validitatea condamnărilor

* În urmă cu 23 de ani (1995) a avut loc prima conferință interamericană la nivel înalt pe tema apărării, organizată de Pentagon, la care au participat delegații din SUA, Canada și din alte 32 de state din întreaga emisferă nordică, cu excepția Cubei

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Poliţiei de Frontieră Române”, instituţie care a luat fiinţă la 1.VII.1999, prin unificarea fostului Comandament Naţional al Grănicerilor cu Direcţia Poliţiei de Frontieră; până în anul 1998, la această dată s-a sărbătorit „Ziua grănicerilor” (care marca constituirea primului corp unificat al grănicerilor din România: la 24.VII.1864 domnitorul Alexandru Ioan Cuza i-a unificat pe grănicerii munteni şi moldoveni, punând bazele instituţiei moderne de pază a frontierelor ţării); data de 24 iulie a fost desemnată ca „Ziua Poliţiei de Frontieră Române” prin articolul nr. 45 din OUG nr.104/27.VI.2001

– 1886: S-a născut Mişu Fotino, actor şi animator de teatru; fondator al Teatrului de Stat din Braşov (m. 1970). NOTĂ: Scânteia din 6.I.1970 dă ca dată a naşterii 25.VII.1886

– 1894, 24.VII / 5.VIII: S-a născut istoricul Andrei Oţetea; specialist în istoria Evului Mediu şi a epocii moderne; membru titular al Academiei Române din 1955 (m. 1977, la Paris)

– 1922: S-a născut prozatorul Eugen Teodoru (m. 2008). NOTĂ: Site-ul www.romlit.ro dă ca dată a naşterii 23.VII.1924

– 1928: S-a născut pictoriţa Lia (Lucreţia) Szasz (m. 2006) – 90 de ani

– 1934: S-a născut interpretul de muzică uşoară Alexandru Jula (m. 2018)

– 1937: A murit medicul Alexandru Obregia; studii privind morfologia sistemului nervos; importante contribuţii în domeniul psihiatriei; unul dintre organizatorii asistenţei bolilor mintale în România; este întemeietorul Spitalului de boli nervoase şi psihice din Bucureşti (1923), spital ce-i poartă, în prezent, numele (Spitalul Clinic de Psihiatrie Prof. Dr. Alexandru Obregia) (n. 1860)

– 1939: A murit juristul Oscar Niculescu, membru de onoare al Academiei Române din 1934 (n. 1860)

– 1939: S-a născut pictorul Călin Pojar (m. 2010)

– 1945: S-a născut Constantin Titi Mihail, antrenor emerit al atletismului românesc, de numele căruia se leagă multe dintre performanţele la probele de sprint, garduri şi sărituri (m. 2016)

– 1974: A murit cântăreaţa Elena Zamora (n. 1897)

– 1977: A murit Emil Botta, actor şi poet (n. 1911)

– 2010: A murit dirijorul Victor Ciornei (n. 1923)

– 2017: A murit inginerul şi profesorul Horia Colan; specialist în domeniul metalurgiei, s-a ocupat mai ales de ştiinţa materialelor, metalografie, difuzia în metale, tratamente termice, metalurgia pulberilor, istoria ştiinţei şi tehnicii; inventator în domeniul metalurgiei pulberilor; membru al Academiei Române (din 2010) (n. 1926) – 1 an

– 2017: A murit regizorul de film documentar și producătorul Răzvan Georgescu (n. 1964) – 1 an

– 2017: A murit Nicolae Nedef, handbalist și antrenor; unul dintre cei mai titrați antrenori de handbal din lume (a câștigat șapte titluri de campion mondial la handbal dintre care trei cu echipa națională feminină, în 1956, 1960 și 1962, și patru cu echipa națională masculină, în 1961, 1964, 1970 și 1974, plus alte medalii la Campionatele Mondiale și la Jocurile Olimpice de vară) (n. 1928) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Bruxelles: Reuniune a Consiliului UE pentru Afaceri Economice şi Financiare

– Pretoria, Africa de Sud: Vizita de stat a preşedintelui chinez, Xi Jinping, în cadrul căreia va fi primit de omologul său sud-african, Cyril Ramaphosa

– Kampala, Uganda: Premierul indian, Narendra Modi, are o întrevedere cu omologul său ugandez, Yoweri Museveni

– Puerto Vallarta, Mexic: Cea de-a 13-a ediţie a Summitului Alianţei Pacificului, la care participă preşedintele columbian, Juan Manuel Santos, preşedintele peruan, Martin Vizcarra şi cel chilian, Sebastian Pinera (24 – 25 iul.)

– Washington: Reuniune a miniştrior afacerilor externe din mai multe state, pentru apărarea libertăţilor religioase în lume, la invitaţia secretarului american de stat, Mike Pompeo (24 – 27 iul.)

– Amsterdam: În cadrul celei de-a doua zile a Conferinţei pe tema SIDA, prinţul Harry al Marii Britanii şi cântăreţul britanic, Elton John, vor lansa un nou parteneriat internaţional privind finanţarea luptei împotriva acestei boli

– Ankara: Reuniune a Comitetului politic monetar al Băncii Centrale a Turciei

Aniversări – Comemorări

– 1739: A murit Benedetto Marcello, compozitor şi scriitor italian (n. 1686)

– 1769, 24.VII / 4.VIII: S-a născut arhitectul rus Vasili Stasov, reprezentant de seamă al neoclasicismului rus (m. 1848)

– 1783: S-a născut (în Columbia) Simón Bolívar, general şi om politic sud-american, unul dintre conducătorii mişcării de eliberare a popoarelor din America Latină (1810-1826) de sub dominaţia spaniolă; preşedinte al Republicii Federative Marea Columbie (1819-1830); proclamat, în 1813, de Congresul Naţional din Venezuela, „El Libertador” (m. 1830) – 235 de ani

– 1802: S-a născut scriitorul francez Alexandre Dumas – tatăl (Dumas Davy de la Pailleterie), faimos pentru romanele sale istorice de aventură (m. 1870)

– 1803: S-a născut compozitorul francez Adolphe Adam (m. 1856) – 215 ani

– 1840: S-a născut Abraham (Avram) Goldfaden, poet, dramaturg, regizor și actor evreu de limbă idiș şi ebraică, originar din Ucraina, autor a 40 de piese de teatru, considerat părintele teatrului evreiesc modern; în anul 1876, Avram Goldfaden a fondat în Iaşi primul teatru profesionist în limba idiș din întreaga lume; de asemenea, este autorul primei piese în limba ebraică jucată în SUA (m. 1908, la New York)

– 1844, 24.VII/5.VIII: S-a născut pictorul rus Ilia Repin (m. 1930). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii exclusiv stilul nou – 5 august 1844

– 1856: S-a născut matematicianul francez Émile Picard (m. 1941)

– 1857: S-a născut Henrik Pontoppidan, scriitor danez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1917 (m. 1943)

– 1858: S-a născut Jenő Ábel, scriitor, filolog și profesor universitar maghiar (m. 1889) – 160 de ani

– 1860: S-a născut Alphonse Mucha, desenator şi pictor ceh (m. 1939)

– 1860: S-a născut medicul francez Charles Achard; cercetări privind bolile datorate schimburilor nutritive viciate; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1932 (m. 1944)

– 1864: S-a născut Frank Wedekind, prozator şi dramaturg german, actor în propriile piese şi regizor (m. 1918)

– 1880: S-a născut Ernest Bloch, compozitor elveţian naturalizat american (m. 1959)

– 1895: S-a născut Robert Graves, scriitor, traducător și eseist britanic (m. 1985)

– 1897: S-a născut americanca Amelia Earhart, prima femeie-pilot care a traversat, în 1932, Atlanticul singură la bordul aparatului său; la 2.VII.1937, ea a început un zbor în jurul lumii la bordul avionului „Electra”; la puţin timp de la decolare, contactul cu avionul a fost pierdut pentru totdeauna

– 1901: S-a născut actorul de teatru şi film rus Igor Ilinski (m. 1987). NOTĂ: Enciclopedia Britannica menţionează la data naşterii şi stilul vechi – 11 iulie 1901

– 1914: S-a născut părintele arhimandrit basarabean Paulin Lecca, duhovnic, scriitor, traducător şi misionar în Biserica Ortodoxă Română (m. 1996)

– 1918: S-a născut Ruggiero Ricci, violonist american de origine italiană (m. 2012) – 100 de ani

– 1921: S-a născut cântăreţul italian de operă Giuseppe Di Stefano (m. 2008)

– 1929: S-a născut Peter Yates, regizor, producător, actor şi scenarist britanic de film (m. 2011)

– 1931: S-a născut regizorul şi scenograful italian de film Ermanno Olmi (m. 2018)

– 1931: S-a născut Eric Tabarly, navigator francez, cunoscut pentru călătoriile sale în jurul lumii (m. 1998)

– 1955: A murit geograful şi pedagogul francez Emmanuel De Martonne; o parte importantă din viaţa sa ştiinţifică este legată de România; s-a numărat printre organizatorii şcolii geografice de la Cluj, iar alături de George Vâlsan a avut un rol hotărâtor în înfiinţarea Institutului de Geografie din Cluj; a introdus în cercetarea geografică din România metoda excursiilor interdisciplinare; chiar şi teza sa de doctorat a tratat un subiect referitor la ţara noastră – „La Valachie” (1902); a avut şi o contribuţie deosebită în plan politic: ca expert în cadrul dezbaterilor Conferinţei de Pace de la Paris (1919) a participat la delimitarea frontierei vestice a României; membru corespondent străin din 1912 şi membru de onoare străin, din 1919, al Academiei Române (n. 1873)

– 1969: S-a născut Jennifer Lopez, actriţă americană de film, de origine hispanică, cântăreaţă, compozitoare, producătoare, dansatoare

– 1969: A murit, în Franţa, romancierul şi dramaturgul polonez Witold Gombrowicz; din 1939 a trăit în Argentina și în mai multe țări vest-europene (n. 1904)

– 1974: A murit Sir James Chadwick, fizician britanic; contribuţii în fizica nucleară, în radioactivitate; a identificat neutronul (1932); participant la proiectul Manhattan, care a dus la realizarea bombei atomice americane; Premiul Nobel pentru Fizică în 1935 (n. 1891)

– 1980: A murit actorul britanic de film Peter Sellers (n. 1925)

– 1991: A murit Isaac Bashevis Singer, scriitor american de origine poloneză; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1978 (n. 1904). NOTĂ: Alte surse dau naşterea în anul 1902

– 1992: A murit actriţa franceză Arletty (Léonie Bathiat), vedetă a cinematografului interbelic, actriţă preferată a regizorului de film Marcel Carné (n. 1898)

Sursa: RADOR