Interviu cu eurodeputatul Norica Nicolai despre situația pescuitului recreativ în Uniunea Europeană și cum își poate relansa România propria industrie de acvacultură
Publicat de Cristina Sîmbeteanu, 7 iunie 2018, 17:48 / actualizat: 10 iunie 2018, 21:11
După două luni de prohibiție, pescuitul în apele naturale ale Dunării s-a reluat, iar pescarii amatori pot prinde pește fără nicio taxă. Permisul pentru pescuit pentru anul acesta este gratuit și se poate obține de pe site-ul ARBDD. Și pescuitul comercial se reia de astăzi fără ca pescarii să aibă nevoie de permise și autorizații noi pentru că valabilitatea celor emise în 2017 a fost prelungită.
Este un moment bun să aduce în discuție subiectul pescuitului, mai ales a celui recreativ. În Deltă este o mare dezbatere pe acestă temă, în special pe conceptul catch and release (prinde și eliberează). Potrivit raportului Noricăi Nicolai privind situația pescuitului recreativ în Uniunea Europeană, adoptat de Comisia de profil a Parlamentului European, „pescuitul recreativ din zonele maritime va fi mai bine reglementat și monitorizat la nivelul Uniunii Europene, după ce Comisia Parlamentară pentru pescuit a adoptat raportul eurodeputatului liberal Norica Nicolai privind situația pescuitului recreativ în UE, cu o majoritate de 21 de voturi pentru și 2 voturi împotrivă“.
De la pescuit sportiv la pescuit industrial, doar un pas?…
Reporter: Raportul pe care l-ați întocmit privind situația pescuitului recreativ în Uniunea Europeană a fost adoptat de Comisia Parlamentară. Potrivit documentului, pescuitul recreativ din zonele maritime va fi bine monitorizat și reglementat la nivelul Uniunii Europene. Care sunt problemele pe care le-ați identificat, doamnă eurodeputat?
Vicepreședintele grupului ALDE din Parlamentul European, eurodeputatul Norica Nicolai: Nu cu privire la România, pentru că, din păcate, pescuitul în Marea Neagră nu reprezintă o componentă economică majoră, dar Marea Nordului și statele nordice se confruntă cu acest fenomen. În spatele pescuitului recreativ se ascunde adesea pescuitul industrial pentru că nu avem reglementat numărul de capturi pe care un pescar recreativ le poate obține. Sunt asociații mici de pescari care pescuiesc mai mult decât trebuie și în felul acesta, cel puțin Suedia și Finlanda se confruntă cu o situație în care a scăzut numărul stocurilor de ton în zonă. Pentru noi va mai avea probleme Oceanul Atlantic, în zona Spaniei și a Franței, în ceea ce privește pescuitul recreativ, din aceleași motive ca și țările nordice și de aceea cred că trebuie reglementat foarte clar numărul de capturi, în așa fel încât recreerea să nu se transforme într-un pescuit industrial producător de venituri substanțiale și care adesea sunt neimpozibile de statele membre.
Reporter: Doamna eurodeputat, pescuitul în calitate de componentă economică a unei țări. România este o țară cu ieșire la Marea Neagră, avem și o deltă și totuși pescuitul nu reprezintă o componentă economică. De ce?
Vicepreședintele grupului ALDE din Parlamentul European, eurodeputatul Norica Nicolai: Nu, pentru că, din păcate, deși până în 1989 România era una dintre puterile globale în ceea ce privește pescuitul oceanic, eram a patra flotă a lumii, astăzi nu mai suntem nimic, nu mai avem această componentă, iar Marea Neagră a fost abandonată. Pescuim foarte puțin la Marea Neagră, acum avem, știți foarte bine, cota la calcan, iar eu doresc să pescuim și mai mult în ceea ce privește rapanele, pentru că aici, din păcate, în mod greșit statul român a impus o cotă. În viziunea europeană și a politicii de pescuit, rapanele nu sunt protejate, sunt niște specii invazive, care chiar trebuie curățate din mare pentru a da șansa celuilalt stoc să se regenereze. În aceste condiții, sper că prin colaborarea dintre Ministerul Agriculturii, vom înlătura acest impediment pentru pescarii români și vom dezvolta afaceri. La mare, în zona Constanța, sunt deja fabrici care prelucrează aceste rapane, sunt fabrici care exportă foarte mult. Văd că și pe litoral rapanele sunt destul de solicitate de către consumatori, dar am putea câștiga mult mai mult printr-un pescuit corect în acestă zonă, în beneficiul economic, dar și în beneficiul delectării turiștilor pentru că pescuitul este foarte important într-o alimentație sănătoasă.
Reporter: Este foarte adevărat. Vreau să rămânem puțin la această componentă economică. De la Constanța vreau să mergem la nivelul Uniunii Europene, după care să trecem în zona Deltei cu acest subiect. La anul, în contexul în care România deține președinția Consiliului Uniunii Europene pentru o perioadă de 6 luni, dosarul Brexit va fi pe masa acestei președinții. Cum plasăm componenta economică a pescuitului în dosarul Brexit?
Vicepreședintele grupului ALDE din Parlamentul European, eurodeputatul Norica Nicolai: Să știți că va fi unul din cele mai dificil de negociat dintre dosare, dar pe negocierea tehnică, nu pe negocierea politică pe care o desfășurăm acum. Sper să se încheie un acord cu privire la ieșirea Marii Britanii. Uniunea Europeană s-a pregătit. Pot să vă spun că vom negocia pe cele 140 de specii de pește pe care le gestionăm împreună, dar va trebui să negociem și pe acordurile de pescuit cu state terțe, Marea Britanie fiind parte și aici riscăm să avem o serie de probleme. Sper să nu fie probleme de blocaj, în așa fel încât industria europeană de pescuit să piardă și, să găsim cele mai bune soluții pentru a continua această activitate. Marea Neagră nu este foarte relevantă în materie de politică de pescuit, dar eu cred că România poate face din pescuit o industrie profitabilă dacă va finanța masiv acvacultura.
Reporter: Se va întâmpla acest lucru? Ma refer la finanțare? Există astfel de proiecte?
Vicepreședintele grupului ALDE din Parlamentul European, eurodeputatul Norica Nicolai: Sunt foarte multe proiecte în România care au fost depuse, unele au fost adjudecate, dar rebuie să recunosc foarte sincer și este opinia mea, că o serie de elemente birocratice care nu au fost rezolvate de autorități au împiedicat pe cei interesați să depună proiecte relevante. În momentul de față, înțeleg că putem să avem o șansă să depunem mai multe proiecte, deși banii europeni pe pescuit sunt foarte puțini, 167 de milioane de euro nu înseamnă nimic la potențialul României și sper că vom reuși să consumăm această sumă, iar pe planificarea următoare să luăm cel puțin câteva sute de milioane de euro care să fie dedicate acvaculturii, nu numai pe zonă marină ci și pe întreg teritoriul statului. Numai că trebuie să reglementăm o serie de chestiuni care țin de regimul juridic al malurilor și al luciului de apă.
Se pun la cale proceduri simplificate pentru absorbția de fonduri UE
Reporter: Este un punct pe care l-ați menționat foarte bine. În exercițiul actual, România nu stă bine la capitolul absorbție de fonduri europene. Cu siguranță ar putea exista o dezvoltare practică în comunitățile locale, regionale și la nivel național, dacă absorția fondurilor europene ar fi făcută cum trebuie, mai aplicat, mai concentrat. Ce putem face pentru următorul exercițiu financiar, în așa fel încât să atragem aceste fonduri europene, în așa fel încât comunitățile să beneficieze de acești bani pe care îi avem la dispoziție?
Vicepreședintele grupului ALDE din Parlamentul European, eurodeputatul Norica Nicolai: ALDE, în momentul de față, este preocupat de un proiect de simplificat de absorție a fondurilor europene, în ceea ce privește România. Și la Bruxelles ne gândim să mai simplificăm puțin procedurile, să le facem mult mai accesibile pentru absorția fondurilor europene pentru că știți bine că în materie de pescuit nu am consumat foarte mult la nivel european. Au fost peste 6 miliarde de euro și în momentul de față, deci aproape de finalul exercițiului bugetar, nu cheltuim decât maximum 3 miliarde, ceea ce înseamnă foarte puțin. Pentru noi ar fi o oportunitate să intrăm cu o sumă mult mare adresată acestui domeniu. Dacă reglementăm foarte clar regimul pisciol, dacă nu mai implicăm atât de multe autorități în avize care sunt necesare, eu cred că comunitățile locale pot organiza ele ferme de pescuit fiabile și pot crea locuri de muncă peteritoriul lor. Dacă, însă îi blocăm pe oameni în obținerea a numeroase avize așa cum se întâmplă astăzi, pescuitul devine sau rămâne un deziderat. Știm foarte bine ce se întâmplă în Deltă.
Reporter: În Delta Dunării era următoare oprire pentru discuția noastră, doamnă eurodeputat. La comunintățile locale. Cei mai mulți oameni de acolo trăiesc din pescuit, adică se hrănesc. Am citit Propunerea de Rezoluție a Parlamentului European referitoare la pescuitul recreativ în Uniunea Europeană și mi-au atras atenția mai multe articole. Unul dintre ele menționeză distincția juridică clară între pescuitul recreativ, pescuitul de semi-subzistență și pescuitul semi-comercial. Este posibil ca anumite activități de pescuit ilegal nedeclarat și nereglementat să nu fie depistat. Este o întreagă dezbatere în Delta Dunării pe această temă, a pescuitului recreativ și mai ales pe subiectul catch and release – prinde și eliberează. Cum facem această distincție între pescuitul recreativ, pescuitul de semi-subzistență și pescuitul semi-comercial?
Vicepreședintele grupului ALDE din Parlamentul European, eurodeputatul Norica Nicolai: După părerea mea putem face această departajare foarte simplu: după numărul de capturi pe care îl poate obține un pescar. Dacă este număr mic, rezonabil, este pescuit recreativ. Pescuitul de semi-subzistență presupune un număr mai mare de capturi pentru că este destinat exclusiv hranei, dar asta după ce vom avea un aviz științitic. Avem la Galați o universitate, mai avem încă expertiză în acest domeniu și putem găsi reglementări care să facă această distincție. În ceea ce privește catch and release să știți că e un concept pe care Germania nu-l iubește foarte tare. Alte state cu o viziune mai ecologică îl promovează. Este un concept destul de controversat. Mulți se gândesc că dacă eliberăm peștele după ce l-am rănit care va fi soarta lui? Nu cumva contribuim mai mult la mortalitate eliberându-l? Cred că noi nu am avut o discuție foarte serioasă în țară despre acest subiect. Cred că va trebui să nu ne atașăm foarte repede de acest concept, să nu facem o politică de stat și să analizăm foarte clar din punct de vedere științific care este situația. Și eu cred că acest pește care a fost prins și a fost rănit nu mai este un pește fiabil pentru ecosistem și atunci ne păcălim cumva singuri de dragul unui concept.
-
CITEȘTE și: Premieră în România: Din această vară, Tulcea va avea un centru de primă vânzare a peştelui
Reporter: Tulcea va avea din vară un centru de primă vânzare a peștelui. Este un centru realizat cu fonduri europene care trebuia pornit de foarte mult timp. În 2015 a fost gata clădirea, iar bursa s-ar putea deschide peste 2 luni. Viitoarea piață de pește va reglementa cantitățile prinse în Deltă, circuitul peștelui până la beneficiarul final, iar prețurile vor fi stabilite electronic în fiecare săptămână nemaifiind lăsate la latitudinea patronilor de cherhanale. Se întâmplă după zece ani de la debutul proiectului cu finanțare europeană și la 3 ani de la inaugurarea clădirii în care va funcționa piața. De ce durează atât de mult punerea în practică a proiectelor cu fonduri europene?
Vicepreședintele grupului ALDE din Parlamentul European, eurodeputatul Norica Nicolai: Vreau să vă spun că acest proiect finanțat cu fonduri europene este un proiect în opinia mea discutabil. A fost foarte mult entuziasm la început. Această bursă depinde de stocul de pește care va fi prins și știm cu toții cât de mult a scăzut în ultimii ani stocul de pește în Delta Dunării. Eu cred că va funcționa, dar nu foarte mult. Nu este o problemă de durată a implementării a unui proiect european, ci mai degrabă este o problemă de viziune. Și stabilirea prețurilor în regim de bursă poate fi una interesantă, dar lăsați-mă să mă îndoiesc cu privire la viabilitatea pe termen lung a acestui proiect. Mai ales că implementarea lui a durat peste 10 ani. Vom încerca să vedem care va fi evoluția acestui proiect de bursă de pește la Tulcea.
Reporter: Nu este o idee bună că pescarii se pot organiza sub această umbrelă? Întrebarea este de ce au așteptat până acum?
Vicepreședintele grupului ALDE din Parlamentul European, eurodeputatul Norica Nicolai: Probabil că au fost niște impedimente de ordin economic. Este foarte greu când ai puține asociații de pescari, când nivelul pescuitului a scăzut în Delta Dunării, când ai probleme de menținere a ecosistemului, să implementezi un astfel de proiect. Eu cred că acest proiect va fi unul care va funcționa foarte puțin și va fi unul formal, dar merită să încercăm poate realitatea ne va contrazice și bursa de pește de la Tulcea va funcționa foarte bine.
Un interviu realizat de Adelina TOCITU