Calendarul zilei – 15 mai

Publicat de Codrin RAITA, 15 mai 2018, 06:00 / actualizat: 15 mai 2018, 8:08

EVENIMENTE INTERNE

– Senat

* ora 9:00 – lucrări în Comisiile Permanente

• ora 10:00 – Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială
• ora 11:00 – Comisia economică, industrii şi servicii
• ora 11:30 – Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi
• ora 12:00 – Comisia pentru transporturi şi energie
• ora 12:00 – Comisia pentru dezvoltare regională, administrarea activelor statului și privatizare
• ora 14:30 – Comisia pentru sănătate publică

* Comisia de apărare şi ordine publică din Senat o audiază pe ministrul de interne, Carmen Dan, cu privire la seria de infracţiuni grave, cu violenţă, cu care s-a confruntat România în ultimele luni

– Camera Deputaţilor

* ora 8:30 – activitate în Comisiile Parlamentare

• ora 10:00 – Comisia pentru buget, finanţe şi bănci – sala 6115
• ora 10:00 – Comisia pentru transporturi şi infrastructură – sala: etaj P1, camera 29
• ora 11:00 – Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport – sala 3150
• ora 12:00 – Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă
• ora 12:00 – Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului – sala 4113, etaj 4
• ora 13:00 – Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi – sala: Comisiei
• ora 13:00 – Comisia pentru sănătate şi familie – sala 2
• ora 15:00 – Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul justiţiei – sala: Mihai Viteazu

– Ministere

* Grupul de presă BURSA organizează a VI-a ediție a conferinței Antreprenoriatul Feminin “Femeia la putere – o lume mai bună” – ora 9:30, la Camera de Comerţ si Industrie a Romȃniei, Sala Aurel Ghibuţiu, Bd. Octavian Goga nr. 2. Participă: Carmen Dan, Ministrul Afacerilor Interne; Ştefan Radu Oprea, Ministru pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat; Andreea Paul, Fondator INACO; Anca Vlad, Președinte Fondator al Patronatului Investitorilor Autohtoni din Romȃnia; Maria Grapini, Europarlamentar; Raluca Turcan, Deputat, Camera Deputaților

– Culte, Biserică

* Bârlad: Conferinţa cu tema „Religiozitatea lui Eminescu”, manifestare ce face parte din programul „Zilele Culturale ale Bârladului” ce se vor desfăşura în perioada 11-20 mai, sub egida Primăriei Municipiului Bârlad şi a Consiliului Local Bârlad – ora 12:00, la Biserica Sf. Ilie din Bârlad. Participă Preasfinţitului Părinte Episcop Ignatie, prof. univ. dr. Nicu Gavriluţă de la Universitatea „Al. Ioan Cuza” din Iaşi, directorul Editurii Junimea şi director fondator al revistei Scriptor Lucian Vasiliu, prof. critic literar Gruia NOVAC.Gazda evenimentului va fi părintele protopop Vasile LĂIU, activitatea desfăşurându-se în parteneriat cu Episcopia Huşilor şi Protopopiatul Bârlad

– Sindicate, Patronate

* Conferință de presă organizată de Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) pentru a prezenta toate detaliile despre prima acțiune de masă din România de recuperare a daunelor provocate de o înțelegere anticoncurențială, reprezentată de cartelul camioanelor – ora 11:00, la hotel Athenee Palace Hilton, str. Episcopiei, nr. 1-3, sala Vivaldi 1

– Economic

* În cadrul Bucharest Technology Week (14 şi 20 mai) are loc  Business Summits de la Athénée Palace Hilton (15-18 mai), cu  o expoziție indoor cu soluții dedicate profesioniștilor

* Braşov: BusinessMark organizează o nouă ediția a Tax & Finance Forum – la Hotel Kronwell

– Cultură

* Editura Humanitas Fiction organizează o întâlnire cu António Lobo Antunes, cel mai important scriitor portughez contemporan, prilejuită de lansarea romanului „Pe râurile ce duc…“, recent apărut în traducerea lui Dinu Flămând în colectia „Raftul Denisei“, coordonată de Denisa Comănescu – ora 19:00, la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, Bd. Regina Elisabeta nr.38.La eveniment vor participa alături de autor, Dinu Flămând, traducător și scriitor și Denisa Comănescu, director general Humanitas Fiction. Seara se va încheia cu o sesiune de autografe

* Prezentarea volumului in limba italiană “Da Traiano alla cortina di ferro”/”De la Traian la cortina de fier” – ora 19:00, la sediul Institutul Italian de Cultură, în Aleea Alexandru nr. 41 din

* Cel de al VII-lea Simpozion anual „Memoria Europei”, organizat de Rețeaua Europeană pentru Memorie și Solidaritate va aduna peste 200 de reprezentanți din 100 de instituții și organizații ce se ocupă de istoria secolului XX. Simpozionul, consacrat în acest an Primului Război Mondial, efectelor și însemnătății acestuia pentru istoria ulterioară a continentului nostru, se va desfășura la București, în sediul Bibliotecii Naționale a României și al Ministerului Culturii și Identității Naționale

* Vernisajul și lansarea catalogului expoziției „Sculptură la Puterea 2”, ce aduce în prim-plan doi sculptori, unii dintre cei mai importanți artiști români, Mircea Roman și Aurel Vlad, organizatori Proiectului Cultural Contemporanii și TNB, coorganizator Institutul Cultural Român – ora 18:30, în Rotonda Teatrului Național Ion Luca Caragiale București. În deschidere vor lua cuvântul Ion Caramitru, directorul general al TNB, Adriana Popescu, director de comunicare și relații internaționale al TNB și Maria Pașc, Proiectul Contemporanii

* Cluj-Napoca: Filiala Cluj a Uniunii Scriitorilor din România şi Societatea Culturală Lucian Blaga Cluj, în parteneriat tradiţional cu Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga” Cluj, organizează cea de-a 28-a ediţie a Festivalului Internaţional  Lucian Blaga în zilele de 15 şi 16 mai. Programul zilei:

• ora 12:00 – Simpozion Lucian Blaga în contemporaneitate:Mircea Muthu: Lucian Blaga – „epuraţie” şi creaţie;Ovidiu Pecican: Lucian Blaga – orizonturi şi zări;Horia Bădescu: Istoria unui proiect (Lucian Blaga în franceză); Elena Abrudan: Lucian Blaga văzut de tineri – lansarea proiectului Blaga revisited (proiecţie)
• Lansare de carte Mircea Popa: „Lucian Blaga, perspective transilvane” (Editura Şcoala Ardeleană) la sediul Filialei Cluj a USR, Str. Universităţii nr. 1
• Rondul de mai al poeţilor. Recital dedicat lui Lucian Blaga şi Zilei latinităţii: Horia Bădescu, Hanna Bota, Doina Cetea, Minerva Chira, Ion Cristofor, Mircea Goga, Vasile Gogea, Andrea Hedeş, Alexandru Jurcan, Gabriela Leoveanu, Menuţ Maximinian, Victor Constantin Măruţoiu, Ştefan Melancu, Alice Valeria Micu, Olimpiu Nuşfelean, Maria Pal, Adrian Popescu, Persida Rugu. Moderator: Irina Petraş – la Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga” Cluj (15 – 16 mai)

* Sfântu Gheorghe: Volumul „GIGI CᾸCIULEANU – OmulDans” va fi lansat pe scena REFLEX 4 – Festivalul Internaţional de Teatru Sfântu Gheorghe

* Chişinău: Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chişinău în colaborare cu Ambasada României în Republica Moldova organizeaza un concert extraordinar de muzică, cu prilejul Zilei Europei, care va fi susţinut de Orchestra Naţională de Cameră a Sălii cu Orgă sub bagheta maestrului Cristian Florea, Corul Naţional de Cameră a Sălii cu Orgă condus de Ilona Stepan şi soliştii: Lola Croitoru (vioară), Cristian Florea (violoncel), Anna Strezeva (orgă), Nadejda Erhan (pian), Ion Negură (flaut) şi Ştefan Negură (nai) – ora 18:00, la Sala cu Orga. Printre partenerii media: Radio Chişinău

* Chişinău şi Iaşi: Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” Chişinău, în colaborare cu Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării al Republicii Moldova, Primăria Municipiului Chişinau, Primăria Municipiului Iaşi, Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova, Institutul de Filologie, Uniunea Scriitorilor din Moldova, Asociaţia Culturală „Feedback” Iaşi, Teatrul Republican de Păpuşi „Licurici”, Secţia Naţională IBBY în Republica Moldova, Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni, Filiala Chişinău, Biblioteca Naţională pentru Copii „Ion Creangă”, Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” şi Biblioteca Universităţii de Stat din Moldova, organizează în perioada 14-17 mai, a X-a ediţie a Festivalului Internaţional de Poezie „Grigore Vieru”. Programul zilei:

►Chişinău (14 – 15 mai)

• ora 10:30 – la Academia de Ştiinţe a Moldovei (AȘM), se va desfăşura simpozionul științific „Grigore Vieru, omul duminicii”. Vor susține prelegeri și vor evoca memoria poetului: acad. Mihai Cimpoi, acad. Valeriu Matei, directorul ICR Chișinău, acad. Nicolae Dabija, Daniel Corbu, Vasile Bahnaru, directorul Institutului de Filologie al AȘM ş.a.
• Începând cu ora 13:00, la Complexul monumental „Scriitorii Unirii”, Truşeni, va avea loc un medalion literar-artistic „Grigore Vieru – Poetul Unirii”, moderator Vasile Grozavu, președintele Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni, Filiala Chişinău. Printre partenerii media: Radio Chişinău

* Olanda: Alături de unsprezece scriitori din Europa, Robert Elekes este invitatul Institutului cultural român Bruxelles la ediţia din 2018 a proiectului „Noaptea literaturii europene”, un eveniment organizat anual de Reţeaua europeană a institutelor naţionale pentru cultură, EUNIC Olanda.În premieră, evenimentul se va desfăşura în două oraşe: Leeuwarden, Capitală europeană a Culturii 2018, respectiv Amsterdam, în zilele de 15 şi 16 mai

– S-a întâmplat într-o zi de 15 mai

* Cu 141 de ani în urmă (1877) apărea, la Bucureşti, până la 16.VI.1889, cotidianul politic şi literar „România liberă”, sub conducerea lui Dimitrie August Laurian

* Acum 127 de ani (1891) era publicată scrisoarea “Rerum Novarum” a Papei Leon al XIII-lea, prima enciclică socială. Leon al XIII-lea a analizat realitatea socială din punct de vedere evanghelic, încercând să găsească în ea soluţii adecvate, pornind de la aceeaşi perspectivă. S-a bazat astfel pe Sfintele Scripturi şi pe tradiţia Bisericii pentru a propune soluţii la lucrurile noi care apăreau. În felul acesta, el a introdus o metodologie care a devenit repede caracteristică a învăţăturii sociale a Bisericii: „Rerum Novarum a tratat problema muncitorilor cu o metodă care va deveni o paradigmă permanentă pentru dezvoltările următoare ale doctrinei sociale”

* Se împlinesc 55 de ani (1963) de la lansarea navei cosmice americane „Mercury 9”, la bordul căreia se afla astronautul Gordon Cooper, primul american care a rămas pe orbită mai mult de 24 de ore. A fost prima evaluare americană a efectelor zborului în spaţiul cosmic asupra organismului uman

* Cu 28 de ani în urmă (1990) a avut loc reluarea, după 40 de ani de întrerupere, a relaţiilor diplomatice dintre România şi Sfântul Scaun. La data de 10.V.1927 a fost semnat Concordatul cu Vaticanul, prin care se reorganiza cultul catolic în România, în sensul supunerii sale faţă de legile ţării (a intrat în vigoare la 7.VII.1929). După a doua conflagraţie mondială, în condiţiile instaurării în ţara noastră a regimului comunist, prin Decretul 151/17.VII.1948, partea română a denunţat Concordatul cu Sfântul Scaun, începând şi represiunea împotriva Bisericilor Romano-Catolică şi Greco-Catolică din România

Aniversări – Comemorări

– Sf. Ierarh Iacob Putneanul, mitopolitul Moldovei (Calendarul Creştin-Ortodox 2018). NOTĂ: Mitropolitul Iacob (1719-1778) şi-a închinat întreaga viaţă slujirii Bisericii, luminării poporului prin şcoală şi tipar, apărării celor nedreptăţiţi şi povăţuirii sufletelor spre mântuire, rămânând în amintirea poporului credincios drept „păstorul celor săraci şi smeriţi, care a dus o viaţă de Sfânt”. De aceea, cu prilejul împlinirii a 550 de ani de la întemeierea Mănăstirii Putna, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât, în şedinţa din 6-7 iunie 2016, trecerea lui în rândul Sfinţilor, cu zi de prăznuire la 15 mai, ziua trecerii sale la cele veşnice

– Conform Calendarului musulman, la răsăritul stelelor în ziua de marţi 15 mai, începe Ramadanul, luna postului musulman (până la 14 iunie)

– „Ziua Chimiştilor Militari” (Ziua trupelor de apărare NBC – nucleară, biologică şi chimică); prin Decizia ministerială 297/15.V.1923 ( – 95 de ani) s-a înfiinţat, în cadrul Ministerului de Război, Comitetul consultativ pentru chestiunile tehnice privitoare la războiul chimic; denumirea acestei structuri a suferit, de-a lungul timpului, modificări: Secţia a IV-a a Gazelor de Luptă (din septembrie 1923), Serviciul Apărării contra Gazelor (1925), Direcţia Serviciului Chimic Militar (1931), Comandamentul Trupelor Chimice (1951) etc.

– „Ziua Familiei Române”; marcată, începând din anul 1994 (Anul internaţional al familiei), printr-o hotărâre a Guvernului, la propunerea Institutului Român pentru Drepturile Omului/IRDO, la aceeaşi dată cu „Ziua internaţională a familiilor”. NOTĂ: Biserica Ortodoxă Română marchează „Ziua Naţională a Familiei” în duminica cea mai apropiată de data de 15 mai; în 2018, la 13 mai

– „Ziua Medicului Veterinar”, instituită la cel de-al VI-lea Congres Naţional de Medicină Veterinară (1994), ziua de 15 mai având mai multe semnificaţii pentru medicina veterinară românească: la 15 mai 1861 domnitorul Alexandru Ioan Cuza a semnat Decretul de înfiinţare a Şcoalei de Arta Veterinăriei, care a funcţionat în cadrul Şcolii Naţionale de Medicină şi Farmacie din Bucureşti; la 15.V.1871 va fi înfiinţată Societatea de Medicină Veterinară, desfiinţată în 1949 şi reînfiinţată la 15.V.1971; la 15 mai 1991 au fost înfiinţate Direcţiile Sanitare Veterinare Judeţene, prin aceasta serviciile veterinare desprinzându-se de sub tutela Direcţiilor Agricole

– „Ziua Poliţiei Militare”; prin Ordinul ministrului apărării naţionale din 15.V.1990 s-au înfiinţat unităţile şi subunităţile de poliţie militară din cadrul Armatei Române; istoricul Poliţiei Militare se află în strânsă legătură cu istoricul jandarmeriei române, de unde îşi are originile. Gendarmeria – denumirea din acea epocă – a fost înfiinţată şi subordonată Ministerului de Resbelu (Război). Primele atestări ale activităţii de „poliţie a trupei” se regăsesc în documentele de „fiinţare a gendarmeriei” din 3 aprilie 1850, emise de Domnul Grigore Alexandru Ghica, iar misiunile specifice au fost consemnate şi în Ordonanţa 896 din 20 iunie 1864 semnată de Domnitorul Al. I. Cuza. Termenul consacrat de Poliţie Militară îşi are originile în anul 1893, când, pe vremea Regelui Carol I, cu aprobarea acestuia, legiuitorul Lascăr Catargiu a promulgat „Legea asupra Gendarmeriei rurale”

– 1838: S-a născut pictorul şi desenatorul Nicolae Grigorescu, considerat unul dintre întemeietorii picturii române moderne şi unul dintre cei mai importanţi impresionişti români; peisagist şi portretist; a realizat şi picturile murale pentru mânăstirile Căldăruşani (1854-1856), Zamfira (1857) şi Agapia (1858-1861); împreună cu Carol Popp de Szathmary, Sava Henţia şi George Demetrescu-Mirea, a participat la Războiul de independenţă (1877-1878), imortalizând pe carton, apoi pe pânză, acţiunile soldaţilor români; membru de onoare al Academiei Române din 1899 (m. 1907) – 180 de ani

– 1844: S-a născut Matei Drăghiceanu, inginer şi geolog; în 1867 s-a înscris la Şcoala de Mine din Paris, fiind primul inginer român de mine; a realizat prima hartă de soluri din România, la scara 1/500.000 (hartă geologică ce însoţea o monografie a judeţului Mehedinţi); membru de onoare al Academiei Române din 1933 (m. 1939)

– 1847: S-a născut Ioniţă Scipione Bădescu, poet şi publicist; prieten cu Mihai Eminescu; membru al Societăţii literare „Junimea” (m. 1904)

– 1859: S-a născut publicistul Iuliu Moisil; importante contribuţii în modernizarea învăţământului românesc; din 1910, odată cu înfiinţarea Muzeului Pedagogic din Bucureşti, a fost numit director al acestuia, calitate în care a desfăşurat o bogată activitate de organizare şi colecţionare de materiale didactice; membru de onoare al Academiei Române din 1943 (m. 1947). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii 19 mai 1859

– 1873: A murit (la Heidelberg, Germania) Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al Principatelor Române (1859-1862) şi al statului naţional România (1862-1866); participant activ la Revoluţia de la 1848 din Moldova; la 5/17.I.1859 a fost ales domn al Moldovei, iar la 24.I/5.II.1859 şi al Ţării Româneşti, înfăptuindu-se astfel unirea celor două ţări române; ca domnitor, Cuza a dus o susţinută activitate politică şi diplomatică pentru recunoaşterea uniunii personale (de la 1859) de către puterea suzerană şi puterile garante şi apoi pentru desăvârşirea unirii Principatelor Române, prin înfăptuirea unităţii constituţionale şi administrative, care s-a realizat în ianuarie 1862, când Moldova şi Ţara Românească au format un stat unitar cu numele de România, cu capitala la Bucureşti, cu un singur Guvern (22.I/3.II.1862) şi un singur Parlament (24.I/5.II/1862); sub domnia sa s-au pus bazele dezvoltării moderne a naţiunii române din punct de vedere economic, social, politic şi cultural; guvernarea sa a întâmpinat, însă, o puternică opoziţie din partea conservatorilor şi a liberalilor radicali, care au organizat un complot şi l-au silit să abdice (11/23.II.1866); fiind exilat, Cuza îşi va petrece restul vieţii dincolo de hotarele ţării; membru de onoare post mortem al Academiei Române din 2018 (n. 1820) – 145 de ani

– 1881: S-a născut prozatorul şi publicistul Nicolae N. Beldiceanu; fiul poetului junimist Neculai Beldiceanu (m. 1923)

– 1884: S-a născut Octav Botez, istoric şi critic literar; colaborator constant al revistei ieşene „Viaţa Românească”, din cercul căreia a făcut parte (m. 1943)

– 1884: A murit, la Paris, Ioan Alecsandri, prozator și traducător (n. 1826)

– 1900: S-a născut medicul Arthur Kreindler, unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai şcolii de neurologie din România; şi-a legat numele de efectuarea primelor encefalografii din ţară; membru titular al Academiei Române din 1948 (m. 1988)

– 1912: S-a născut scriitorul maghiar din România Salámon Ernö (m. 1943, la Mihailovska Stari/URSS)

– 1925: S-a născut Savin Bratu, publicist, editor, critic şi istoric literar (m. 1977)

– 1926: S-a născut Aurel Martin, istoric şi critic literar; importantă activitate în sistemul editorial (Editura Enciclopedică, Editura Minerva) (m. 1993)

– 1931: S-a născut prozatoarea Sonia Larian (pseudonimul literar al Arianei Lewenstein); în 1986 s-a stabilit la Paris, împreună cu soţul său, criticul literar Lucian Raicu (m. 2016)

– 1931: S-a născut Petru Ursache, etnolog, estetician si istoric literar (m. 2013)

– 1933: S-a născut regizorul de film şi scenaristul Andrei Blaier (m. 2011) – 85 de ani

– 1938: S-a născut Horia Pătraşcu, scenarist, critic de film, publicist şi scriitor (m. 2016) – 80 de ani

– 1938: A murit medicul Gheorghe Marinescu, fondatorul şcolii româneşti de neurologie; a folosit, printre primii, metoda encefalografică în studiul fiziopatologiei sistemului nervos; pionier al filmului ştiinţific mondial (între anii 1898 şi 1901, împreună cu operatorul Constantin Popescu, a utilizat cinematograful în studierea unor maladii psihice); membru titular al Academiei Române din 1905, vicepreşedinte al acestui for (1916-1918; 1925-1928) (n. 1863) – 80 de ani

– 1941: S-a născut actorul Vistrian Roman (m. 1994)

– 1942: S-a născut pictorul Ştefan Ioan Câlţia

– 1956: S-a născut Gino Iorgulescu, fost fotbalist, antrenor, preşedinte al Ligii Profesioniste de Fotbal

– 1993: A murit Aurel Martin, istoric şi critic literar, traducător; importantă activitate în sistemul editorial (Editura Enciclopedică, Editura Minerva) (n. 1926) – 25 de ani

– 1994: A murit Traian Filip, prozator, traducător şi publicist (n. 1929)

– 2004: A murit compozitorul francez de origine română Marius Constant (n. 1925)

EVENIMENTE EXTERNE

– Ramallah, Teritorile palestiniene: Are loc sărbătoarea Al Nakba sau „Ziua Catastrofei”

– Dortmund: Selecţionerul german, Joachim Löw, dezvăluie componenţa echipei naţionale a Germaniei pentru Campionatul mondial de fotbal din Rusia (14 iun. – 15 iul.)

– Boulogne Billancourt: Anunţarea, de către Didier Deschamps, a listei cu jucătorii selecţionaţi pentru Campionatul mondial de fotbal din Rusia

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Internaţională de Acţiune pentru Climă”, a luat naştere datorită schimbărilor climatice considerate una dintre cele mai mari provocări care ne afectează la nivel global

– „Ziua Internaţională a Familiilor”, este o oportunitate pentru a creşte gradul de conştientizare a problemelor de familie şi a proceselor sociale, economice şi demografice care afectează familiile; se marchează din anul 1994, „Anul internaţional al familiei”, pe baza Rezoluţiei 47/237 din 20.IX.1993 a Adunării Generale a ONU. Tema de anul acesta este: „Familiile şi societăţile inclusive”. NOTĂ: A se vedea la 15.V. şi articolul „Ziua Familiei Române”

– „Ziua Latinităţii”; marchează semnarea, la Madrid, la 15.V.1954, a Convenţiei Constitutive a Uniunii Latine, organizaţie interguvernamentală care reuneşte 36 de state, printre care şi România, care au limbi oficiale sau naţionale neolatine; ziua a fost proclamată la al XIX-lea congres al Uniunii Latine, întrunit la Paris în zilele de 13 şi 14 decembrie 2000

– Ziua Naţională a Republicii Paraguay; aniversarea proclamării independenţei din 1811

– 1567: S-a născut compozitorul şi violonistul italian Claudio Monteverdi; considerat primul reprezentat important al operei moderne (m. 1643)

– 1845: S-a născut biologul rus Ilia I. Mecinikov, unul dintre fondatorii microbiologiei, imunologiei şi embriologiei evoluţioniste; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1908, împreună cu germanul Paul Erlich; membru de onoare străin al Academiei Române din 1911 (m. 1916)

– 1859: S-a născut Pierre Curie, fizician şi chimist francez; contribuţii în domeniile magnetismului şi radioactivităţii; împreună cu soţia sa, Maria Sklodowska Curie, a descoperit şi izolat elementele radiu şi poloniu (1898); Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1903, împreună cu soţia sa şi cu Antoine Henri Becquerel (m. 1906, în urma unui accident rutier)

– 1862: S-a născut Arthur Schnitzler, scriitor şi dramaturg austriac, cel mai important reprezentant al Modernităţii vieneze; operele sale au fost adesea controversate, atât datorită francheţei în descrierea sexualităţii, cât şi pentru poziţiile sale ferme împotriva antisemitismului, în scrieri precum piesa de teatru „Professor Bernhardi” (Profesorul Bernhardi) şi „Der Weg ins Freie” (Drum deschis) (m. 1931)

– 1880: S-a născut sculptorul ceh Jan Štursa (m. 1925)

– 1886: A murit poeta americană Emily Dickinson (n. 1830)

– 1890: S-a născut scriitoarea americană Katherine Anne Porter (m. 1980)

– 1891: S-a născut (la Kiev/Ucraina) Mihail Bulgakov, romancier şi dramaturg rus (m. 1940)

– 1898: S-a născut actriţa franceză Arletty (Léonie Bathiat), vedetă a cinematografului interbelic; actriţă preferată a regizorului de film Marcel Carné (m. 1992) – 120 de ani

– 1898: A murit violonistul şi compozitorul maghiar Ede Reményi (Eduard Reményi) (n. 1828) – 120 de ani

– 1901: S-a născut Xavier Herbert, scriitor australian (m. 1984)

– 1909: S-a născut actorul britanic de film James Mason (m. 1984)

– 1911: S-a născut Max Frisch, dramaturg, romancier şi arhitect elveţian, unul dintre cei mai reprezentativi scriitori de limbă germană (m. 1991)

– 1915: S-a născut economistul american Paul A.(nthony) Samuelson, primul american laureat al Premiului Nobel pentru Economie în anul 1970 (m. 2009)

– 1938: S-a născut actriţa franceză Mireille Darc (nume la naştere: Mireille Aigroz), simbol al cinematografiei franceze din anii ’70 ai secolului XX (m. 2017) – 80 de ani

– 1940: S-a născut Lainie Kazan, actriţă de film şi cântăreaţă americană

– 1944: S-a născut sociologul german Ulrich Beck, autorul teoriei “societăţii riscului” (m. 2015)

– 1951: S-a născut Frank Anthony Wilczek, fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 2004 împreună cu David Gross și David Politzer pentru descoperirea libertății asimptotice în teoria interacțiunii tari

– 1953: S-a născut Mike Oldfield (Michael Gordon Oldfield), compozitor şi muzician poli-instrumentist britanic – 65 de ani

– 1967: A murit pictorul american Edward Hopper (n. 1882)

– 1995: A murit Eric Porter, actor englez (n. 1928)

– 2012: A murit scriitorul şi diplomatul mexican Carlos Fuentes (n. 1928, în Panama)

– 2013: A murit tenorul franco-australian Albert Lance (numele real: Lancelot Albert Ingram) (n. 1925) – 5 ani

– 2016: A murit astrofizicianul francez Andre Brahic; a descoperit inelele planetei Neptun; cunoscut pentru pasiunea sa de a populariza ştiinţele (n. 1942)

Sursa: RADOR