Calendarul zilei – 23 aprilie
Publicat de Codrin RAITA, 23 aprilie 2018, 06:00 / actualizat: 28 aprilie 2018, 16:38
EVENIMENTE INTERNE
– Senat
* ora 12:30 – şedinţa pregătitoare a Biroului Permanent
* ora 13:00 – şedinţa Biroului Permanent şi ședința Comitetului liderilor grupurilor parlamentare
* ora 14:00 – lucrări în grupurile parlamentare
* ora 16:00 – lucrări în plen
– Camera Deputaţilor
* ora 14:00 – şedinţa Biroului Permanent şi şedinţa Comitetului liderilor grupurilor parlamentare
* ora 15:00 – activităţi în cadrul grupurilor parlamentare
* ora 16:00 – şedinţă în plen
* Şedinţe ale Comisiilor parlamentare:
- ora 12:00 – Comisia pentru politică externă
- ora 16:00 – Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi – sala Mihai Viteazul
– Apărare, Interne
* Statul Major al Forţelor Terestre organizează o o ceremonie militară de depuneri de coroane de flori, dedicată sărbătoririi Zilei Forţelor Terestre (23 apr.) – ora 9:00, la Monumentul Eroilor căzuţi în Teatrele de Operaţii şi pe teritoriul României, din Parcul Tineretului
* Bistriţa: Ziua Porţilor Deschise la sediul Brigăzii 81 Mecanizată „General Grigore Bălan” şi ceremonie militară şi religioasă, cu ocazia Zilei Forţelor Terestre – ora 10:00, la sediul Brigăzii, Str. Avram Iancu nr. 4 şi ora 13:00, pe platoul Brigăzii 81 Mecanizată
– Sindicate, Patronate
* Cu ocazia Zilei Feroviarului (23 apr.), Federaţia Mecanicilor de Locomotivă din România (FMLR) va organiza un marş către Piaţa Victoriei, şi, totodată, va depune un memoriu la Guvern
– Economic
* Cea de-a VI-a ediţie a conferinţei ZF Mobilio – mobile e-commerce 2018 Focus on GDPR, organizată de Ziarul Financiar – ora 9:00, la Hotel Radisson Blu
– Cultură
* Orchestra Filarmonicii din Hangzhou va evolua pe scena Ateneului Român, alături de violonistul Ning Feng, sub bagheta dirijorală a lui Yang Yang, într-un concert ce face parte din Turneul European 2018 – ora 19:00
* Pierce Brown, unul dintre numele în ascensiune ale literaturii SF & Fantasy, aflat în vizită în România, în perioada 23-25 aprilie, la invitația editorului său român, Editura Paladin, imprint al Grupului Editorial ART, se va adresa publicului cititor, astăzi, de la ora 14:00, la Apollo 111, Palatul Universul, Str. Actor Ion Brezoianu nr. 23-25
* În perioada 23 aprilie – 4 mai, Elite Art Gallery găzduiește expoziția personală „Ikariotika” a artistului Maurice Mircea Novac. Vernisajul expoziției va avea loc în data de 24 aprilie, de la ora 18:30, în Piaţa Naţiunile Unite nr. 3-5, Bloc B2, parter. Program de vizitare: Luni – Vineri: între orele 12:00 – 19:00. Sâmbătă: între orele 11:00 – 15:00
* Craiova: Cea de-a XI-a ediție a Festivalului Internațional Shakespeare se va desfăşura, în perioada 23 aprlie – 6 mai, sub genericul „Planeta Shakespeare”. Astăzi, de ziua nașterii și a morții lui William Shakespeare, festivalul se va deschide cu spectacolul „Poveștile africane ale lui Shakespeare”, prezentat de Teatrul Nou din Varşovia (Polonia), în regia lui Krzysztof Warlikowski. Organizat de Teatrul Naţional „Marin Sorescu” şi Fundaţia Shakespeare, cu sprijinul Primăriei Municipiului Craiova şi Consiliului Local Municipal, Festivalul Internaţional Shakespeare aduce peste 25 de spectacole din 13 ţări precum: Polonia, Marea Britanie, Coreea de Sud, Africa de Sud, România, Belgia, Franţa, Japonia, Australia, Canada, Brazilia sau SUA
* Ankara, Turcia: Institutul Cultural Român „Dimitrie Cantemir” din Istanbul susține participarea Teatrului de Păpuși „Puck” din Cluj-Napoca cu piesa „Strada cu îngeri”, la Festivalul Internațional pentru Copii și Tineret „Little Ladies, Little Gentlemen”, ediția a XIV-a, care va avea loc în perioada 23 – 29 aprilie
- Primele reprezentații ale teatrului clujean pe scena de la Ankara vor fi în data de 29 aprilie, de la orele 11:00 și 14:00, la Devlet Tiyatroları İrfan Şahinbaş Atölye Sahnesi
- În data de de 30 aprilie, Teatrul de Păpuşi „Puck” urcă din nou pe scena Devlet Tiyatroları İrfan Şahinbaş Atölye Sahnesi, în două spectacole, cu începere de la ora 11:00, respectiv ora 14:00
* Chişinău: Teatrul Evreiesc de Stat din București și Teatrul Satiricus „Ion Luca Caragiale” din Chișinău continuă și în acest an proiectul inițiat anul trecut – Teatru Peste Prut, în cadrul celei de-a II-a ediții, în perioada 23-29 aprilie:
- Astăzi are loc spectacolul „Bucureşti 41 – Tur Retur”, de Andreea Chindriș, Alexa Bacanu și Alexandru Berceanu, regia Alexandru Berceanu
* Varşovia: Institutul Cultural Român de la Varșovia participă, pentru al doilea an consecutiv, pe tot parcursul lunii aprilie, la proiectul „Poems in the City / Poezia în oraș”, derulat sub egida EUNIC Varșovia și dedicat promovării poeziei contemporane europene în mediul urban, la care vor fi prezenţi doi poeți de limbă română – Teodora Coman (din România) și Dumitru Crudu (din Republica Moldova). Programul zilei:
- Are loc o seară de poezie europeană, ocazie cu care vor fi citite toate textele din proiect, în original și limba polonă, de reprezentanții institutelor culturale și actori profesioniști polonezi – la Teatrul Regal din Parcul Łazienki. Data nu a fost aleasă întâmplător, întrucât 23 aprilie este Ziua Mondială a Cărții
– S-a întâmplat într-o zi de 23 aprilie
* Acum 618 ani (1400) Alexandru cel Bun a urcat, cu ajutorul lui Mircea cel Bătrân (domnul Ţării Româneşti), pe tronul Moldovei. Domnia acestuia este una dintre cele mai lungi din istoria ţării (până în ianuarie 1432). Pe plan intern s-a îngrijit de dezvoltarea Moldovei (organizarea instituţională, intensificarea comerţului, recunoaşterea Mitropoliei moldovene de către Patriarhia de la Constantinopol). Pe plan extern a respins primul atac al turcilor asupra Moldovei (1420)
* Cu 138 de ani în urmă (1880) a fost înfiinţată Direcţia Princiară a Căilor Ferate din România, prima formă de administraţie feroviară de stat sub emblema „CFR”. Primul conducător al Direcţiei Princiare CFR, înfiinţată prin Decretul 1248/1880 a fost colonelul Ştefan Fălcoianu. Principele României Carol I şi I. C. Brătianu, ca ministru secretar de stat la lucrări publice, au semnat decretul nr. 1848 publicat în Monitorul Oficial nr. 94/1880, prin care a luat naştere prima administraţie feroviară de stat din România
* Acum 131 de ani (1887) avea loc sfinţirea Catedralei mitropolitane de la Iaşi, adevărat eveniment naţional, la care a luat parte şi regele Carol I. Ideea construirii la Iaşi a unei biserici monumentale a aparţinut mitropolitului Veniamin Costache. Hrisovul domnesc de înălţare a bisericii datează din 8.VIII.1826. Primele lucrări, după planul arhitecţilor Freywald şi Bucher, s-au desfăşurat între anii 1833 şi 1839. Din cauza unor probleme tehnice, acestea vor fi sistate până în anul 1880, când vor fi reluate din iniţiativa mitropolitului Iosif Naniescu, după planul arhitectului Alexandru Orăscu. Pictura interioară a bisericii a fost realizată de Gheorghe Tattarescu
* În urmă cu 108 ani (1910) a avut loc, la Bucureşti, Congresul de constituire a Partidului Naţionalist-Democrat, condus de Nicolae Iorga şi Alexandru C. Cuza. A fost adoptat un program de esenţă conservator-junimistă, care se adresa mai ales tineretului intelectual provenit din mediul rural şi unei părţi a populaţiei cu venituri mici şi mijlocii de la oraşe (23.IV/6.V – 24.IV/7.V)
* Cu 97 de ani în urmă (1921) a fost semnată, la Bucureşti, Convenţia de alianţă defensivă româno-cehoslovacă (intrată în vigoare la 27.V.1921), care, împreună cu Convenţiile similare româno-iugoslavă (7.VI.1921) şi cehoslovaco-iugoslavă (14.VIII.1920), formează baza Micii Înţelegeri (organizaţie de securitate regională, defensivă, alcătuită din România, Cehoslovacia şi Iugoslavia prin convenţii bilaterale de alianţe, având drept scop menţinerea şi apărarea statu-quo-ului teritorial stabilit prin tratatele încheiate în urma Primului Război Mondial. Cunoscută şi sub numele de Mica Antantă, aceasta şi-a încetat activitatea în 1938
* În urmă cu 56 de ani (1962), în perioada 23 – 25 aprilie, printr-o plenară specială a Partidului Muncitoresc Român şi o sesiune specială a Marii Adunări Naţionale (27-30 aprilie), se marca încheierea cooperativizării agriculturii în România, proces început în martie 1949, care trebuia, teoretic, să se realizeze prin asocierea pe baza liberului consimţământ al ţăranilor, dar care s-a caracterizat prin abuzuri şi violenţe. Zeci de mii de ţărani au fost supuşi unor presiuni, dar şi represiuni judiciare, fiind judecaţi şi condamnaţi la ani grei de temniţă pentru a se fi opus colectivizării forţate
Aniversări – Comemorări
– Sf. Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă (Calendarul Creştin-Ortodox 2018)
– Sf. Mare Mucenic Gheorghe (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică 2018)
– Sf. Gheorghe, martir (Calendarul Romano-Catolic 2018)
– „Ziua Bibliotecarului din România”, marcată pe baza Hotărârii de Guvern nr. 293 din 14 aprilie 2005; coincide cu „Ziua mondială a cărţii şi a drepturilor de autor” instituită de UNESCO în anul 1995
– „Ziua Cărţii”, stabilită şi în România prin Legea nr. 81/2014; iniţiativa are ca premisă decizia Congresului General UNESCO, din anul 1995, pentru declararea zilei de 23 aprilie ca „Ziua Mondială a Cărţii”, „pentru a aduce un tribut de respect tuturor scriitorilor şi, în acelaşi timp, pentru a-i încuraja pe toţi cititorii, dar în special pe tineri, să descopere plăcerea lecturii”
– „Ziua Naţională a Consultantului Fiscal din România”
– „Ziua Feroviarilor”; instituită iniţial, prin H.G. 815/1994, ca „Zi a ceferiştilor” şi marcată la 16 februarie, a fost modificată cu actuala denumire şi dată de marcare (de Sf. Mare Mucenic Gheorghe) prin H.G. 300/15.IV.1999. Principele României Carol I şi I. C. Brătianu, ministru secretar de stat pentru lucrări publice, au semnat, la 23 aprilie 1880, Decretul nr. 1848, publicat în Monitorul Oficial nr. 94/1880, prin care a luat naştere prima administraţie feroviară de stat din România, sub emblema „CFR”
– „Ziua Forţelor Terestre”, marcată în ziua patronului spiritual al acestora – Sf. Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă
– 1740: A murit compozitorul şi organistul Daniel Croner (n. 1656)
– 1859: S-a născut Lazăr Şăineanu (pseudonimul lui Lazar Schein), lingvist, filolog şi folclorist român, stabilit în Franţa în anul 1901; lucrări despre limba şi folclorul român; elev remarcabil al lui Hasdeu, a preluat de la acesta, în primul rând, ideea bazei comparatiste a oricărei cercetări filologice (m. 1934)
– 1862: S-a născut Alexandru Şonţu, poet şi publicist (m. 1941)
– 1872: S-a născut (la Abdela, Grecia) Nuşi Tulliu, poet şi prozator aromân; director al ziarului „Ecoul Macedoniei” din Bucureşti (m. 1941)
– 1874: S-a născut Alfonso Castaldi, compozitor, dirijor şi pedagog român de origine italiană (m. 1942)
– 1880, 23.IV/5.V: A murit (la Foen,Timiş) Andrei Mocioni (Mocsony), jurist şi om politic; a militat pentru emanciparea românilor din Imperiul Habsburgic; membru fondator, din anul 1866, şi apoi membru de onoare, din 1870, al Societăţii Academice Române (n. 1812, la Budapesta)
– 1894: S-a născut Gib I. Mihăescu, prozator, romancier şi dramaturg (m. 1935)
– 1901: S-a născut Grigore Sălceanu, poet, dramaturg şi publicist (m. 1980)
– 1903: S-a născut George Buznea, poet şi traducător, considerat tălmăcitorul major al operei danteşti în limba română (m. 1976) – 115 ani
– 1904, 23.IV/6.V: S-a născut chimistul Giorgio Ostrogovich; în paralel cu activitatea didactică (la Cluj şi Timişoara), a făcut numeroase studii teoretice şi experimentale în diverse domenii ale chimiei organice; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (m. 1984, la Roma)
– 1920: S-a născut Edmond Deda, compozitor, muzicolog, pianist, dirijor şi profesor (m. 2006)
– 1922: S-a născut Pavel Chihaia, dramaturg, romancier, eseist şi istoric de artă; stabilit, din 1978, în Germania, la München
– 1935: S-a născut chimistul Zeno Virgil Gheorghe Simon; cercetări în domeniul chimiei cuantice; a aplicat metoda orbitalelor moleculare la probleme chimice; membru corespondent al Academiei Române din 1997 (m. 2015)
– 1939: S-a născut Călin Ghibu, director de imagine
– 1943: S-a născut sculptorul şi scriitorul Bata Marianov – 75 de ani
– 1950: S-a născut Geo Costiniu, actor şi scenarist (m. 2013)
– 1958: S-a născut Radu Mihăileanu, regizor de film şi scenarist francez de origine română – 60 de ani
– 1975: A murit medicul Iuliu Niţulescu; cercetări originale asupra glicemiei, vitaminei C, a rolului sistemului nervos în metabolismul glucidic; membru titular al Academiei Române din 1955 (n. 1895)
– 1983: A murit pianistul Alexandru Demetriad (n. 1903) – 35 de ani
– 1996: A murit Mircea Ciobanu, poet, prozator şi editor (n. 1940). NOTĂ: Unele surse (www.poeziile.com/autori/Mircea-Ciobanu/index1 şi http://www.artline.ro/Mircea-Ciobanu-30194-1-n.html) dau ca dată a morţii 22 aprilie 1996
– 2008: A murit Marcel Chirnoagă, grafician, sculptor şi scenograf, considerat unul dintre cei mai importanţi artişti plastici români contemporani (n. 1930) – 10 ani
– 2011: A murit artista Ioana Nemeş, unul dintre cei mai importanţi artişti români de pe scena artei contemporane (n. 1979)
– 2014: A murit Romeo Vanica, compozitor şi instrumentist; membru fondator al formaţiei „Mondial”; între anii 1994 şi 2009 a fost redactor la postul Radio România Actualităţi (n. 1945)
EVENIMENTE EXTERNE
– Varşovia, Polonia: Președintele Consiliului European, Donald Tusk, urmează să compară ca martor în faţa Tribunalului regional de la Varşovia în procesul catastrofei aeriene de la Smolensk
– Washington: Vizita preşedintelui francez, Emmanuel Macron, prima deplasare în SUA a unui preşedinte străin de la instalarea în funcţie a lui Donald Trump (23 – 25 apr.)
– Ljubljana, Slovenia: Președintele slovac, Andrej Kiska, va avea o întrevedere cu omologul său sloven, Borut Pahor, și cu alți oficiali de stat
– Stockholm: Secretarul general al Organizației Națiunilor Unite, Antonio Guterres, va avea întrevederi cu premierul suedez, Stefan Lofven, şi va susţine o conferinţă de presă
– New York: Forumul anual al Consiliului Economic și Social privind finanțarea dezvoltării, inclusiv reuniunile speciale la nivel înalt ale Consiliului Băncii Mondiale, Fondului Monetar Internaţional, Organizației Mondiale a Comerțului şi UNCTAD (Conferința Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare) (23 – 27 apr.)
– Riga: Haakon, Prințul Moștenitor al Norvegiei şi soţia sa, Prinţesa Mette-Marit, vor efectua o vizită în Letonia (23 – 26 apr.)
– Beijing, China: Reuniune a miniştrilor de externe din ţările Organizaţiei pentru Cooperare de la Shanghai (Rusia, China, India, Pakistan, Uzbekistan, Kazakhstan, Tadjikistan şi Kârgâzstan) (21 – 25 apr.)
– Beijing: Vizita ministrului indian de externe, Sushma Swaraj
– Ciudad de Mexico: Prima dezbatere între candidaţii la alegerile prezidenţiale
– Tokyo: Reuniune a Comitetului internaţional olimpic (CIO) cu Comitetul organizator al Jocurilor de la Tokyo din 2020 (23 – 24 apr.)
– Germania: Târgul de la Hanovra, cel mai mare eveniment în industria tehnologică (23 – 27 apr.)
– Haga: Procesul în apel al lui Radovan Karadžić, fost lider al sârbilor din Bosnia, condamnat la 40 de ani de închisoare în 2016 (23 – 24 apr.)
– Lyon, Franţa: Are loc Congresul Mondial al Internetului – WorldWide Web 2018 (23 – 27 apr.)
– Grecia: UNESCO a desemnat oraşul Atena, capitala Greciei, drept „Capitala Mondială a Cărţii în 2018”. Acest demers are în vedere recunoaşterea de către UNESCO a eforturilor depuse de oraşe pentru promovarea cărţilor şi a cititului, iar oraşul câştigător va avea titlul amintit pentru un an, începând cu „Ziua mondială a cărţii şi drepturilor de autor” (23 aprilie). Atena este al 18-lea oraş „Capitală Mondială a Cărţii”; el a fost precedat de Conakry (2017), Wrocław (2016), Incheon (2015), Port Harcourt (2014), Bangkok (2013), Erevan (2012), Buenos Aires (2011), Ljubljana (2010), Beirut (2009), Amsterdam (2008), Bogota (2007), Turin (2006), Montreal (2005), Anvers (2004), New Delhi (2003), Alexandria (2002), Madrid (2001)
Aniversări – Comemorări
– „Ziua Mondială a Cărţii şi a Drepturilor de Autor”; instituită de UNESCO pe baza unei Rezoluţii din 1995. Ideea sărbătoririi zilei de 23 aprilie ca Zi mondială a cărţii este legată de o tradiţie catalană: la această dată, de ziua Sfântului Jordi (Sf. Gheorghe în limba catalană), patronul spiritual al provinciei spaniole Catalonia, bărbaţilor cu adevărat preţuiţi li se dăruiau cărţi şi un trandafir roşu. Ziua de 23 aprilie este strâns legată, însă, şi de nume celebre ale literaturii mondiale, cum ar fi: William Shakespeare, Miguel de Cervantes, Inca Garcilaso de la Vegas, William Wordsworth, Jules Barbey d’Aurevilly, Josep Pla, Rupert Brooke, Halldór Laxness,Vladimir Nabokov sau Maurice Druon
– 1564: La această dată este celebrată în mod tradiţional ziua de naştere a dramaturgului şi poetului englez William Shakespeare (m. 1616). NOTĂ: Registrul de la biserica din Stratford-on-Avon marchează doar data botezului său – 26.IV.1564
– 1616: A murit William Shakespeare, dramaturg şi poet englez; la această dată este celebrată în mod tradiţional şi ziua sa de naştere, care nu este cunoscută cu precizie (Registrul de la biserica din Stratford-on-Avon marchează doar data botezului său – 26.IV.1564)
– 1616: A murit Garcilaso de la Vega (născut Gómez Suárez de Figueroa), cronicar şi scriitor un scriitor peruan de origine spaniolă, recunoscut ca fiind primul autor născut în „Americi” a cărui operă a pătruns în partea de vest (n. 1539). NOTĂ: Site-ul http://www.britannica.com/EBchecked/topic/225683/Garcilaso-de-la-Vega dă ca dată a morţii 24 aprilie 1616
– 1748: S-a născut Félix Vicq-d’Azyr, medic şi anatomist francez, considerat fondatorul anatomiei comparate; a descoperit teoria omologiei în biologie; a făcut, de asemenea descoperiri importante în neuroanatomie (m. 1794) – 270 de ani. NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1746
– 1775: S-a născut pictorul englez Joseph William Turner, precursor al impresionismului (m. 1851)
– 1850: A murit poetul romantic britanic William Wordsworth; reprezentant al „Şcolii lacurilor” (n. 1770)
– 1853: S-a născut grefierul francez Alphonse Bertillon, unul dintre fondatorii criminalisticii; în octombrie 1902 a pus bazele antropometriei ca mijloc de identificare a criminalilor; celebrul „scaun Bertillon”, ca instrument de măsurare antropometrică, a fost adoptat imediat de poliţiile din numeroase ţări, printre care şi România, prin grija dr. Mina Minovici (m. 1914) – 165 de ani
– 1858: S-a născut fizicianul german Max Planck; a pus bazele mecanicii cuantice; contribuţii la teoria relativităţii; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1918 (m. 1947) – 160 de ani
– 1867: S-a născut Johannes Andreas Grib Fibiger, om de ştiinţă (patolog) danez, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în anul 1926 (m. 1928)
– 1882: S-a născut dirijorul şi compozitorul englez Albert Coates (m. 1953)
– 1889: A murit scriitorul francez Jules Barbey d’Aurevilly (n. 1808)
– 1891: S-a născut Serghei Prokofiev, compozitor şi pianist rus (m. 1953)
– 1893: S-a născut regizorul american de film Frank Borzage (m. 1962) – 125 de ani. NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1894
– 1899: S-a născut scriitorul american de origine rusă Vladimir Nabokov (m. 1977)
– 1902: S-a născut scriitorul islandez Halldór Laxness; laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1955 (m. 1998)
– 1915: A murit poetul englez Rupert Brooke (n. 1887)
– 1918: S-a născut Maurice Druon, romancier, eseist şi istoric francez de origine rusă; membru de onoare străin al Academiei Române din 1996 (m. 2009) – 100 de ani
– 1928: S-a născut Shirley Temple, actriţă şi diplomat american; a fost unul dintre cei mai populari copii-vedetă de la Hollywood, obţinând primul ei rol la vârsta de trei ani; a câştigat un Oscar onorific în 1934, la vârsta de şase ani, până în prezent rămânând cea mai tânără persoană recompensată cu acest premiu (m. 2014) – 90 de ani
– 1936: S-a născut solistul american Roy Orbison (m. 1988)
– 1935: S-a născut actorul italian Franco Citti (m. 2016)
– 1941: S-a născut Raymond S. Tomlinson, programator american care a inventat sistemul e-mailului şi unul dintre primii pioneri ai reţelei ARPANET; cunoscut pentru desemnarea simbolului „@” pentru a indica faptul că un mesaj trebuie trimis către un computer diferit al unei reţele (m. 2016)
– 1951: A murit Charles G.[ates] Dawes, jurist, bancher şi om politic american; preşedinte al Conferinţei de la Londra (1924) asupra reparaţiilor de război datorate de Germania după prima conflagraţie mondială; Premiul Nobel pentru Pace în anul 1925, împreună cu Sir Austen Chamberlain, ministru de externe al Marii Britanii între anii 1924 şi 1929 (n. 1865)
– 1954: S-a născut Michael Moore, regizor de film american, scenarist, producător, actor
– 1959: A murit psihologul american Edwin Ray Guthrie, specialist în teoria învăţării (n. 1886)
– 1960: A murit Max von Laue, fizician german, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1914 (n. 1879)
– 1960: A murit Toyohiko Kagawa, scriitor şi om politic japonez (n. 1888)
– 1965: A murit ufologul american de origine poloneză George Adamski, un autodidact bizar, care a declanşat, de fapt, fenomenul „contacţilor”; el afirma că a văzut încă din 9.X.1946, prin telescopul său personal, un OZN în formă de trabuc; în anii următori a făcut mai multe fotografii spectaculoase, în care se poate urmări modul în care „nave de cercetare” discoidale, luminoase, părăsesc pe rând o „navă mamă” lunguiaţă, mult mai mare; deşi fotografiile au fost ridiculizate, specialiştii, înarmaţi cu aparatura cea mai sofisticată, nu au putut dovedi că au fost trucate; Adamski a scris ulterior o serie de cărţi de succes în care vorbea despre întâlnirile sale cu extratereştrii (n. 1891)
– 1966: A murit profesorul japonez George Ohsawa, (numele real: Yukikazu Sakurazawa), fondatorul dietei şi filosofiei macrobiotice (n. 1893)
– 1979: A murit Maurice Clavel, eseist, scenarist, filosof şi jurnalist francez (n. 1920). NOTĂ: Site-ul www.imdb.com/name menţionează ca an al naşterii 1921
– 1981: A murit jurnalistul şi scriitorul spaniol Josep Pla i Casadevall, figură importantă a literaturii catalane (n. 1897)
– 1985: A murit regizorul rus de film Serghei Iutkevici, animator al mişcării de avangardă în cinematografia sovietică (n. 1904)
– 1986: A murit regizorul american de film Otto-Ludwig Preminger (n. 1905, la Viena)
– 1990: A murit actriţa de film americană Paulette Goddard, parteneră de film şi de viaţă a actorului şi regizorului Charlie Chaplin (n. 1910)
– 1992: A murit Satyajit Ray, regizor de film, scenarist şi compozitor indian (n. 1921)
– 1996: A murit (la Londra) scriitoarea Pamela Lyndon Travers, autoarea personajului „Mary Poppins” (n. 1899, în Australia, din părinţi irlandezi)
– 1998: A murit scriitorul, memorialistul, scenaristul, actorul, artistul vizual, criticul de artă, colecţionarul şi jurnalistul austriac Gregor von Rezzori (numele real: Gregor Arnulph Hilarius d’Arrezzo) (n. 1914, la Cernăuţi, azi în Ucraina) – 20 de ani
– 1999: A murit Melba Liston, cântăreaţă şi compozitoare americană de jazz (n. 1926)
– 2005: A murit Sir John Mills, actor britanic de film (n. 1908)
– 2007: A murit Boris (Nikolaievici) Elţîn, primul preşedinte al Rusiei ales liber (1991) (n. 1931)
– 2011: A murit omul de afaceri japonez Norio Ohga, fostul preşedinte al grupului Sony, cel care a transformat această firmă japoneză de produse electronice într-un gigant mondial în domeniul multimedia şi cel care a condus echipa ce a dezvoltat compact-discul (CD-ul) (n. 1930)
– 2016: A murit cântăreţul congolez Papa Wemba (numele complet: Jules Shungu Wembadio Pene Kikumba), supranumit „regele muzicii rumba” (n. 1949)
Sursa: RADOR