Povestea cântăreților mutilați pentru a-și păstra vocea de înger, adusă în actualitate de bas-baritonul Radu Făgărășan
Publicat de Cristina Sîmbeteanu, 24 februarie 2018, 11:53
Seara trecută, la Muzeul de Artă din Constanța, într-o atmosferă barocă, bas-baritonul Radu Făgărășan și-a lansat cartea „Cântăreții Castrați” volumul II.
Autorul ne-a mărturist că tocmai lipsa totală de informații, în România, despre acești cântăreți cu voci înalte, pregătite să deschidă parcă cerurile, l-a motivat să înceapă cercetarea. În primul volum, artistul a scris despre cântăreții castrați din sec XVII-XVIII și, în al doilea volum, a scris despre cântăreții mutilați din sec XIX – XX-, precizând că au fost foarte mulți artiști de acest fel, dar cei mai buni și cei mai populari au fost în jur de 60. Autorul afirmă că pentru documentare a folosit cărți tipărite în străinătate pentru că nu existau surse și țara noastră pe această temă.
„În al doilea volum vorbesc despre cântareții castrați din secolul al XIX-lea, dar și de ultimul reprezentant, Alessandro Moreschi care a murit in anul 1922, în secolul XX, și care a fost denumit «Îngerul Romei». A activat la Capela Sixtină și este singurul cântăreț castrat care are vocea înregistrată pe gramofon, deci avem o mărturie fonică“, afirmă Radu Făgărășan.
R: Cum erau vocile acestor oameni?
Radu Făgărășan: „Depinde de timbru. Unii dintre ei aveau voce de alto, alții de mezzo-soprano sau soprano foarte înalt“
R: Este adevărat că vocea lor era atât de frumoasă încât putea să deschidă și cerurile?
Radu Făgărășan: „Da, este foarte adevărat pentru că acei cântăreți cu timbrul foarte înalt, de fapt prin ariile compuse de compozitori, puteau să imite păsările și erau adevărate privighetori considerați . În acest volum, structurat în trei părți, vorbesc despre creația compozitorului Georg Friedrich Handel, care a iubit mult acești cântăreți. 38 din cele 42 de opere ale sale sunt dedicate cântăreților castrați“
R: De ce ați fost atras de portretul acestor oameni ca mai apoi să-i descrieți în carte?
Radu Făgărășan: „Am fost atras deoarece am urmat un liceu de muzică și profesorii nu au știut să-mi dea date concrete despre această perioadă care se întinde pe 300 de ani și mi s-a părut o enigmă de ce nu știu și astfel m-am aplecat asupra acestui subiect care mi s-a părut inedit. N-am știut de ce nu se vorbește despre el și din acest motiv am pornit proiectul de cercetare.“
R: A fost mereu un subiect tabu?
Radu Făgărășan: „Da, foarte mult timp, chiar în perioada aceea, spectatorii care se duceau la teatru nu au știut o lungă perioadă de timp că acești cântăreți erau castrați“
Recenzia cărții este semnată de soprana Florența Marinescu –prof.univ. dr. la Universitatea „Ovidius“ din Constanța.
“Acest eveniment cultural, intelectual se adresează tuturor interpreților care își doresc să-și desăvârșească statutul de interpreți și de cercetători în domeniul artei lirice. Cântăreții castrați au fost un mit, o istorie a artei cântului. Radu Făgărășan în dorința lui extraordinară de a-și depăși condiția lui de cântăreț, pentru că aveți de-a face cu un cântăreț care scrie și nu cu un scriitor care cântă aduce publicului meloman o sursă de inspirație, de lămurire și de informație de cea mai bună calitate pentru că acest material a constituit, în cea mai mare parte, teza lui de doctorat”, a precizat prof.univ. dr. la Universitatea Ovidius Florența Marinescu.
Redactor: Silvia PASCALE
Foto: Andreea NEICU