Calendarul zilei – 7 februarie

Publicat de Codrin RAITA, 7 februarie 2018, 06:00

EVENIMENTE INTERNE

– Mass-media

* Sibiu: Jurnalistul Marius Constantinescu lansează volumul „Rosé” – ora 18:30, la Librăria Humanitas Constantin Noica din Sibiu

– Cultură

* Spectacolul „Viața și moartea lui Richard al II-lea” de William Shakespeare, în regia și versiunea scenică a lui Radu Iacoban, va avea premiera de la  ora 18:30, în Sala Atelier a Teatrului Mic

* Stagiunea Muzicală „Iosif Sava” 2017-2018 a Fundației ACCUMM prezintă un recital de pian la patru mâini cu Inna Oncescu și Violetta Ștefănescu – ora 19:00, la Palatul Suţu – Muzeul Municipiului Bucureşti

* Teatrul de Comedie prezintă  premiera oficială a spectacolului „Magazinul de Sinucideri” după Jean Teulé, traducerea Magda Răduță, regia și dramatizarea Marina Diana Hanganu – ora 19:00, la Sala Nouă

* Teatrul Evreiesc de Stat  prezintă spectacolul-lectură participativ „Preţul Corect” realizat în cadrul programului Ticun Olam – ora 19:00

– S-a întâmplat într-o zi de 7 februarie

* Acum 277 de ani (1741) apărea „Marele Hrisov” („Constituţia”) al lui Constantin Mavrocordat, care prevedea adoptarea unor reforme fiscale şi administrative în Ţara Românească. Textul a fost publicat în „Mercure de France” (iulie 1742) (7/18)

* Cu 187 de ani în urmă (1831), în urma revoluţiei antiolandeze din 1830, având drept scop desprinderea provinciilor catolice din sud, a fost promulgată Constituţia Belgiei, considerată cea mai democratică din Europa acelor vremuri. A fost modificată de mai multe ori: 7 septembrie 1893, 15 noiembrie 1920, 7 februarie 1921, 24 august 1921, 15 octombrie 1921, 1971, 1985, 1992, februarie 1994. Au urmat alte revizuiri în anii 1996, 1997 (de trei ori); 1998 (de patru ori); 1999 (de două ori); 2000, 2001, 2002 (de două ori), 2004, 2005 (de trei ori), 2007 (de trei ori), 2008, 2012 (de cinci ori) și 2014 (în 6 ianuarie 2014, publicată în Belgian Official Gazette din 31 ianuarie 2014)

* În urmă 143 de ani (1875), la Paris, avea loc prima audiţie a „Simfoniei spaniole pentru vioară şi orchestră în re minor”, op. 21, de Édouard Lalo. Compozitorul francez de origine spaniolă a dedicat această lucrare violonistului spaniol Pablo de Sarasate, cel care a şi interpretat-o în primă audiţie

* Acum 123 de ani (1895) comitetul de conducere al Asociaţiei ASTRA hotăra elaborarea şi publicarea „Enciclopediei române”, sub îndrumarea lui Cornel Diaconovici, primul secretar al Asociaţiei. Lucrarea, apărută în trei volume între anii 1898 şi 1904, a îndeplinit multă vreme o dublă funcţie, culturală şi politică

* La această dată, acum 89 de ani (1929), începeau cursurile de limbă germană la Radiodifuziunea Română, predate prin sistemul linguaphon

* Tot într-o zi de 7 februarie şi tot acum 89 de ani România a ratificat Tratatul pentru renunţarea la război ca instrument al politicii naţionale (Pactul Briand-Kellogg). Pactul Briand-Kellogg (tratat multilateral prin care războiul era interzis ca mijloc de reglementare a diferendelor dintre state) a fost semnat la Paris, la 27 august 1928, de către SUA, Franţa, Germania, Marea Britanie, Italia, Japonia, Belgia, Polonia şi Cehoslovacia. România a aderat la Tratat la 4 septembrie 1928

* În urmă cu 83 de ani (1935) avea loc premiera filmului comic muzical „Bing Bang”, scris, regizat şi interpretat de N.[icolae] Stroe şi V.[asile] Vasilache, primul film sonor realizat la Bucureşti (cu aparatură construită de inginerul Iulian Gartenberg-Argani)

* Acum 67 de ani (1951) a avut loc premiera, la Bucureşti, a operetei „N-a fost nuntă mai frumoasă”, de Nicolae Kirculescu (pe libretul semnat de H. Negrin şi H. Nicolaide). Din distribuţie făceau parte Ion Dacian, Bimbo Mărculescu, Costache Antoniu, H. Nicolaide, Nae Roman, Silviu Gurău, George Groner, Silly Popescu, Maria Wauvrina, Puica Alexandrescu, Virginica Romanovski, Elena Zamora. Direcţia de scenă a fost semnată de George Teodorescu, conducerea muzicală i-a fost încredinţată reputatului dirijor Eggizio Massini, iar coregrafia maestrei Elena Penescu-Liciu

* Se împlinesc 65 de ani (1953) de la autodizolvarea Frontului Plugarilor, organizaţie politică a ţărănimii din România, creată în ianuarie 1933, la Deva, şi condusă pe toată durata existenţei ei de dr. Petru Groza (în 1943 a intrat în Frontul Patriotic Antihitlerist). În perioada postbelică şi-a desfăşurat activitatea sub tutela Partidului Comunist

* În urmă cu 28 de ani (1990) s-a reînfiinţat Uniunea Armenilor din România, cu statut oficial din aprilie 1990 (Uniunea a fost fondată la 25.I.1919, dar şi-a încetat activitatea după 1945); preşedinte al Comitetului Director – Varujan Vosganian

* Cu 26 de ani în urmă (1992) avea loc semnarea, la Maastricht, de către Consiliul European, a Tratatului privind Uniunea Europeană (intrat în vigoare la 1 noiembrie 1993). Tratatul marchează trecerea la o nouă etapă în procesul de creare a unei “uniuni din ce în ce mai strânse între popoarele Europei”. Tratatul a instituit o Uniune Europeană formată din cele 12 state membre ale Comunităţilor Europene: Belgia, Danemarca, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Marea Britanie, Olanda, Portugalia şi Spania, la care au aderat apoi încă 16 state (în 1995: Austria, Finlanda şi Suedia, în 2004: Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Slovenia şi Ungaria, în 2007: Bulgaria şi România, în 2013: Croaţia)

* Acum 13 ani (2005), la Iaşi, apărea pe piaţa media primul cotidian creştin din România şi primul cotidian ortodox din lume – „Lumina”. Publicaţia şi-a propus, încă de la început, să obişnuiască oamenii cu un alt gen de presă, să readucă liniştea şi echilibrul în viaţa de zi cu zi a cititorilor, să reaşeze valorile acolo unde le este locul, să promoveze şi aspectele pozitive ale lumii în care trăim. Cotidianul a avut la început un caracter local şi regional; începând cu 26 noiembrie 2007, a început să fie difuzat şi în Bucureşti, într-un format îmbunătăţit şi sub titulatura de „Ziarul Lumina“, iar din 2008 face parte din categoria cotidienelor naţionale

Aniversări – Comemorări

– 1777, 7/19: S-a născut Dinicu Golescu (Constantin Radovici din Goleşti), ispravnic, hatman, mare logofăt în Muntenia şi memorialist; lucrarea sa „Însemnare a călătoriei mele făcută în 1824, 1825, 1826” reprezintă, în literatura română, primul jurnal de călătorie tipărit; membru fondator al „Societăţii literare” (1827), alături de Ion Heliade Rădulescu; a contribuit la apariţia „Curierului românesc”, prima gazetă în limba română cu apariţie constantă şi îndelungată, publicată în Ţara Românească între anii 1829 – 1859, sub conducerea lui Ion Heliade Rădulescu; este tatăl celor patru „fraţi Goleşti” (Ştefan, Nicolae, Alexandru şi Radu) care au avut un rol important în desfăşurarea Revoluţiei de la 1848 şi a celorlalte evenimente politice din istoria românească a secolului al XIX-lea (m. 1830)

– 1862: S-a născut poeta şi traducătoarea Maria Cunţan (m. 1935)

– 1875: S-a născut clericul Nectarie Cotlarciuc (prenumele la botez: Nicolae); arhiepiscop al Cernăuţilor şi mitropolit al Bucovinei (din noiembrie 1924 până la sfârşitul vieţii); autor al unor lucrări de drept bisericesc, filosofie, omiletică; delegat al Bisericii Ortodoxe Române la câteva congrese ale mişcării ecumenice (Stockholm – 1925; Laussane – 1927) (m. 1935)

– 1885: S-a născut medicul Ion Nicolau; specialist în pediatrie, a efectuat importante cercetări privitoare la tuberculoză, reumatism, meningita cerebro-spinală, malnutriţie şi inaniţie, boli sangvine infantile; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (m. 1963)

– 1897: S-a născut cântăreaţa Elena Zamora (m. 1974)

– 1907: S-a născut basul Mircea Buciu (m. 1970)

– 1907: S-a născut Haralambie Mihăescu, lingvist şi filolog; specialist în limbile clasice; autor de ediţii critice; membru corespondent al Academiei Române din 1965 (m. 1985)

– 1915: S-a născut Teoctist Arăpaşu (numele la botez: Teodor), al cincilea patriarh al Bisericii Ortodoxe Române (din 9 noiembrie 1986, întronizat câteva zile mai târziu, la 16 noiembrie); membru de onoare al Academiei Române din 1999 (m. 2007)

– 1917: S-a născut creatorul popular Nicolae M. Nica; în 1979 a înfiinţat Muzeul Sătesc din Chilia (comuna Făgeţelu); acest muzeu, ce poartă în prezent numele fondatorului, a contribuit la salvarea patrimoniului istoric şi etnografic din nordul judeţului Olt (m. 2014)

– 1925: S-a născut compozitorul şi dirijorul francez de origine română Marius Constant (m. 2004)

– 1926: S-a născut pictorul Vasile Crişan; a lucrat ilustraţie de carte, panouri decorative, pictură murală (m. 2000)

– 1927: S-a născut Val Munteanu, ilustrator de carte, grafician (m. 1996)

– 1931: A murit Ion Vidu, compozitor, dirijor şi folclorist (n. 1863)

– 1932: S-a născut Ion Acsan, poet şi traducător (a tălmăcit, uneori integral şi pentru prima oară în limba română, din Homer, Hesiod, Seneca, Terenţiu, din lirica japoneză, a Egiptului faraonic, ca şi din literaturile europene moderne) (m. 2013)

– 1932: S-a născut Dan Hăulică, eseist literar şi critic de artă; unul dintre cei mai activi mesageri ai culturii româneşti peste hotare; redactor-şef pentru o lungă perioadă de timp al revistei de literatură universală „Secolul XX”; membru corespondent al Academiei Române din 1993 (m. 2014)

– 1934: S-a născut poetul Florin Mugur; a scris şi proză, eseistică şi publicistică literară (m. 1991)

– 1944: S-a născut inginerul Emanuel Diaconescu; a creat şi dezvoltat (la Iaşi şi la Suceava) o puternică şcoală de cercetare în domeniul lubrificaţiei şi al tracţiunii elastohidrodinamice; membru corespondent al Academiei Române din 1990 (m. 2011)

– 1956: S-a născut scriitorul şi publicistul Nicolae Iliescu

– 1973: A murit compozitorul Lucian Teodosiu (n. 1897) – 45 de ani

– 1978: A murit Dimitrie Cuclin, compozitor, muzicolog, violonist, scriitor, traducător şi profesor (n. 1885) – 40 de ani

– 1982: A murit Mihail Drumeş (pseudonimul lui Mihail V. Dumitrescu), prozator şi dramaturg (n. 1901, la Ohrid, Macedonia)

– 1983: A murit compozitoarea şi pianista Florica Racovitză-Flondor (n. 1897) – 35 de ani

– 1984: A murit chimistul Constantin Macarovici; lucrări în domeniul chimiei anorganice şi analitice; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (n. 1902)

– 1987: A murit Octav Grigorescu, pictor, grafician, ilustrator de carte, profesor şi poet (n. 1933)

– 1994: A murit Adrian Dimitriu, avocat, om politic social-democrat; membru al Partidului Social Democrat Român (PSDR) din 1927, a activat alături de Constantin Titel Petrescu; preşedinte de onoare al PSDR după 1990 (n. 1905)

– 1999: A murit Andrei Giurgea, unul dintre cei mai mari radioamatori din lume (cunoscut sub indicativul YO3AC) (n. 1941)

– 2012: A murit solistul instrumentist Dorel Codoban, renumit făuritor de viori cu goarnă din Bihor, inventatorul viorii cu două goarne (n. 1945)

– 2017: A murit Valeriu Bularca, primul român campion mondial la lupte greco-romane (1961, la Yokohama) (n. 1931) – 1 an

– 2017: A murit actorul şi poetul Dinu Ianculescu; fost crainic al Radiodifuziunii Române, a fost, timp de două decenii, „vocea de sâmbătă seara” a „Teleenciclopediei” (difuzată la TVR din 1965); stabilit în Germania din 1985 (n. 1925) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Beijing: Vizita Regelui Olandei, Willem-Alexander, în China (7 – 8 feb.)

– Kingston, Jamaica: Secretarul de stat american, Rex Tillerson se va afla în vizită în  Jamaica, pentru a avea întrevederi cu premierul jamaican, Andrew Holness

– Frankfurt: Reuniunea Consiliului Guvernatorilor Băncii Centrale Europene

Aniversări – Comemorări

– Ziua Naţională a statului Grenada; aniversarea proclamării independenţei – 1974

– 1478: S-a născut Sir Thomas Morus (More), gânditor umanist şi om politic englez; unul dintre întemeietorii socialismului utopic (lucrarea „Utopia”, 1516); deoarece, fiind catolic, a refuzat să depună jurământ de credinţă regelui ca „şef suprem” al Bisericii Anglicane, a fost arestat, judecat şi decapitat din ordinul lui Henric al VIII-lea (m. 1535) – 540 de ani

– 1652: A murit compozitorul italian Gregorio Allegri (n. 1582)

– 1736: A murit Stephen Gray, fizician şi astronom englez, cunoscut mai ales pentru cercetările sale în domeniul electricităţii (n. 1666)

– 1741: S-a născut pictorul elveţian Henry Fuseli (Johann Heinrich Fusseli) (m. 1825)

– 1812: S-a născut scriitorul englez Charles Dickens, unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai literaturii victoriene (m. 1870)

– 1870: S-a născut Alfred Adler, medic şi psiholog austriac; fondatorul Şcolii de Psihologie Individuală, a doua şcoală vieneză de psihoterapie (după cea de psihanaliză a lui Sigmund Freud) (m. 1937)

– 1885: S-a născut scriitorul american Sinclair Lewis; primul american care a luat Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1930 (m. 1951)

– 1887: S-a născut lingvistul austriac Leo Spitzer; emigrat în Turcia şi apoi în Statele Unite; specialist în romanistică; creator al stilisticii literare pe baze lingvistice; studii privind limba română; membru corespondent străin al Academiei Române (1947) (m. 1960)

– 1889: S-a născut Harry Nyquist, inginer electrotehnist şi fizician american de origine suedeză (m. 1976)

– 1894: A murit Adolphe [Antoine-Joseph] Sax, interpret şi constructor belgian de instrumente de suflat (inventatorul saxofonului) (n. 1814)

– 1906: S-a născut inginerul rus Oleg Antonov, cunoscut constructor de avioane (m. 1984)

– 1919: A murit medicul francez Raphael Blanchard; de numele său se leagă punerea bazelor parazitologiei medicale moderne; a avut strânse legături cu specialiştii români; membru de onoare străin al Academiei Române din 1914 (n. 1857)

– 1927: S-a născut Juliette Gréco, şansonetistă şi artistă franceză

– 1946: S-a născut actorul britanic de film Pete Postlethwaite (m. 2011)

– 1946: S-a născut cântăreţul şi compozitorul american Sammy Johns, cunoscut mai ales pentru hitul din 1975, „Chevy Van” (m. 2013)

– 1954: S-a născut Dieter Bohlen, compozitor, interpret, producător şi scriitor german; membru al formaţiei „Modern Talking”

– 1960: A murit fizicianul rus Igor V. Kurceatov; în 1934 a descoperit fenomenul fisiunii; sub conducerea sa au fost construite primul ciclotron (1939) şi primul reactor nuclear din Europa (1946), s-a desfăşurat primul experiment atomic sovietic (1949), a fost construită bomba atomică cu hidrogen (1953), precum şi prima centrală electronucleară din lume (1954) (n. 1903)

– 1978: S-a născut actorul american Ashton Kutcher – 40 de ani

– 1979: S-a născut Tawakkul Karman, om politic yemenit şi activistă pentru drepturile omului; laureată a Premiului Nobel pentru Pace în anul 2011, împreună cu Ellen Johnson Sirleaf (Liberia) şi Leymah Gbowee (Liberia)

– 1979: A murit Josef Mengele, medic german, supranumit „Îngerul Morţii” ca urmare a experimentelor inumane din lagărul de concentrare de la Auschwitz (n. 1911)

– 1980: A murit inginerul italian Secondo Campini, unul dintre pionierii motorului cu reacţie (n. 1904)

– 1985: A murit Matt Monro, cântăreţ şi actor britanic (n. 1930)

– 1994: A murit Witold Lutoslawski, compozitor şi dirijor polonez (n. 1913)

– 1997: A murit violoncelistul rus Daniil Şafran (n. 1923)

– 2016: A murit scriitoarea şi scenarista franceză Juliette Benzoni, supranumită “regina romanului istoric francez” (n. 1920)

– 2017: A murit violonistul danez Svend Asmussen, reprezentant marcant al jazz-ului (n. 1916) – 1 an

– 2017: A murit actorul american Richard Hatch (n. 1945) – 1 an

Sursa: RADOR