Salariul minim şi pensiile cresc doar pe hârtie sau şi în portofel? Ce cred specialiştii
Publicat de Arantxa Catană, 1 februarie 2018, 19:41
Salariul minim intră pe o traiectorie ascendentă accentuată, alături de punctul de pensie. Ca urmare, românii vor câștiga din ce în ce mai bine. Asta spun politicienii. Însă, de la vorbă până la realitate este, uneori, distanță lungă. Așa că am discutat și cu un specialist în finanțe la ce ar trebui să ne așteptăm.
În anul 2020, punctul de pensie ar trebui să ajungă la aproape 1.800 de lei. Adică, aproape se va dubla, de la o mie de lei, cât este în prezent. Aşa prevede programul de guvernare pentru umătorii 3 ani.
În acelaşi timp, salariul minim net pe economie ar trebui să crească, în fiecare an, cu 100 de lei. Astfel că, în 2020, nimeni nu va câştiga mai puţin de echivalentul a 300 de euro.
Pentru salariaţii cu studii superioare, creşterea va fi, încă şi mai mare: de 150 de lei, anual.
L-am întrebat pe consultantul financiar Adrian Benţa dacă acest plan este fezabil. Răspunsul nu este întru totul pozitiv. Ba există, chiar, unele semne mari de îngrijorare.
Începem cu partea bună (care, are şi ea, o parte mai puţin bună): aşadar, creşterea salariului minim este fezabilă, însă nu peste tot.
„Măsurile de creștere a salariului minim mi se par sustenabile, pentru că nu discutăm de sume mari. Salariul în mână, cel care contează într-adevăr crește cu circa 100 de lei pentru fiecare an, iar mie nu mi se pare mult. Cred că economia va putea să suțină această măsură, ca medie generală”, a precizat consultantul financiar Adrian Benţa.
Există, însă şi părţi din industrie unde creşterea salariului minim ar putea să ducă la concedieri, dacă patronii nu reuşesc să renegocieze contractele. Este vorba despre manufacturi şi sectoarele slab tehnologizate, cum ar fi croitoriile, unde se merge pe marje mici de profit și unde orice creștere a costurilor de producție, inclusiv cu salariile, are impact major.
„Vor exista probleme în zona muncii de jos, la acele societăți care au un grad redus de performanță tehnologică, cum ar fi celebrul lohn. Zona aceasta de mică industrie, unde se plătește forța de muncă mai puțin calificată. Aici vor fi dificultăți pentru fiecare creștere a salariului minim pe economie”, a mai spus Adrian Benţa.
În privinţa pensiilor, perspectiva este şi mai pesimistă. Este greu de prevăzut de unde se va face rost de bani, pentru această creştere cu 60-70%.
„Cea mai periculoasă situație nu mi se pare cea din zona de salarii ci aceasta din zona creșterii punctului de pensie. În momentul în care punctul de pensie crește la 1.600-1.700 de lei, în mod evident că și bugetul de pensii va trebui să crească cu 60-70%. Și va trebui să avem niște surse de finanțare foarte bine ancorate în realitate pentru aceste bugete de pensii. Actualele condiții economice nu suportă creșteri atât de mari ale pensiilor. Din păcate nu avem o dublare, sau o creștere cu 60% a numărului de salariați, care să susțină aceste pensii. Aici, mie mi se pare că există un risc destul de mare”, a punctate consultantul financiar.
Specialistul consultat de noi crede că autorităţiule dau, deja, semne că realizează dificultatea finanţării unui astfel de program, de majorare substanțială a pensiilor.
„Doamna ministru Olguța Vasilescu spusese că Ministerul Muncii a terminat Legea pensiilor de prin octombrie și că așteaptă reacția Ministerului de Finanțe. De fapt, au făcut simulările și, probabil, bugetele care să acopere noua Lege a pensiilor sunt atât de mari, încât s-a făcut un pas înapoi”, ne-a mai declarat consultantul financiar Adrian Benţa.
Redactor: Bogdan Comșa
Redactor online: Arantxa Corleanu
