Calendarul zilei – 5 noiembrie
Publicat de Codrin RAITA, 5 noiembrie 2017, 06:00
EVENIMENTE INTERNE
– Alegeri locale
* Are loc un scrutin local parțial pentru alegerea primarului în 16 localități în care această funcție a rămas vacantă, precum și pentru alegerea consiliului local într-o comună. Alegerile parțiale vor fi organizate în municipiul Deva (jud. Hunedoara), în comunele Bocsig (jud. Arad), Nicșeni (jud. Botoșani), Călărași (jud. Cluj), Pantelimon și Bărăganu (jud. Constanța), Telești (jud. Gorj), Balș (jud. Iași), Bîrghiș (jud. Sibiu), Drăgoiești (jud. Suceava), Cervenia, Poieni, Salcia (jud. Teleorman), Checea (jud. Timiș), Oșești (jud. Vaslui), Vlădești (jud. Vâlcea), precum şi pentru Consiliul Local din comuna Mereni (jud. Constanța)
– Cultură
* Expoziția de fotografie itinerantă – „Destinație Sololo Kenya” (22 oct. – 12 nov.) va putea vizitată între 5 şi 12 noiembrie la Biserica Sf. Cruce
* Chişinău: Concert susţinut de cantautorul Ducu Bertzi, acompaniat de Irina Furdui (vioară), Constantin Neculae (chitară), Tavi Iacob (keyboard) – ora 18:00, la Filarmonica Națională „Serghei Lunchevici”
* Istanbul: La cea de-a 36-a ediție a Târgului Internațional de Carte TÜYAP de la Istanbul, eveniment care se va desfășura în perioada 3-7 noiembrie, programul continuă cu – Lectură de poezie și discuție cu Radu Nițescu, unul din cei mai apreciați tineri poeți contemporani. Moderare și traducere: Leila Unal și Lectură de poezie și discuție cu poetul Marcel Vișa. Moderare și traducere: Alina Feiruz Gerez
– S-a întâmplat într-o zi de 5 noiembrie
* Cu 157 de ani în urmă (1860) avea loc inaugurarea Grădinii Botanice din Bucureşti, înfiinţată ca instituţie în acelaşi an, pe lângă Facultatea de Medicină şi Farmacie din Bucureşti, la iniţiativa doctorului Carol Davila, în urma unui decret semnat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Amenajarea acestui spaţiu, ca bază didactică şi de cercetare, a fost realizată sub conducerea botanistului Ulrich Hoffmann, ca prim director al acestei instituţii. În anul 1874, Grădina Botanică a trecut în componenţa Universităţii din Bucureşti, funcţionând pe lângă Facultatea de Ştiinţe şi avându-l la conducere pe remarcabilul Prof. Dr. Dimitrie Brândză. În anul 1994, odată cu prima Sesiune Naţională de Comunicări Ştiinţifice Botanice, Grădina Botanică bucureşteană a primit numele „Prof. Dr. Dimitrie Brândză”
* Acum 137 de ani (1880), Sergiu Voinescu, reprezentant diplomatic cu misiune specială, era primit în audienţă de secretarul de stat american, William E. Ewarts, pentru a notifica proclamarea Independenţei de Stat a României (5/17)
* În urmă cu 128 de ani (1889), avea loc deschiderea oficială a cursurilor Şcolii Superioare de Război (actuala Academie de Înalte Studii Militare), prima instituţie de învăţământ superior din istoria Armatei române, înfiinţată la 8/20 august acelaşi an printr-un decret al regelui Carol I
* La Lugoj, avea loc, acum 112 ani (1905), o mare întrunire populară la care au participat peste 20.000 de români din 32 de localităţi din Banat şi Transilvania, care cereau recunoaşterea naţionalităţii române şi promovarea limbii şi culturii româneşti. Întrunirea a marcat un moment important în lupta naţională a românilor din Austro-Ungaria
* Cu 99 de ani în urmă (1918) Declaraţia de independenţă a Transilvaniei era citită în Parlamentul de la Budapesta de dr. Alexandru Vaida-Voevod (adoptată, la 29.IX/12.X.1918, la Oradea, de Comitetul Executiv al Partidului Naţional Român din Transilvania, Declaraţia, intitulată „Către popoarele lumii”, afirma, în faţa opiniei publice mondiale, dorinţa Transilvaniei de a se uni cu România) (5/18)
* Cu 84 de ani în urmă (1933), între 5 şi 11 noiembrie, la Salonic, s-a desfăşurat a patra Conferinţă balcanică, în cadrul căreia a fost adoptat, în unanimitate, proiectul Pactului balcanic. La 9 februarie 1934, miniștrii Afacerilor Străine ai României – Nicolae Titulescu, Turciei – Tewfik Rustu-Aras, Iugoslaviei – B. Jetvic și Greciei – Demetrios Maximos, „ferm deciși a asigura respectul angajamentelor contractuale deja existente și menținerea ordinii teritoriale actualmente stabilită în Balcani”, semnau, la Ankara, Pactul Înțelegerii Balcanice. Statele semnatare își garantau, astfel, mutual securitatea tuturor frontierelor lor balcanice și își luau obligația de a nu întreprinde nicio acțiune politică față de alt stat balcanic nesemnatar al Pactului fără avizul mutual prealabil al celorlalți semnatari și de a nu lua nicio obligație față de oricare alt stat balcanic fără cunoștința prealabilă a celorlalte părți. Crearea Înțelegerii Balcanice a reprezentat un pas important pe calea colaborării între popoarele balcanice, a întăririi securității regionale. România a ratificat Pactul Balcanic la 16 iunie 1934
* Acum 76 de ani (1941), sub conducerea dirijorului şi compozitorului Ion Croitoru, se înfiinţa Corul Radio, prima formaţie corală a radioului public
* Acum 74 de ani (1943) a fost creată Agenţia de presă iugoslavă „Taniug”. În prezent „Taniug” este numele unei agenţii de presă din R. Sârbă (după destrămarea R. S. F. Iugoslavia)
* Cu 47 de ani în urmă (1970), la Vatican, a fost introdus serviciul divin în limba naţională a fiecărei comunităţi romano-catolice
* Se împlinesc 25 de ani (1992), de la redeschiderea Ambasadei Vaticanului la Bucureşti (Nunţiatura Apostolică). Relaţiile diplomatice dintre România şi Sfântul Scaun au fost stabilite în 1920, fiind întrerupte în anul 1950, după instalarea regimului comunist, şi reluate la 15.V.1990, după Revoluţia anticomunistă din Decembrie 1989
* Prin Decretul 192, acum 24 de ani (1993), se înfiinţa Misiunea Permanentă a României pe lângă Consiliul Europei, cu sediul la Strasbourg, condusă de un reprezentant permanent cu rang de ambasador, în vigoare din 17 noiembrie 1993
Aniversări – Comemorări
– „Ziua Profesiilor Liberale din România”; Uniunea Profesiilor Liberale din România a decis să marcheze această zi începând cu anul 2008, după ce, în anul 2006, Comitetul Economic şi Social European a lansat “Ziua europeană a profesiilor liberale”
– 1836: S-a născut Constantin Esarcu, naturalist, medic şi diplomat; s-a dedicat operelor culturale de interes naţional: a fondat Societatea Filarmonică şi a iniţiat subscripţia publică pentru construirea „Ateneului Român” din Bucureşti (1865); membru corespondent al Academiei Române din 1884 (m. 1898)
– 1839: S-a născut Mihail (Gheorghiad) Obedenaru, medic (studii antropologice cu caracter de pionierat), publicist şi diplomat (intensă activitate diplomatică între anii 1877 şi 1885: secretar de legaţie la Roma şi Constantinopol, ministru plenipotenţiar la Atena); membru corespondent al Societăţii Academice Române din 1871 (m. 1885, la Atena)
– 1854: S-a născut Emanoil Riegler, medic, farmacolog şi profesor; a acordat o deosebită importanţă colaborării dintre clinică şi laboratorul de chimie biologică; membru corespondent al Academiei Române din 1904 (m. 1929)
– 1880: S-a născut scriitorul Mihail Sadoveanu; membru titular al Academiei Române din 1921 (m. 1961)
– 1888: S-a născut Mihail Bârcă, dirijor şi compozitor, prozator şi profesor (m. 1973)
– 1895: S-a născut sculptorul Vasile Blendea (m. 1988)
– 1909: S-a născut Octav Şuluţiu, prozator, traducător şi critic literar (m. 1949)
– 1911, 5/17: S-a născut Elena Vianu, critic şi istoric literar, eseist; soţia lui Tudor Vianu (m. 1965)
– 1918: A murit Victor Anestin, romancier şi publicist; prima carte publicată de Anestin (1899), „În anul 4000 sau O călătorie la Venus”, este primul roman ştiinţifico-fantastic cunoscut din literatura română (n. 1875)
– 1921: A murit tenorul Ioan Băjenaru (n. 1863)
– 1933: S-a născut Ilie Purcaru, publicist şi poet (m. 2008)
– 1935: S-a născut Radu Selejan, poet şi prozator, reporter (la ziarul „Tribuna” din Sibiu, din 1978) (m. 2000)
– 1937: S-a născut compozitorul Mihai Moldovan; a lucrat, ca redactor, la Radiodifuziunea Română, la Casa de Discuri „Electrecord” şi la revista „Muzica” (m. 1981) – 80 de ani
– 1937: A murit Orest Tafrali, istoric şi prozator; specialist în istorie veche, arheologie şi bizantinologie; membru corespondent al Academiei Române din 1936 (n. 1876) – 80 de ani
– 1939: S-a născut Nicolae Cristache, prozator şi jurnalist
– 1939: S-a născut Teodor Dima, filosof, logician şi profesor; membru titular al Academiei Române din 2011
– 1942: S-a născut Mihai Sin (pseudonim: Mihai Bruda), prozator, eseist, publicist şi profesor; a realizat la Radio România Târgu-Mureş rubrica de actualitate culturală (m. 2014) – 75 de ani
– 1942: S-a născut matematicianul şi profesorul Ioan Tomescu, specialist în teoria grafurilor şi combinatorică; a pregătit, o lungă perioadă de timp, lotul olimpic român pentru Olimpiada Internaţională de Matematică şi pentru Balcaniada de Matematică; membru corespondent al Academiei Române din 2000 – 75 de ani
– 1943: S-a născut pictoriţa Angela Tomaselli
– 1949: S-a născut poeta Angela Nache-Mamier, stabilită în Franţa din 1987; membră stagiară a Filialei Brașov a Uniunii Scriitorilor din România din 2012 și membră a Asociației Scriitorilor de Limbă Română din Québec
– 1951: A murit scriitorul Ion C. Vissarion (n. 1879)
– 1952: A murit astronomul şi profesorul Nicolae Coculescu, fondatorul Observatorului Astronomic din Bucureşti (1908); lucrări de mecanică cerească (n. 1866) – 65 de ani
– 1954: S-a născut instrumentistul Nelu Dumitrescu, fondatorul şi toboşarul formaţiei „Iris”
– 1956: A murit actriţa Maria Filotti; Teatrul din Brăila, oraşul unde s-a născut, poartă numele marii actriţe (n. 1883)
– 1968: S-a născut Nicola, cântăreaţă de muzică uşoară
– 1978: A murit N. Crevedia (pseudonimul lui Nicolae Ion Cârstea), poet, prozator şi publicist (n. 1902)
– 1979: A murit Lucia Dem.(etriade) Bălăcescu, pictor, grafician și cronicar plastic (n. 1895)
– 1979: A murit Matei Alexandrescu, poet, prozator şi cronicar literar (n. 1906)
– 1984: A murit Ştefan Bârsănescu, reprezentant de seamă al pedagogiei româneşti; lucrările sale ştiinţifice acoperă tematici fundamentale ale ştiinţei educaţiei – pedagogie generală, istoria pedagogiei, pedagogia culturii, epistemologie pedagogică; Ştefan Bârsănescu a fost şi a rămas cel mai remarcabil istoric al educaţiei şi pedagogiei, prin lucrarea din 1941 („Istoria pedagogiei româneşti”) oferind prima sinteză a istoriei şcolii şi gândirii pedagogice din ţara noastră; este considerat şi întemeietorul politicii educaţiei ca domeniu de cercetare în România; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (n. 1895). NOTĂ: Dicţionarul Membrii Academiei Române (1866-2003) menţionează ca dată a morţii 7 noiembrie 1984
– 1988: A murit lingvistul Dimitrie Macrea; preocupări în variate domenii ale lingvisticii; a condus lucrările de elaborare a „Dicţionarului limbii române” (1958) şi a „Dicţionarului enciclopedic român” (4 volume, 1962-1964); membru corespondent al Academiei Române din 1965 (n. 1907)
– 1995: A murit numismatul şi arheologul Bucur Mitrea (n. 1909)
– 1999: A murit Radu G. Ţeposu, critic literar, eseist, cronicar literar şi ziarist; figură proeminentă a grupării clujene „Echinox” (n. 1954)
– 2007: A murit Ion Păvălache, dirijor şi maestru de cor (n. 1927) – 10 ani
– 2009: A murit pictorul Nicolae Spirescu (n. 1921)
– 2010: A murit Adrian Păunescu, poet, jurnalist şi om politic; a iniţiat şi a condus, în perioada când a fost redactor-şef al revistei „Flacăra” (1973 – 1985), „Cenaclul Flacăra”, adevărat fenomen de masă, cu care a susţinut, până la interzicerea sa, în 16 iunie 1985, 1 615 manifestări de muzică, poezie şi dialog; membru de onoare al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (n. 1943)
– 2014: A murit Dorel Dorian, dramaturg, prozator şi eseist; fost deputat din partea Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România (1996-2004) (n. 1930)
EVENIMENTE EXTERNE
– Milano: Reuniune a miniştrilor sănătăţii din cadrul G7 (5 – 6 nov.)
– Palermo, Italia: Alegeri regionale în Sicilia
Aniversări – Comemorări
– „Ziua Mondială de Conştientizare a Tsunamiurilor”; stabilită de Adunarea Generală a ONU, a fost marcată pentru prima oară în 2016 (Agerpres 5.XI.2016)
– „Ziua Mondială a Limbii Romani”, adoptată la 7 noiembrie 2015 de Adunarea Generală a UNESCO, la iniţiativa Croaţiei
– Marea Britanie: „Ziua Focurilor de Artificii”; una dintre cele mai populare sărbători britanice (marchează eşuarea unui complot din 1605 vizând incendierea Parlamentului, atribuit unui grup de catolici)
– 1494: S-a născut Hans Sachs, maestru cântăreţ, compozitor, dramaturg şi poet german (m. 1576)
– 1714: A murit Bernardino Ramazzini, medic italian, considerat fondatorul medicinei muncii; în anul 1700 a scris prima carte importantă despre bolile profesionale şi industria igienică (n. 1633)
– 1854: S-a născut chimistul francez Paul Sabatier; importante contribuţii la studiul catalizei eterogene; Premiul Nobel pentru Chimie în anul 1912; membru de onoare străin al Academiei Române din 1925 (m. 1941)
– 1879: A murit James Clerk Maxwell, fizician britanic de origine scoţiană; autor al unui set de ecuații care descriu legile de bază ale electrotehnicii (n. 1831)
– 1895: S-a născut pianistul german Walter Gieseking (m. 1956)
– 1911: S-a născut Roy Rogers (numele la naştere: Leonard Franklin Slye), cântăreţ de muzică country şi actor american; supranumit „regele cowboy-lor” (m. 1998)
– 1913: S-a născut actriţa britanică de teatru şi film Vivien Leigh (numele adevărat: Vivian Mary Hartley); soţia actorului Laurence Oliver, cu care a format unul dintre cele mai celebre cupluri din lumea cinematografică anglo-americană a anilor ‘30-‘40 ai secolului al XX-lea (m. 1967)
– 1914: A murit biologul german August Weismann, unul dintre fondatorii geneticii; a formulat ipoteza separării substanţei ereditare din celulele sexuale („germenul”) de „soma” şi a continuităţii plasmei germinative; a negat posibilitatea eredităţii caracterelor dobândite (n. 1834)
– 1921: S-a născut pianistul francez de origine maghiară Georges (György) Czyffra (m. 1994)
– 1923: S-a născut jurnalistul, editorul și publicistul german Rudolf Augstein, fondatorul revistei săptămânale „Der Spiegel” (m. 2002)
– 1931: S-a născut muzicianul american Ike Turner (m. 2007)
– 1938: S-a născut Joe Dassin (Joseph Ira Dassin), cântăreţ francez (m. 1980)
– 1938: A murit Georges Urbain, chimist francez şi profesor la Sorbona; studii de chimie termodinamică; în 1907 a descoperit, independent de Auer von Welsbach, luteţiul şi yterbiul (n. 1872)
– 1941: S-a născut Art Garfunkel, cântăreţ, poet și actor american, cunoscut mai ales ca membru al trupei de muzică folk, “Simon & Garfunkel”
– 1943: S-a născut actorul şi dramaturgul american Sam Shepard
– 1944: A murit Alexis Carrel, chirurg și biolog francez, laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în 1912 (n. 1873)
– 1948: S-a născut William D. Phillips, fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1997, alături de Steven Chu şi Claude Cohen-Tannoudji, pentru dezvoltarea metodelor de răcire și captare a atomilor cu ajutorul laserilor
– 1955: A murit pictorul francez Maurice Utrillo (n. 1883)
– 1959: S-a născut Bryan Adams, cântăreţ rock, compozitor şi actor canadian
– 1963: A murit, la Ciudad de Mexico, poetul spaniol Luis Cernuda (n. 1902)
– 1982: A murit Jacques Tati (născut Jacques Tatischeff), regizor şi actor de film francez (n. 1908) – 35 de ani. NOTĂ: Site-ul http://www.jacquestati.com/bio.html menţionează ca an al naşterii 1909, iar http://www.imdb.com/name/nm0004244/ dă ca dată a morţii 4 noiembrie 1982 şi naşterea în anul 1907
– 1989: A murit pianistul american de origine rusă Vladimir Horowitz (n. 1903)
– 1991: A murit britanicul Robert Maxwell, magnat al presei internaţionale; a creat un imperiu cu două mari companii publice „Maxwell Communication Corporation” şi „Mirror Group Newspaper” şi 400 de firme private (n. 1923, în Cehia)
– 1997: A murit Sir Isaiah Berlin, istoric şi scriitor britanic, cunoscut pentru lucrările sale de filosofie politică (n. 1909, în Lituania, într-o familie de evrei) – 20 ani
– 2005: A murit scriitorul englez John Fowles (n. 1926)
– 2010: A murit actriţa americană Jill Clayburgh (n. 1944)
– 2012: A murit compozitorul american Elliott Carter (n. 1908) – 5 ani
– 2012: A murit Leonardo Favio (numele real – Fuad Jorge Jury), regizor de film, compozitor şi interpret argentinian (n. 1938) – 5 ani
Sursa: RADOR
