Calendarul zilei – 13 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 13 septembrie 2017, 06:00

EVENIMENTE INTERNE

– Cultură

* Cea de-a XXIII-a ediţie a Festivalului Internaţional „George Enescu” are loc în perioada 2 – 24 septembrie, eveniment desfășurat sub Înaltul Patronaj al Președintelui României. Producător: Guvernul României prin Ministerul Culturii și Identității Naționale. Co-producători: TVR şi Radio România. Organizatori: Artexim, Primăria Capitalei şi ARCUB. Din program:

• Recitaluri și concerte camerale – Renaud Capuçon – vioară, Jérôme Ducros – pian – ora 17:00, la Ateneul Român
• Mari orchestre ale lumii – Orchestra Națională Radio și Corul Academic Radio. Dirijor: Lawrence Foster. Dirijorul Corului: Ciprian Țuțu – ora 20:00, la Sala Mare a Palatului
• Spectacolul de teatru coregrafic „Eine Kleine Nachtmusik” de Gigi Căciuleanu, va fi prezentat în premieră la Festivalul Internațional „George Enescu” – ora 22:30, pe scena Ateneului Român
• Sibiu: Concerte în ţară – Filarmonica din Sibiu. Dirijor: Constantin Grigore. Solist: Zlatomir Fung – violoncel (Câștigător al Concursului Internațional George Enescu, 2016) – ora 19:00

* Timişoara: Concert susţinut de formaţia italiană Ricchi e Poveri, eveniment organizat de Events – ora 20:00, în Parcul Rozelor

– S-a întâmplat într-o zi de 13 septembrie

* Acum 433 de ani (1584), în Spania se finalizau lucrările mănăstirii El Escorial, cea mai mare construcție a Renașterii mondiale. A fost realizată din ordinul regelui Felipe al II-lea și proiectată de arhitectul-șef Juan Bautista de Toledo şi de discipolul său Juan de Herrera. Este situată la poalele muntelui Abantos și a fost construită ca să comemoreze victoria spaniolilor în bătălia de la San Quentin din 10 august 1557, asupra trupelor lui Henric al II-lea, regele Franței. Construcția mănăstirii a început în 1563. În interior cuprinde Palatul lui Filip al II-lea, Palatul Borbonilor, Bazilica, Conventul, Muzeul, Biblioteca regală, Colegiul, Seminarul, Spitalul muncitorilor și Botica

* Cu 293 de ani în urmă (1724) a avut loc sfinţirea Mănăstirii Văcăreşti, ctitorie a domnitorului Nicolae Mavrocordat, situată în partea sudică a Bucureştilor, important ansamblu arhitectonic în stil brâncovenesc, unul dintre cele mai valoroase monumente ale patrimoniului istoric şi artistic românesc. Mănăstirea a fost demolată în decembrie 1986, în timpul regimului comunist (13/24)

* În urmă cu 107 ani (1910), fruntaşii politici români din Transilvania adresau guvernului ungar un memoriu prin care revendicau: recunoaşterea funcţionării constituţionale a Partidului Naţional Român, legiferarea votului universal, egal, direct şi secret, folosirea limbii române în administraţie şi justiţie, dreptul de întrunire şi de organizare pentru toţi cetăţenii, respectarea autonomiei bisericii române (13/26)

* Acum 101 ani (1916), între 13/26 şi 15/28 septembrie, în timpul Primului Război Mondial, a avut loc Bătălia de la Sibiu, prima mare bătălie de pe frontul de nord; ca urmare a puternicei ofensive germano-austro-ungare, trupele române s-au retras. La data de 4/17 august 1916 se semna, la Bucureşti, Tratatul de alianţă între România, de o parte, şi Rusia, Franţa, Marea Britanie şi Italia, pe de altă parte, pentru intrarea ţării noastre în război de partea Antantei (în prima conflagraţie mondială). La 14/27 august 1916 România va declara război Austro-Ungariei, dată ce va marca începutul războiului de eliberare şi întregire naţională (1916-1919)

* Acum 92 de ani (1925), a avut loc apariţia primei reviste româneşti de radioamatorism, „RADIO ROMâN”, avându-i ca redactori pe Ion Dragu şi Aurel Clococeanu. Sediul era situat în Str. Sarindar nr. 4. Începând cu nr. 10 (15 noiembrie 1925) redactor al acestei publicaţii a fost numit ing. Nicolae Lupaş. Revista apărea „pentru a oferi tuturor pe care îi interesează îndeaproape într-un chip sau altul, aplicarea utilă şi plăcută a celei mai mari descoperiri a veacului, o tribună liberă destinată dezbaterii şi clarificării cu obiectivitate şi cu cumpănire a chestiunilor pe care le ridică zilnic acţiunea de continuă perfecţionare şi răspândire a radiofoniei, pentru a informa cât mai complet, mai lămurit şi mai sigur asupra tot ce se leagă de T.F.F. (telegrafie fără fir) …”. În cele 47 de numere apărute (până în aprilie 1928), s-au publicat numeroase articole tehnice şi de propagandă pentru sprijinirea amatorilor de emisie

* Cu 88 de ani în urmă (1929), la Societatea de Difuziune Radiotelefonică din România, avea loc prima transmisie în direct de la Teatrul Naţional din Bucureşti cu piesa „Rodia de aur”, de Adrian Maniu şi Al. O. Teodoreanu

* Acum 77 de ani (1940) trupele de ocupaţie horthyste au masacrat, în comuna Ip, din judeţul Sălaj, 157 de români (inclusiv copii, femei şi bătrâni). Cu câteva zile în urmă, la 9 septembrie, aceleaşi trupe horthyste uciseseră, în comuna Treznea, tot din Sălaj, 263 de români (copii, femei şi bărbaţi, tineri şi bătrâni) (13/14)

* În urmă cu 58 de ani (1959) sonda sovietică Luna 2 ajungea pe Lună, devenind primul obiect făcut de om care a atins suprafața lunară. Lansarea a avut loc în data de 12 septembrie 1959, iar coliziunea a avut loc în ziua următoare. Luna 2 a fost cea de-a doua sondă spaţială din programul sovietic Luna, trimisă către satelitul natural al Terrei. Ca şi design, aceasta avea o formă sferică şi era dotată cu câteva antene, un magnetometru, detectoare Cherenkov, un detector Geiger şi detectoare de micrometeoriţi. Luna 2 a transportat câteva fanioane pe care scria “URSS septembrie 1959”

* Cu 26 de ani în urmă (1991) România a stabilit relaţii diplomatice cu Estonia, Letonia şi Lituania:

• Relaţiile diplomatice dintre România şi Republica Estonia au fost stabilite în anul 1924 prin acreditarea ministrului României, Alexandru Florescu, la Varşovia şi la Tallinn şi întrerupte în 1940. Au fost restabilite la 13 septembrie 1991, când România a recunoscut noul stat suveran
• La 2 iunie 1922 s-a înfiinţat Legaţia Republicii Letonia în România, cu sediul la Varşovia. Din 1924, Letonia a înfiinţat un număr de consulate onorifice în România, alături de cel din capitală funcţionând ulterior şi oficiile consulare de la Galaţi şi Constanţa. Legaţia României în Letonia a fost înfiinţată în mai 1929. La 21 martie 1924, prin decret regal, Alexandru Florescu era numit, cu începere din 1 aprilie 1924, trimis extraordinar şi ministru plenipotenţiar al României pe lângă guvernul leton. La 26 august 1991, România a recunoscut oficial noul stat independent Republica Letonia, iar la 13 septembrie 1991 s-au restabilit relaţiile diplomatice dintre cele două ţări
• La 21 august 1924, a fost înfiinţată Legaţia Lituaniei în România, al cărei sediu era stabilit la Praga. La 26 august 1991, România a recunoscut oficial redobândirea independenţei de stat a Republicii Lituania, iar la 13 septembrie 1991, au fost reluate relaţiile diplomatice dintre România şi Republica Lituania

* La Washington, se semna acum 24 de ani (1993), Acordul asupra autonomiei zonei Gaza şi Ierihon. Acordul, intitulat „Declaraţie de principiu cu privire la aranjamentele interimare de autonomie”, a fost semnat de primul ministru al Israelului, Yitzhak Rabin, şi de preşedintele Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei (OEP), Yasser Arafat; garanţi ai Acordului: SUA şi Rusia

* Cu 6 ani în urmă (2011), tot la Washington, a fost semnat Acordul dintre România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România (la Deveselu, jud. Olt) a fost semnat, la această dată, de către ministrul român de externe Teodor Baconschi şi secretarul de stat american Hillary Clinton, în contextul vizitei preşedintelui Traian Băsescu la Washington şi a intrat în vigoare la 23 decembrie 2011. România a acceptat la 4 februarie 2010 propunerea preşedintelui SUA, Barack Obama, de a participa la etapa a doua a dezvoltării de către Washington a abordării adaptive a apărării antirachetă în Europa. Implicarea României în proiect presupune găzduirea la baza militară de la Deveselu, jud. Olt, de interceptori tereştri, adică rachete de interceptare SM-3 (Standard Missile 3) tip Block 1B, care vor deveni operaţionali la orizontul lui 2015. Textul acordului a fost convenit la a VII-a rundă de negocieri de la Bucureşti, la data de 4 mai 2011, a fost parafat de şefii delegaţiilor de negociere la Washington, la 6 iunie 2011. Tot la 13 septembrie 2011, la Washington, a fost adoptată Declaraţia Comună privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii. La 18 decembrie 2015, în contextul Parteneriatului Strategic, România şi Statele Unite au anunţat că, principalele componente militare ale facilităţii de apărare antirachetă Aegis Ashore din România, element cheie al Etapei a II-a a Abordării Europene Adaptive în Etape (EPAA), au fost finalizate şi transferate comandantului operaţional în vederea integrării viitoare în arhitectura sistemului de apărare antirachetă al NATO. În 12 mai 2016, la Deveselu, judeţul Olt, a avut loc ceremonia oficială dedicată operaţionalizării (punerii în funcţiune) a scutului american antirachetă, în prezenţa secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg şi adjunctului secretarului american al apărării, Robert Work, premierului Dacian Cioloş, comandantului forţelor navale americane în Europa, Amiral Mark Ferguson

Aniversări – Comemorări

– Înainte-prăznuirea Înălţării Sfintei Cruci; Târnosirea Bisericii Învierii din Ierusalim; Sf. Cuvios Ioan de la Prislop; Sf. Mc. din Dobrogea: Macrobie, Gordian, Ilie, Zotic, Lucian şi Valerian (Calendarul Creştin-Ortodox 2017)

– Sf. Ioan Gură de Aur, episcop învăţător al Bisericii (Calendarul Romano-Catolic 2017)

– „Ziua Pompierilor”; marcată, începând cu anul 1953, în amintirea bătăliei din Dealul Spirii, din 13.IX.1848, unul dintre cele mai semnificative momente din tradiţiile de luptă ale armei pompierilor; atunci, pompierii de sub comanda locotenentului Pavel Zăgănescu au opus rezistenţă trupelor otomane, comandate de Fuad Paşa, care au intrat în Bucureşti pentru a înăbuşi mişcarea revoluţionară („baia de sânge” de la Bucureşti); a avut loc restaurarea vechiului regim, regulamentar, printr-o drastică proclamaţie a lui Fuad Paşa

– 1860: S-a născut medicul Thoma Ionescu, întemeietorul şcolii moderne româneşti de chirurgie şi de anatomie topografică; a fondat, în 1897, Societatea de Chirurgie şi „Revista de chirurgie”; membru de onoare al Academiei Române din 1925 (m. 1926)

– 1874: S-a născut Eugen Herovanu, prozator, eseist şi memorialist; avocat şi profesor de procedură civilă la Iaşi (1920-1929) şi Bucureşti (1929-1950), este autorul unor apreciate lucrări juridice (m. 1956)

– 1901: S-a născut medicul Nicolae Nestorescu; în 1942 a înfiinţat primul centru de transfuzie şi sânge conservat din România; şi-a orientat activitatea spre producţia de seruri, vaccinuri şi alte preparate biologice; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1969)

– 1904: S-a născut Elvira Bogdan (pseudonimul Mariei Moldoveanu), prozatoare şi publicistă (a semnat multă vreme cu pseudonimul Alice Basarab); are un loc bine definit în proza română pentru copii şi tineret (m. 1987)

– 1908, 13/26: S-a născut Edgar Papu, eseist şi istoric al artelor şi culturii, comparatist; membru post-mortem al Academiei Române din 2006 (m. 1993)

– 1915: S-a născut Silviu Georgescu, autor de scenarii radiofonice şi de proze umoristice; a lucrat la Radiodifuziunea Română, în Redacţia emisiunilor de divertisment, semnând numeroase scenarii difuzate în cuprinsul „Undei vesele” şi a altor emisiuni de profil (m. 1996). NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 11.IX.1915

– 1916: S-a născut Eugen Schileru, critic de artă, eseist, traducător şi profesor (m. 1968)

– 1922: S-a născut Sergiu Al-George, orientalist, eseist şi traducător; membru fondator (1956) al Asociaţiei de Studii Orientale din România; de profesie medic, a făcut cercetări în domeniul imunologiei; acuzat de „uneltire împotriva ordinii sociale” pentru lectura şi difuzarea unor texte de Mircea Eliade, Constantin Noica şi Emil Cioran, este închis între anii 1958 şi 1964, împreună cu un grup de remarcabili intelectuali (C. Noica, Al. Paleologu, N. Steinhardt, Al. Zub ş.a.) (m. 1981) – 95 de ani

– 1923: S-a născut Ioanichie Olteanu, poet, traducător, gazetar, editor (m. 1997)

– 1933: S-a născut Eginald (Norbert) Schlattner, pastor luteran şi scriitor de naţionalitate germană din România; închis în timpul regimului comunist; a început să scrie abia în anul 1990; debutul său editorial (în 1998) l-a constituit „Cocoşul decapitat”, roman ecranizat de regizorul Radu Gabrea şi Marjan Vajda

– 1934: S-a născut pictorul Spiru Vergulescu (supranumit „pictorul Bucureştilor”) (m. 2007)

– 1943: S-a născut Mircea Ciumara, fost ministru al finanţelor, industriei şi comerţului în guvernarea Convenţiei Democrate Române (CDR); a fost membru al Camerei Deputaţilor pentru două mandate, între 1992 şi 2000; a fost, de asemenea, între decembrie 1999 şi decembrie 2000, ministru de stat, preşedintele Consiliului de Coordonare Economică şi Financiară şi ministru pentru relaţiile cu Parlamentul (m. 2012)

– 1948: S-a născut Emil Ciocoiu, pictor stabilit, din 1980, în Germania

– 1949: S-a născut regizorul, scenaristul şi producătorul Cornel Diaconu

– 1952: S-a născut Andrei Zanca (numele real: Andrei Carol Sofalvi), poet şi traducător stabilit la Heilbronn, Germania (unde semnează cu pseudonimul Carl Landau) – 65 de ani

– 1953: S-a născut Copel Moscu, regizor de film documentar şi profesor

– 1956: S-a născut Ilie Balaci, fost fotbalist internaţional şi actual antrenor

– 1970: A murit Sanda Movilă (pseudonim al Mariei Ionescu), poetă, prozatoare şi traducătoare; soţia scriitorului Felix Aderca (n. 1900)

– 1976: A murit George Buznea, poet şi traducător, considerat tălmăcitorul major al operei lui Dante Alighieri în limba română (n. 1903)

– 1979: A murit violoncelistul Ion Fotino (n. 1908)

– 1985: A murit Gheorghe Halmoş, pianist şi pedagog (n. 1915)

– 2010: A murit compozitorul de muzică uşoară Anton Şuteu (n. 1947)

– 2016: A murit actriţa Rodica Sanda Ţuţuianu; a jucat pe scena Teatrului Nottara 30 de ani, în numeroase piese de teatru radiofonic şi teatru TV, iar timp de peste 20 de ani a prezentat emisiunea matinală de duminică „Radio Magazinul Femeilor” (n. 1935) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Strasbourg: Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, susţine discursul pe tema stării UE, în faţa Parlamentului European

– Lima: Vizita președintelui francez, Emmanuel Macron, pentru validarea de către Comitetul Internaţional Olimpic (CIO) a alegerii Parisului ca oraș gazdă pentru Jocurile Olimpice din 2024

Aniversări – Comemorări

– 1321, 13/14: A murit poetul, filosoful şi omul politic italian Dante Alighieri; autor al „Divinei Comedii”, capodoperă a literaturii universale (n. 1265)

– 1583: Conform unor surse, la această dată s-a născut Girolamo Frescobaldi, organist, pedagog şi compozitor italian, supranumit „Bach italian” pentru cunoştinţele sale în arta contrapunctului (m. 1643)

– 1592: A murit Michel de Montaigne, scriitor şi gânditor umanist francez (n. 1533) – 425 de ani

– 1819: S-a născut pianista şi compozitoarea germană Clara Schumann (m. 1896)

– 1838: S-a născut arheologul austriac Otto Friedrich August Benndorf, membru de onoare străin al Academiei Române; a acordat o atenţie specială monumentului de la Adamclisi şi a publicat, împreună cu istoricul român Gr. Tocilescu lucrarea „ Monumentul de la Adamclisi. Tropeum Traiani” (m. 1907)

– 1844: S-a născut lingvistul francez Auguste Émile Picot; între anii 1866 şi 1869 a fost secretar al domnitorului Carol I; bun cunoscător al României, a popularizat peste hotare folclorul românesc, prin publicarea, în 1889, a unei culegeri de folclor al românilor din Timoc; membru de onoare străin al Academiei Române din 1879 (m. 1918)

– 1872: A murit filosoful german Ludwig Feuerbach (n. 1804) – 145 de ani

– 1874: S-a născut compozitorul austriac Arnold Schönberg, considerat unul dintre pionierii muzicii dodecafonice (m. 1951)

– 1876: S-a născut scriitorul american Sherwood Anderson (m. 1941)

– 1886: S-a născut Sir Robert Robinson, chimist britanic; cercetări fundamentale în domeniul compuşilor organici naturali; Premiul Nobel pentru Chimie în anul 1947; membru de onoare străin al Academiei Române din 1965 (m. 1975)

– 1887: S-a născut Lavoslav Ružička, chimist elvețian de origine croată, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1939 (m. 1976) – 130 de ani

– 1894: A murit Emmanuel Chabrier, pianist şi compozitor francez (n. 1841)

– 1894: S-a născut J.[ohn] B.[oynton] Priestley, romancier, dramaturg şi eseist britanic (m. 1984)

– 1900: S-a născut poetul bulgar Asen Kaloianov (m. 1974)

– 1903: S-a născut Claudette Colbert, actriţă americană de film de origine franceză (m. 1996)

– 1912: A murit scriitorul australian Tom Collins (numele real: Joseph Furphy); considerat „părintele romanului australian” (n. 1843) – 105 ani

– 1924: S-a născut Maurice Jarre, compozitor şi dirijor francez; a compus muzică de film; câştigătorul a trei premii Oscar; tatăl muzicianului Jean-Michel Jarre (m. 2009)

– 1929: S-a născut basul bulgar Nikolai Ghiaurov (m. 2004)

– 1944: S-a născut actriţa britanică de film Jacqueline Bisset

– 1949: A murit August Krogh (numele adevărat Schack August Steenberg), medic şi zoolog danez; a descoperit mecanismul reglării circulaţiei capilare şi a stabilit importanţa acesteia în metabolism; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1920 (n. 1874)

– 1960: A murit compozitorul ungar Leó Weiner (n. 1885)

– 1971: S-a născut tenismanul croat Goran Ivanišević, câştigător în numeroase turnee de tenis din circuitul ATP şi de mare şlem, între care şi Wimbledon-ul în anul 2001

– 1977: A murit dirijorul american de origine poloneză Leopold Stokowski (n. 1882) – 40 de ani

– 1996: A murit Tupac Shakur, interpret american de muzică rapp; este cunoscut în Guinness Book of World Records ca fiind rapper-ul cu cele mai multe vânzări de albume din lume, peste 75 de milioane, 50 de milioane doar în America; mulţi îl consideră ca fiind cel mai mare rapper al tuturor timpurilor (n. 1971)

– 2011: A murit artistul britanic Richard Hamilton, unul dintre fondatorii curentului pop-art (n. 1922)

– 2015: A murit politologul, istoricul şi profesorul franco-american Stanley Hoffmann; a influenţat profund cercetările în domeniul relaţiilor transatlantice (n. 1928)

Sursa: RADOR