Calendarul zilei – 23 august

Publicat de Codrin RAITA, 23 august 2017, 06:00

EVENIMENTE INTERNE

– Ministere

* Ministrul justiţiei, Tudorel Toader, urmează să prezinte public proiectul de lege privind modificarea Legilor justiţiei – ora 11:00, la sediul Ministerului Justiţiei

– Apărare, Interne

* Groupama Asigurări şi Inspectoratul General al Poliţiei Române organizează o conferinţă de presă cu ocazia lansării celei de-a VI-a ediţie a proiectului anual de prevenire a furturilor din locuinţe – ora 12:30, la sediul Inspectoratului General al Poliţiei Române, Şos. Ştefan cel Mare nr. 13-15

– Organizaţii

* Ploieşti: Asociația Română pentru Gândire și Oratorie (ARGO), organizează în perioada 23 – 28 august, Forumul Național de Dezbateri Academice 2017 – ora 13:00, la Palatul Culturii Ploiești

– Învăţământ, Cercetare

* Proba scrisă obligatorie a profilului – proba Ec), în cadrul celei de-a II-a sesiuni (august-septembrie) a examenului de Bacalaureat

– Cultură

* Concertul de închidere al festivalului Vara Magică (5 iul. – 23 aug.) susţinut de Orchestra de Tineret a Olandei, dirijor, Mark Wigglesworth, solist Alexander Sitkovetsky (vioară) – ora 19:30, la Sala Mare a Ateneului Român. Programul cuprinde Wagner – „Uvertura şi Venusberg music din opera Tannhauser” (Paris version), Korngold – „Concertul pentru vioară şi orchestra”, Stravinsky – „Petrushka” (versiunea 1911). Printre partenerii media: Radio România Cultural, Radio România Muzical

– S-a întâmplat într-o zi de 23 august

* Acum 671 de ani (1346) s-a desfăşurat Bătălia de la Crécy (localitate în Franţa), din Războiul de 100 de ani. Oastea franceză a regelui Filip al VI-lea a fost înfrântă de cea engleză, condusă de Eduard al III-lea. În această luptă au fost folosite, pentru prima dată în Occident, armele de foc. NOTĂ: „Micul dicţionar enciclopedic” (2005) menţionează ca dată a bătăliei 26.VIII.1346

* Se împlinesc 445 de ani (1572), de când a avut loc „Noaptea Sfântului Bartolomeu”, nume dat unui eveniment sângeros petrecut la Paris în noaptea de 23 spre 24 august, când au fost masacraţi peste 2.000 de hughenoţi (protestanţi calvini) de către catolici, moment principal al războaielor religioase din Franţa (1562-1598). Masacrul a fost pus la cale de Caterina de Medici, mama regelui Carol al IX-lea. Biserica Romano-Catolică îl prăznuieşte la 24 august pe apostolul Bartolomeu

* Acum 442 de ani (1575) Diaconul Coresi termina tipărirea, la Braşov, a unui „Octoih” slavon în două părţi, lucrare care se înscrie în seria de tipărituri pe care Coresi le-a executat, pe parcursul mai multor ani, în Şcheii Braşovului

* Cu 136 de ani în urmă (1881) Regele Carol I promulga Decretul nr. 2134, prin care se autoriza deschiderea şi funcţionarea, în urbea Brăilei, a Bibliotecii Publice şi a Muzeului Ştiinţific

* În urmă cu 103 ani (1914) Japonia, aliata Angliei, declara război Germaniei, conflictul european devenind astfel unul de nivel mondial

* Acum 78 de ani (1939) s-a semnat, la Moscova, Tratatul de neagresiune germano-sovietic, Pactul Ribbentrop-Molotov (cunoscut şi ca Pactul Stalin-Hitler), care, într-un protocol adiţional secret, prevedea împărţirea sferelor de influenţă în Europa Răsăriteană. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov, România a fost obligată să cedeze URSS-ului, în iunie 1940, Basarabia, nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţa

* Cu 73 de ani în urmă (1944) România întorcea armele şi se alătura Naţiunilor Unite în lupta împotriva puterilor Axei. Regele Mihai I l-a demis şi l-a arestat pe mareşalul Ion Antonescu, conducătorul statului şi preşedintele Consiliului de Miniştri. S-a format un guvern condus de generalul Constantin Sănătescu. La ora 20:20 se transmitea, la Radio, Proclamaţia regelui Mihai, care anunţa ruptura de Germania şi noua orientare politică a ţării. În audienţa acordată ministrului Germaniei la Bucureşti, Manfred von Killinger, suveranul îi declara că, dacă trupele germane nu vor deschide ostilităţile, ele se vor putea retrage, în linişte, din ţară. NOTĂ: La 23 august se sărbătorea ziua naţională a României în timpul dictaturii comuniste

* Se împlinesc 70 de ani (1947) de când Parlamentul român ratifica, în unanimitate, Tratatul de pace dintre România şi Puterile Aliate şi Asociate (semnat la Paris, la 10 februarie 1947). Cu acest prilej, ministrul afacerilor străine, Gheorghe Tătărescu, a rostit o cuvântare în care au fost trecute în revistă clauzele grele, împovărătoare şi injuste cuprinse în Tratat, printre care şi nerecunoaşterea calităţii de cobeligerant a României. De asemenea, au fost relevate rolul regelui şi al colaboratorilor săi la săvârşirea actului de la 23 august 1944, ca şi meritele Armatei române în războiul antihitlerist

* În urmă cu 69 de ani (1948) a fost creat Consiliul Mondial al Bisericilor (cu sediul în Elveţia), care reuneşte 349 de biserici protestante, ortodoxe şi biserici unite şi independente din lumea întreagă. Biserica Ortodoxă Română este membră a CMB din 1961

* Cu 61 de ani în urmă (1956) avea loc inaugurarea Bibliotecii Centrale de Stat din Bucureşti (azi Biblioteca Naţională) – primul director: Angela Popescu-Brediceni

* Acum 28 de ani (1989) a avut loc o demonstrație politică pașnică cunoscută sub denumirea de „Lanțul Baltic” (sau „Lanțul Libertății”). Aproximativ două milioane de oameni și-au dat mâinile formând un lanț uman lung de peste 600 km de-a lungul celor trei Țări Baltice –  Estonia, Letonia și Lituania, republici ale Uniunii Sovietice. Evenimentul a marcat comemorarea a 50 de ani de la semnarea pactului Ribbentrop-Molotov dintre Uniunea Sovietică și Germania Nazistă şi a fost organizat de mișcările baltice pro-independență: Rahvarinne din Estonia, Frontul Popular din Letonia și Sąjūdis din Lituania. Protestul a fost gândit pentru a atrage atenția întregii lumi arătând dorința populară de independență în cele trei entități. El a ilustrat și solidaritatea între cele trei popoare. A fost descris ca o campanie de publicitate eficientă și ca o scenă emoționantă și impresionantă vizual. La șase luni de la protest, Lituania a devenit prima republică sovietică care și-a declarat independența

Aniversări – Comemorări

– Sf. Mucenic Lup (Calendarul Creştin-Ortodox 2017; Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2017)

– „Ziua Comemorării Victimelor Fascismului şi Comunismului”, iniţiată de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, este marcată şi în România începând cu anul 2012 (- 5 ani). NOTĂ: Prin aceeaşi Lege 198 / 7.XI.2011 a fost stabilită şi „Ziua memoriei victimelor comunismului în România” pe 21 decembrie, iar prin Legea 127 / 30.V.2017 a fost instituită „Ziua naţională de cinstire a martirilor din temniţele comuniste”, pe 14 mai

– 1800: S-a născut (în Grecia) Evanghelie Zappa, moşier, negustor şi întreprinzător aromân, bine cunoscut, la jumătatea secolului al XIX-lea, atât în Ţările Române, cât şi în Grecia; el este cel care a lansat, cu mulţi ani înaintea francezului Pierre de Coubertain, ideea renaşterii olimpismului modern; în acest sens, Zappa a redactat un proiect şi a creat un fond necesar organizării jocurilor şi construcţiei unui aşezământ olimpic (Zappeionului din Atena, un complex de clădiri, cu stadion, amfiteatru de conferinţe şi cu săli de gimnastică); în anii 1859 şi 1870 statul grec a organizat, cu fondurile lăsate de el, două ediţii modeste ale olimpiadelor moderne; în România a susţinut financiar construcţia Ateneului şi înfiinţarea Academiei Române, precum şi reclădirea Bucureştiului, pârjolit de un mare incendiu (m. 1865)

– 1881: S-a născut juristul Constantin C. Stoicescu; ministru al justiţiei (1941, 1942); specialist în drept roman; a introdus în procesul de învăţământ metoda istorică de predare a dreptului roman; membru corespondent al Academiei Române din 1936 (m. 1944)

– 1894: S-a născut inginerul constructor Cristea Mateescu; lucrări privind proiectarea şi execuţia unor importante lucrări de construcţii hidraulice pe râurile Prahova, Ialomiţa, Siret ş.a; şef de proiect (proiectare/realizare) al complexului hidroenergetic de la Vidraru-Corbeni; membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1979)

– 1906: S-a născut psihologul Alexandru Roşca, autor a numeroase lucrări de psihologie generală, aplicată şi pedagogică; membru titular al Academiei Române din 1991 (m. 1996)

– 1907: S-a născut istoricul Mihai Berza; specialist în istoria Evului Mediu; preocupările sale au vizat, printre altele, istoria economiei şi a ideilor, genealogia şi heraldica; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1978) – 110 ani

– 1914: S-a născut Iosif Antochi, pedagog român stabilit în Germania; a desfăşurat o susţinută activitate publicistică, abordând diferite domenii ale pedagogiei generale, istoriei pedagogiei şi pedagogiei comparate; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1993 (m. 1997)

– 1921: A murit (la Paris) Gheorghe Bengescu, diplomat şi publicist; din 1872 a desfăşurat o intensă activitate diplomatică, funcţionând la mai multe legaţii ale României în străinătate; delegat al României pe lângă Comisia Europeană a Dunării; membru titular al Academiei Române din 1921 (n. 1848)

– 1924: S-a născut Ion Biţan (Bitzan), pictor, scenograf, grafician, designer şi sculptor monumentalist (m. 1997)

– 1924: S-a născut Paul Everac (pseudonimul lui Petre Constantinescu), dramaturg şi prozator; autor de scenarii radiofonice şi de televiziune, publicist; director general al Societăţii Române de Televiziune (ian. 1993 – ian. 1994) (m. 2011)

– 1926: S-a născut actorul Theodor Danetti (m. 2016). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii 26 august 1926

– 1932: S-a născut dirijorul, compozitorul şi profesorul Remus Georgescu – 85 de ani

– 1934: S-a născut prozatorul şi publicistul Corneliu Ştefanache (m. 2009). NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1933

– 1940: S-a născut prof. univ. Zoe Petre, istoric, publicist şi om politic; în perioada 1990 – 1996 a fost decan al Facultăţii de Istorie a Universităţii din Bucureşti, iar între anii 1996 – 2000, a îndeplinit funcţia de consilier prezidenţial pentru politică internă şi externă

– 1943: S-a născut Mircea Iorgulescu, critic şi istoric literar, eseist şi comentator politic, stabilit la Paris din vara anului 1989 (fost coordonator al redacţiei române a Radio France Internationale de la Paris; a colaborat şi la postul de radio Europa Liberă) (m. 2011)

– 1948: S-a născut Andrei Pleşu, scriitor, filosof, eseist, critic şi istoric de artă; director fondator al publicaţiei „Dilema” (din 2004, „Dilema veche”); preşedinte al Fundaţiei „Noua Europă”; fost ministru al culturii (decembrie 1989-octombrie1991) şi al afacerilor externe (decembrie 1997- ianuarie 1999); fost membru în CNSAS (2000-2004); fost consilier prezidenţial pentru relaţii internaţionale (decembrie 2004-mai 2005)

– 1975: S-a născut jurnalistul şi corespondentul de război Mile Cărpenişan; timp de mai bine de zece ani a fost corespondent al posturilor Antena 1 şi Antena 3 şi a realizat numeroase reportaje din zonele de război; s-a făcut remarcat prin transmisiile din fosta Iugoslavie aflată în război, din Irak sau din Asia afectată de tsunami (m. 2010). NOTĂ: În memoria lui, Asociaţia Civic Media a instituit Premiul “Mile Cărpenişan” pentru Curaj şi Excelenţă în Jurnalism

– 1976: S-a născut cântăreţul de muzică uşoară Paul Ciprian Surugiu (cunoscut după numele de scenă Fuego)

– 1986: A murit Ion Clopoţel, publicist, sociograf şi memorialist; animator al presei româneşti în perioada interbelică; preşedinte al Sindicatului Presei Române (1920-1936); a fondat Biblioteca Ziaristică şi „Almanahul presei române” (1926) (n. 1892)

– 2003: A murit basul Viorel Ban (n. 1920)

– 2011: A murit publicistul, scriitorul şi cineastul Petru Maier-Bianu; în calitate de preşedinte al Fundaţiei Culturale ACCUMM, create împreună cu soţia sa, pianista Verona Maier, a coordonat stagiunea muzicală „Iosif Sava” găzduită de Palatul Suţu şi a iniţiat Premiul pentru muzică de scenă, decernat la Festivalul Internaţional de Teatru Atelier (n. 1947)

– 2013: A murit caricaturistul Adrian Andronic; a publicat cinci albume de caricatură şi peste 80 de cărţi pentru copii. Este tatăl jurnalistului Dan Adronic (n. 1939)

– 2013: A murit Oscar Berger, jurnalist, regizor, editor, scenarist şi producător de film; a contribuit la apariţia primului ziar privat din Timişoara de după Revoluţie, ziarul „Timişoara”; a fost un susţinător constant al principiilor Proclamaţiei de la Timişoara (n. 1947)

– 2016: A murit Corneliu Antim (pseudonimul literar al lui Corneliu Ţânţu), scriitor, grafician, sculptor, critic şi istoric de artă, jurnalist (n. 1942) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Salzburg: Vizita preşedintelui francez, Emmanuel Macron, în Austria

– New Delhi: Vizita primului ministru nepalez, Sher Bahadur Deuba, în India (23 – 28 aug.)

– Angola: Alegeri generale, care vor marca sfârşitul puterii preşedintelui José Eduardo dos Santos, aflat în funcţie din anul 1979

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Europeană a Comemorării Victimelor Stalinismului şi Nazismului”, iniţiată de Parlamentul European, prinr-o Declaraţie adoptată la 22.IX.2008; a fost aleasă această dată, deoarece la 23.VIII.1939 a fost semnat, pe baza acordului dintre Hitler şi Stalin, Pactul Ribbentrop-Molotov, care, într-un protocol adiţional secret, prevedea împărţirea sferelor de influenţă în Europa Răsăriteană; prin marcarea acestei zile se doreşte păstrarea vie a memoriei victimelor deportărilor în masă şi ale exterminărilor din timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale; se mai doreşte a se sublinia, încă o dată, importanţa consolidării bazelor democraţiei, păcii şi stabilităţii pe continentul european

– 1668: A murit sculptorul flamand Artus Quellinus (numit şi „cel Bătrân”) (n. 1609)

– 1754: S-a născut Ludovic al XVI-lea, rege al Franţei între anii 1774 şi 1792; a încercat să stăvilească criza regimului feudal absolutist, dar a fost detronat (1792) de Revoluţia franceză (1789-1794), condamnat la moarte şi ghilotinat (m. 1793)

– 1833: S-a născut Giovanni Capellini, naturalist, geolog şi paleontolog italian; între 1866 şi 1868 a făcut studii în România, mai ales în regiunea petrolieră a Văii Prahovei (aducând importante contribuţii la studierea Terţiarului), rezultatele încadrându-le în tabloul geologic al Europei; este primul specialist italian care a studiat sub acest aspect terenurile petroliere din ţara noastră; membru de onoare străin al Societăţii Academice Române din 1871 (m. 1922)

– 1900: S-a născut compozitorul austriac Ernst Krenek (m. 1991)

– 1904: S-a născut violistul american de origine scoţiană William Primrose (m. 1982). NOTĂ: Unele surse dau ca an al naşterii 1903

– 1912: S-a născut Gene Kelly, actor, cântăreţ, dansator, coregraf, producător de film şi regizor american; după Fred Astaire, este considerat regele musicalului american în a doua perioadă de aur a genului (m. 1996) – 105 ani

– 1921: S-a născut economistul american Kenneth Joseph Arrow; studii în domenii ca teoria alegerii sociale, teoria creşterii economice endogene, problemele cauzate de informaţiile asimetrice în pieţe ş.a; Premiului Nobel pentru Economie în anul 1972, împreună cu britanicul John Hicks (m. 2017)

– 1926: A murit Rudolph Valentino, actor de film american de origine italiană (n. 1895)

– 1931: S-a născut microbiologul american Hamilton Othanel Smith; cercetări în domeniul enzimelor de restricţie; Premiul Nobel pentru Medicină în anul 1978, împreună cu co-naţionalul său Daniel Nathans şi elveţianul Werner Arber

– 1937: A murit compozitorul francez Albert Roussel (n. 1869) – 80 de ani

– 1952: A murit Sir Frederic George Kenyon, istoric şi papirolog britanic; membru fondator al Societăţii Anglo-Române; membru de onoare străin al Academiei Române din 1924 (n. 1863) – 65 de ani

– 1982: A murit Stanford Moore, biochimist american, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie în anul 1972 (n. 1913) – 35 de ani

– 1995: A murit fotograful şi fotojurnalistul german Alfred Eisenstaedt (n. 1898). NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii 24 august 1995

– 2013: A murit cineastul britanic Gilbert Taylor, directorul de imagine al primei părţi din franciza „Războiul Stelelor/Star Wars” (The Omen şi Dr. Strangelove) (n. 1914)

Sursa: RADOR