Calendarul zilei – 20 iulie

Publicat de Codrin RAITA, 20 iulie 2017, 06:00

EVENIMENTE INTERNE

– Cultură

*Conferința de presă cu privire la Campionatul Național de Șah pe Echipe de Juniori de la Sala Apollo, Hotel Caro (21-29 Iulie)  de Ziua Mondială a Șahului (20 iul.)

* Are loc Festivalul în aer liber „TimeShift”, în cadrul căruia vor concerta 100 de artişti, într-un program cu peste 100 de ore de muzică – ora 18:00, la Centrul Expoziţional Romexpo (20-23 iulie)

*Iaşi: Iulius Mall Iași este gazda vernisajului expoziţiei intitulată  “Albastru infinit” a artistei Talida Grunzac – ora 16:00. Evenimentul va fi prezentat de criticul de artă, profesor univ. dr. Mihai Păstrăguș. Cu acest prilej are loc și lansarea albumului de artă realizat cu ocazia expoziției.Expoziția poate fi vizitată în perioada 3 – 31 iulie

*Timişoara/ Gottlob:Şase filme concurează pentru Marele Premiu şi Premiul Publicului la cea de-a patra ediţie a festivalului Ceau, Cinema!, care va avea loc în perioada 20-23 iulie la Timişoara şi Gottlob. Printre partenerii media: Radio Timişoara

– S-a întâmplat într-o zi de 20 iulie

* Acum 308 ani (1709) au luat sfârşit „lucrările de întregire” a Şcolii de la Sf. Sava din Bucureşti, cu sprijinul domnitorului Constantin Brâncoveanu. În anul 1688, împreună cu fratele său, Constantin Cantacuzino, Şerban Cantacuzino va înfiinţa Şcoala de la Sf. Sava. În anul 1694, domnitorul Constantin Brâncoveanu (1654-1714) a transformat această şcoală în Academie Domnească, stabilind o programă de învăţământ şi dându-i fonduri materiale. Această şcoală domnească, cea mai înaltă din Ţara Românească, şi-a început activitatea lângă Mănăstirea Sf. Sava, chiliile acesteia găzduind vreme de un secol şi jumătate prima formă de învăţământ superior din Ţara Românească. Constantin Brâncoveanu rezideşte biserica mănăstirii (1709), lărgindu-i zidurile, cât şi clădirea Academiei. Între anii 1848-1870 sunt dărâmate toate clădirile, inclusiv biserica brâncovenească, mult prea slăbite de cutremure. În anul 1877, pe locul fostei biserici a fost aşezată statuia lui Mihai Viteazul (azi în Piaţa Universităţii), iar pe locul clădirilor vechii Academiei Domneşti s-a construit, după planurile arhitectului Alexandru Orăscu, o clădire mult mai încăpătoare, Universitatea de astăzi

* Cu 121 de ani în urmă (1896) apărea, până în ianuarie 1897, revista „Liga ortodoxă”, editată de poetul Alexandru Macedonski, în care vor debuta Tudor Arghezi şi Gala Galaction. Militând pentru modernizarea poeziei româneşti şi fiind în polemici dure cu junimiştii (Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu şi Ioan Luca Caragiale), a iniţiat cenaclul şi revista „Literatorul“, precum şi acest cotidian ortodox. Avea şi un supliment literar care apărea săptămânal, supliment în care au debutat Tudor Arghezi, sub primul său pseudonim, Ion Theo (la vârsta de 16 ani), şi Grigore Pişculescu, viitorul Gala Galaction

* În urmă cu 98 de ani (1919), între 20.VII şi 4.VIII, au avut loc ofensiva trupelor maghiare pe Tisa (20-23 iulie) şi contraofensiva Armatei române (24-26 iulie), urmată de trecerea Tisei şi intrarea în Budapesta (4 august)

* Se împlinesc 90 de ani (1927) de când Mihai de Hohenzollern-Sigmaringen, nepotul regelui Ferdinand I, a fost proclamat rege, începând astfel prima domnie a lui Mihai I (1927-1930). Regele Mihai fiind minor, a început să-şi exercite atribuţiile Regenţa, aleasă la 4.I.1926 pentru răstimpul minoratului acestuia

* Acum 81 de ani (1936) avea loc semnarea Convenţiei Internaţionale de la Montreux (Elveţia), privind regimul strâmtorilor Bosfor şi Dardanele, care proclama libertatea de navigaţie prin strâmtori pentru navele comerciale ale tuturor statelor în timp de pace, precum şi în timp de război, dacă Turcia nu este parte beligerantă. Delegația română a fost alcătuită din Nicolae Titulescu, ministrul Afacerilor Străine, Constantin Contescu și Vespasian V. Pella, miniștri plenipotențiari

* În urmă cu 63 de ani (1954), între 20 şi 21 iulie, au fost semnate Acordurile de la Geneva privind restabilirea păcii în Indochina. Acordurile încheiau oficial „Războiul din Indochina” (declanşat de Franţa în 1946, în încercarea de a reinstaura dominaţia colonială în zonă), recunoşteau suveranitatea şi independenţa Vietnamului (dar îl scindau, până în 1975, în două părţi: în Nord, Republica Democrată Vietnam – un stat comunist, în Sud, Republica Vietnam), garantau independenţa şi suveranitatea Cambodgiei şi a Laosului

* Acum 48 de ani (1969) a avut loc prima aselenizare a unui echipaj uman: astronautul american Neil Armstrong (1930-2012), comandantul navei „Apollo 11” (lansate spre Lună la 16.VII.1969, de la baza Cape Kennedy), este primul pământean care a păşit pe Lună, într-o zonă a Mării Liniştii. El a fost secondat de colegul său Edwin Aldrin

* Cu 43 de ani în urmă (1974) a început invazia militară turcă în Cipru, cunoscută de forțele armate turce sub numele de cod “Operațiunea Atilla”. A fost o invazie ca răspuns la o juntă militară greacă ce urma să dea o lovitură de stat susținută în Cipru, organizată de Garda Națională cipriotă ai cărei lideri l-au detronat pe președintele cipriot și arhiepiscop Makarios al III-lea și l-au instalat pe Nikos Sampson în locul lui. Invazia turcă a avut loc în două etape și s-a încheiat în august 1974, când trupele turcești au ocupat 37% din teritoriul insulei, care a fost urmată de înființarea de facto a Republicii Turcă a Ciprului de Nord, care este în prezent recunoscută doar de Turcia

* Acum 26 de ani (1991) Partidul România Mare a fost înregistrat la Tribunalul Municipiului Bucureşti (Comitetul Director: Corneliu Vadim Tudor (1949-2015) – preşedinte, Eugen Barbu (1924-1993) – prim-vicepreşedinte de onoare). După Congresul al VI-lea, desfășurat în data de 31 octombrie 2015, la Cinema Patria, din Capitală, reprezentanţii Partidului România Mare şi-au desemnat un nou președinte în persoana generalului (r) Emil Streinu

* Cu 2 ani în urmă (2015) Statele Unite ale Americii şi Republica Cuba au restabilit relaţiile diplomatice, întrerupte în urmă cu mai bine de 50 de ani, prin redeschiderea, la Washington şi Havana, a celor două ambasade. Relaţiile diplomatice au fost rupte de preşedintele Dwight Eisenhower în 1961, în urma deteriorării relaţiilor bilaterale generate de lovitura de stat organizată de Fidel Castro

Aniversări – Comemorări

– Sfântul şi slăvitul Proroc Ilie Tesviteanul (Calendarul Creştin-Ortodox 2017)

– Sfântul Ilie Tesviteanul, Profet (Calendarul Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice 2017)

– Sfântul Ilie, Profet (Calendarul Romano-Catolic 2017)

– „Ziua Aviaţiei şi a Apărării Antiaeriene”; în anul 2004 Ministerul Apărării Naţionale a hotărât data de 20 iulie ca zi unică pentru a sărbători atât aviaţia militară, cât şi cea civilă, pentru a coincide cu sărbătoarea ortodoxă a Sf. Mare Proroc Ilie Tesviteanul, patron al forţelor aeriene şi al aviaţiei române (ales de pionierii aviaţiei din ţara noastră în 1913). NOTĂ: Până în 2004 „Ziua aviaţiei” se sărbătorea la două date diferite: la 17 iunie şi la 20 iulie; la 17.VI.1910 a avut loc zborul primului aeroplan românesc, proiectat, construit şi pilotat de Aurel Vlaicu; în amintirea evenimentului s-a marcat, la această dată, din 1994 până în 2003, „Ziua Aripilor Româneşti”

– „Ziua Inspectoratului General de Aviaţie al Ministerului Afacerilor Interne”

– „Ziua Energeticianului”; marcată din 1992 de lucrătorii din sectorul energetic în ziua de Sf. Ilie – 25 de ani

– 1514: A murit, după suplicii, Gheorghe Doja, un mic nobil secui, conducătorul războiului ţărănesc contra marilor proprietari unguri de pământ din Transilvania din anul 1514 (n. cca. 1470)

– 1838: S-a născut publicistul Ambrosiu Dimitrovici (Dimitrovitza); a desfăşurat o bogată activitate ca membru şi secretar al Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română din Bucovina; membru fondator al Societăţii Academice Române din 1866 (m. 1866)

– 1852: S-a născut generalul Grigore Crăiniceanu, specialist în fortificaţii, cu deosebite merite în timpul Războiului de independenţă (1877) şi al celui de reîntregire naţională (1916-1918); de numele său se leagă punerea bazelor „Revistei armatei” (1883) şi ale „Cercului publicaţiunilor militare” (1889); membru titular al Academiei Române din  1911 (m. 1935) – 165 de ani. NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 19.VII.1852

– 1860: S-a născut medicul Alexandru Obregia; studii privind morfologia sistemului nervos; importante contribuţii în domeniul psihiatriei; unul dintre organizatorii asistenţei bolilor mintale în România; este întemeietorul Spitalului de boli nervoase şi psihice din Bucureşti (1923), spital ce-i poartă, în prezent, numele (Spitalul Clinic de Psihiatrie Prof. Dr. Alexandru Obregia) (m. 1937). NOTĂ: Volumul „Personalităţi româneşti ale ştiinţelor naturii şi tehnicii” dă moartea la 26.VII.1860

– 1862: S-a născut Paul Bujor, biolog, profesor şi scriitor; studii de anatomie comparată, hidrobiologie şi biologie experimentală; creator, alături de Grigore Antipa, al şcolii româneşti de hidrobiologie; fondatorul învăţământului universitar de morfologie animală şi al cercetărilor zoomorfologice din România; co-director al revistei „Viaţa Românească”; membru titular onorific al Academiei Române din 1948 (m. 1952) – 155 de ani. NOTĂ: Dicţionarul Membrii Academiei Române 1866-2003 dă moartea la 17.V.1952

– 1872: S-a născut Gheorghe Munteanu-Murgoci, geolog, geograf şi pedolog; şi-a înscris numele, împreună cu Nicolae Iorga şi Vasile Pârvan, printre fondatorii Institutului de Studii Sud-Est Europene din Bucureşti; membru corespondent al Academiei Române din 1923 (m. 1925) – 145 de ani

– 1874: S-a născut istoricul Nicolae Dobrescu, specialist în istoria Bisericii Ortodoxe Române; membru corespondent al Academiei Române din 1911 (m. 1914)

– 1883: S-a născut Luiza Zavloschi, prima femeie primar din România; în primăvara anului 1930, mai mulți țărani fruntași i-au cerut să candideze la primăria comunei Buda (jud. Vaslui), împotriva reprezentantului partidului de guvernământ, de care erau nemulțumiți (m. 1967)

– 1896: S-a născut Bitay Árpád, istoric literar maghiar din România; traduceri din poezia română în limba maghiară; autor al unei istorii a limbii române în limba maghiară şi al unei istorii a literaturii maghiare în limba română (m. 1937)

– 1902: S-a născut geologul şi profesorul Sabba S. Ştefănescu; a desfăşurat o intensă activitate de cercetare, în principal în cele două discipline pe care le-a profesat la catedră: teoria câmpului electromagnetic şi prospecţiuni electrice; considerat, împreună cu Liviu Constantinescu, drept fondator al şcolii române de geofizică; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1994) – 115 ani

– 1906: S-a născut pictorul Călin (Calinic) Alupi, unul din cei mai importanţi reprezentanţi ai post-impresionismului românesc (m. 1988)

– 1912: S-a născut Ştefan Popescu, poet, prozator şi traducător; între anii 1945 şi 1948 a fost redactor la Radio Bucureşti (m. 1995) – 105 ani

– 1919: A murit Vasile G. Morţun, autor dramatic, prozator şi publicist; om politic: a fost primul deputat socialist în Parlamentul României în 1888; a trecut, în 1899, la liberali (deputat, senator şi ministru în mai multe rânduri) (n. 1860). NOTĂ: Unele surse dau moartea la 30.VII.1919

– 1926: A murit Ioan Athanasiu, fiziolog şi medic veterinar; unul dintre întemeietorii fiziologiei moderne româneşti; membru corespondent al Academiei Române din 1911 (n. 1868)

– 1927: A murit Ferdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen, rege al României (1914-1927); nepot de frate al regelui Carol I, i-a succedat acestuia, în 1914, la tron; în 1916 a susţinut intrarea României în război de partea Antantei, împotriva Puterilor Centrale (fapt pentru care a fost numit, în ţară, Ferdinand cel Leal, dar a fost dezavuat de familia de Hohenzollern); de numele său se leagă şi Marea Unire de la 1 Decembrie 1918; la 15.X.1922 a fost încoronat, la Alba Iulia, ca rege al tuturor românilor; după înfăptuirea României Mari, a sprijinit toate iniţiativele menite să ducă la importante transformări în viaţa economică, social-politică şi culturală a ţării; membru de onoare al Academiei Române (1890); preşedinte de onoare şi protector al Academiei Române (1914-1927); a fost înmormântat în pronaosul Mănăstirii Curtea de Argeş (n. 1865) – 90 de ani

– 1927: S-a născut (la Hrupista/Grecia) lingvista Matilda Caragiu Marioţeanu; contribuţii în domeniul dialectologiei generale şi române – nord şi sud-dunărene (aromână, în special); a publicat (în colaborare) trei manuale destinate învăţării limbii române de către străini, utilizate în lumea întreagă; membru titular al Academiei Române din 2004 (m. 2009) – 90 de ani

– 1930: S-a născut scriitorul Iuliu Raţiu, cunoscut în special ca autor şi promotor al literaturii şi presei pentru copii şi tineret (m. 2009)

– 1933: S-a născut matematicianul Ciprian Ilie Foiaş, stabilit în SUA, din 1979; a aplicat, pentru prima dată, distribuţiile vectoriale în teoria spectrală, rezultatele sale fiind folosite de numeroşi matematicieni români şi străini; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1994. NOTĂ: Potrivit acad. Solomon Marcus, Ciprian Foiaş este cel mai mare creator de şcoală din matematica românească; Ciprian Foiaş, Dan Virgil Voiculescu şi George Lusztig sunt consideraţi cei mai buni matematicieni români ai ultimei jumătăţi de secol

– 1934: A murit Ştefan Zeletin (pseudonim al lui Ştefan Motăş), sociolog, economist şi filosof de orientare neoliberală (n. 1882)

– 1938: S-a născut Eugenia Văcărescu-Necula, dirijoare a Corului de Copii Radio timp de peste două decenii (m. 2013)

– 1940: S-a născut Dan-Alexandru Voiculescu, compozitor, muzicolog, pianist şi profesor universitar (m. 2009)

– 1942: S-a născut publicistul şi analistul economic Ilie Şerbănescu; a fost pentru scurt timp ministru al reformei în Cabinetul Ciorbea (din decembrie 1997 până în aprilie 1998) – 75 de ani

– 1943: S-a născut Adrian Păunescu, poet, jurnalist şi om politic; a iniţiat şi a condus, în perioada când a fost redactor-şef al revistei „Flacăra” (1973 – 1985), „Cenaclul Flacăra”, adevărat fenomen de masă, cu care a susţinut, până la interzicerea sa, în 16 iunie 1985, 1615 manifestări de muzică, poezie şi dialog; membru de onoare al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (m. 2010)

– 1946: S-a născut sculptorul Ilie Berindei, stabilit în Elveţia

– 1966: A murit poetul Vladimir Carnavali, membru fondator al Societăţii Scriitorilor din Basarabia (1939) (n. 1910, la Bolgrad/jud. Ismail, azi în Ucraina)

– 2009: A murit sculptorul Adrian Popovici (n. 1943)

– 2016: A murit Radu Beligan, actor de teatru şi film, regizor, eseist şi profesor; a înfiinţat, în 1961, Teatrul de Comedie, al cărui director a fost până în 1969, apoi a fost director al Teatrului Naţional Bucureşti (1969-1990); membru de onoare al Academiei Române din 2004 (n. 1918) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

– Frankfurt, Germania: Reuniunea Băncii Centrale Europene cu privire la politica monetară în zona euro

– Melbourne: Cea de-a XI-a ediţie a Conferinţei „Economic and Social Outlook” a Institutului de la Melbourne, cu tema „Noi direcţii într-o lume nesigură” (20 – 21 iul.). Participă premierul australian Malcolm Turnbull

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Şahului”, instituită în anul 1966, la iniţiativa FIDE – Federaţia Internaţională de Şah (federaţie înfiinţată la 20.VII.1924, la Paris)

– Ziua Naţională a Columbiei; aniversarea proclamării independenţei – 1810

– 356 î.e.n: S-a născut Alexandru cel Mare, cunoscut şi ca Alexandru Macedon, Alexandru al III-lea al Macedoniei şi Alexandros III Philippou Makedonon, rege al Macedoniei (336 î.e.n. – 323 î.e.n.), a fost unul dintre primii mari strategi şi lideri militari din istorie. În timpul domniei sale a făcut numeroase cuceriri, macedonenii ajungând să stăpânească Orientul Apropiat. La moartea sa, la vârsta de 32 de ani, Alexandru era stăpânul celui mai mare imperiu cucerit vreodată, care se întindea de la marginea Chinei până în Egipt şi Europa. De asemenea, Alexandru cel Mare a contribuit foarte mult la răspândirea culturii elene în întreaga lume (m. 323 î.e.n.). NOTĂ: Unele surse  dau naşterea la 21.VII.356 î.e.n.

– 1304: S-a născut poetul italian Francesco Petrarca; unul din cei mai importanți poeți lirici ai literaturii italiene (m. 1374)

– 1752: A murit Johann Christoph Pepusch, compozitor şi teoretician german (n. 1667) – 265 de ani

– 1822: S-a născut Gregor Johann Mendel, călugăr şi naturalist austriac; considerat întemeietor al geneticii (experienţele privind hibridarea plantelor şi ereditatea vegetalelor l-au condus spre apariţia legii care-i poartă numele) (m. 1884) – 195 de ani. NOTĂ: Unele surse dau naşterea la 22.VII.1822

– 1847: S-a născut Max Liebermann, pictor şi grafician german (m. 1935) – 170 de ani

– 1864: S-a născut Erik Axel Karlfeldt, scriitor suedez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1931 (m. 1931)

– 1872: S-a născut compozitorul francez Déodat de Séverac (m. 1921) – 145 de ani

– 1889: S-a născut Sir John Reith, primul director general al Societăţii Britanice de Radiodifuziune (BBC), cel care a iniţiat tradiţia britanică a serviciului independent de radioteleviziune publică; numit în funcţie în decembrie 1922, când radioul se afla încă la începuturile istoriei sale, Reith a modelat nu numai viitorul BBC-ului, ci şi al transmisiei radio din lumea întreagă, încercând să pună în practică principiul potrivit căruia serviciul public de radiodifuziune are responsabilitatea de a oferi publicului emisiuni de calitate şi educative (m. 1971)

– 1890: S-a născut pictorul italian Giorgio Morandi (m. 1964)

– 1897: S-a născut Tadeus Reichstein, chimist elveţian de origine poloneză; cercetări fundamentale în domeniul hormonilor corticosuprarenali; laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în anul 1950 (m. 1996) – 120 de ani

– 1919: S-a născut Sir Edmund Hillary, diplomat, cercetător şi alpinist neo-zeelandez; a atins vârful Everest (8.848 m) cel mai înalt munte din lume, alături de nepalezul Tenzing Norgay (1914-1986), fiind primii din lume care au reuşit această performanţă, la 29.V.1953 (m. 2008)

– 1928: S-a născut Pavel Kohout, dramaturg, prozator şi poet ceh; din anul 1980 este cetățean austriac

– 1933: S-a născut scriitorul american Cormac McCarthy; i-au fost acordate Premiul Pulitzer și Premiul Memorial „James Tait Black” pentru ficțiune pentru romanul „The Road” (2006); un alt roman al său, „No Country for Old Men”, a fost ecranizat în 2007, câștigând 4 premii Oscar, inclusiv pentru cel mai bun film

– 1934: S-a născut scriitorul şi editorul german Uwe Johnson (m. 1984)

– 1937: A murit Guglielmo Marconi, fizician şi inventator italian; unul dintre promotorii radiotehnicii; în 1895 a realizat o transmisie radiotelegrafică cu un aparat propriu (brevetat în 1896), iar în 1901, prima radiocomunicaţie transatlantică; Premiul Nobel pentru Fizică în anul 1909, împreună cu germanul Ferdinand Braun (n. 1874) – 80 de ani

– 1938: S-a născut cineastul rus Aleksei Gherman (m. 2013)

– 1938: S-a născut actriţa americană de film Natalie Wood (m. 1981)

– 1945: A murit Paul Valéry, poet şi eseist francez (n. 1871)

– 1947: S-a născut chitaristul şi muzicianul mexican Carlos Santana – 70 de ani

– 1994: A murit Paul Delvaux, pictor suprarealist belgian (n. 1897)

– 2004: A murit Antonio Gades, renumit dansator şi coregraf spaniol de flamenco (n. 1936)

– 2006: A murit cineastul francez Gérard Oury (n. 1919)

– 2007: A murit Kai Siegbahn, fizician suedez; câştigător al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1981 (n. 1918) – 10 ani

– 2011: A murit pictorul britanic Lucian Freud, „maestru al formei umane”, nepotul celebrului psihanalist Sigmund Freud (n. 1922)

– 2013: A murit Pierre Fabre, farmacist francez, fondator (în 1962) al Laboratoarelor Pierre Fabre, companie care a devenit un gigant în sectorul farmaceutic şi cosmetic francez (n. 1926)

– 2013: A murit jurnalista americană Helen Thomas, acreditată la Casa Albă aproape cinci decenii (n. 1920)

– 2015: A murit muzicianul de origine germană Dieter Moebius, pionier al muzicii electronice (n. 1944, în Elveţia)

– 2015: A murit Wayne Carson Thompson, muzician, compozitor şi producător american, cântăreţ de muzică country (n. 1943)

Sursa: RADOR