Calendarul zilei – 14 iunie

Publicat de Codrin RAITA, 14 iunie 2017, 06:00

EVENIMENTE INTERNE

-Senat

* Lucrări în Comisiile permanente

-Camera Deputaţilor

* ora 8:30 – activitate în Comisiile parlamentare

-Învăţământ

* Între 14 şi 16 iunie are loc evaluarea competenţelor lingvistice într-o limbă de circulaţie internaţională, în cadrul  primei sesiune a examenului de Bacalaureat (6 iun. – 10 iul.)

-Istorie

* Institutul Cultural Român organizează lansarea volumul cartografic „Descriptio Bessarabiae” – ora 18:00, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”. Evenimentul se va desfăşura în prezenţa preşedintelui Institutului Cultural Român şi îi va avea ca invitaţi pe Victor Spinei, vicepreşedinte al Academiei Române,  Răzvan Theodorescu, academician, şi  prof. univ. dr. Emil Dragnev, istoric la Universitatea de Stat din Moldova. În cadrul lansării vor lua cuvântul şi autorii: Mihai Gribincea, ambasador al Republicii Moldova în România,  Ovidiu Dumitru şi  prof. univ. dr. Adrian Năstase, coordonatorul volumului

– Cultură

* Orchestra de Cameră Radio susţine un concert sub bagheta dirijorului Radu Postăvaru, cu participarea solistei Cipriana Smărăndescu (clavecin) – ora 19:00, la Sala Radio

* Teatrul Nottara şi Fundaţia Culturală Greacă organizează, în perioada 14-16 iunie, a noua ediţie a seriei de spectacole-lectură intitulate „Spectacolul începe cu o lectură”, coordonată de regizorii Mihai Lungeanu şi Alexandru Mâzgăreanu – ora 19:00, în Sala George Constantin

– S-a întâmplat într-o zi de 14 iunie

* Cu 217 ani în urmă (1800) a avut loc victoria francezilor asupra austriecilor în timpul Războaielor Napoleoniene. Bătălia de la Marengo (un sat în nordul Italiei, la 8 km est de Alessandria), a fost una dintre cele mai mari victorii ale lui Napoleon Bonaparte, care i-a obligat pe austrieci să cedeze Franţei nordul Italiei

* Acum 169 de ani (1848), a avut loc unirea guvernelor constituite la Islaz (9/21 iunie) şi Bucureşti (11/23 iunie) şi formarea Guvernului provizoriu al Ţării Româneşti (format din mitropolitul Neofit, Ion Heliade Rădulescu, Ştefan şi Nicolae Golescu, Christian Tell, Gheorghe Magheru, Gheorghe Scurtu, Ioan Odobescu, Ion Câmpineanu, Nicolae Bălcescu, C. A. Rosetti, Ion C. Brătianu ş.a.). Guvernul revoluţionar a dat primele sale decrete: înfiinţarea steagului naţional – tricolorul albastru, galben şi roşu, cu deviza „Dreptate-Frăţie” înscrisă pe el, desfiinţarea rangurilor civile, înfiinţarea „gvardiei” naţionale şi desfiinţarea pedepsei cu moartea (14/26)

* În urmă cu 137 de ani (1880) s-au stabilit relaţiile diplomatice dintre România şi Statele Unite ale Americii, la nivel de agenţie diplomatică, ridicate la nivel de legaţie, în august 1880. În contextul celei de-a doua conflagraţii mondiale, la 12.XII.1941, relaţiile diplomatice româno-americane au fost întrerupte, fiind reluate la 7.II.1946. Relaţiile diplomatice dintre cele două ţări au fost ridicate la nivel de ambasadă la 1.VI.1964

* Acum 77 de ani (1940), la această dată a fost adus la Auschwitz (cel mai mare lagăr de exterminare nazist) primul transport de prizonieri politici polonezi. Lagărul de la Auschwitz – numele german al localităţii poloneze Oswiecim, la vest de Cracovia – a fost înfiinţat la 27.IV.1940. Din 1942 a devenit centrul principal de exterminare a evreilor din întreaga lume. Supravieţuitorii au fost eliberaţi de soldaţii sovietici la 27.I.1945

* Cu 32 de ani în urmă (1985) a avut loc semnarea Tratatului de la Schengen (mică localitate luxemburgheză), privitor la suprimarea controalelor la frontierele europene. Belgia, Franța, Germania, Luxemburg și Olanda au convenit să renunțe treptat la controlul de la frontierele comune și să introducă libera circulație pentru toți cetățenii statelor membre semnatare, ai altor state membre sau ai unor terțe țări. În prezent, 26 de state europene sunt membre cu drepturi depline în Acordul Schengen. Ultima extindere a spațiului Schengen a avut loc la 19 decembrie 2011, prin aderarea Principatului Liechtenstein. Într-un moment istoric, la 21 decembrie 2007, nouă state, majoritatea din centrul și estul Europei, și-au deschis granițele, astfel încât pentru prima dată este posibilă călătoria liberă peste fosta Cortină de Fier. Între timp, la lista țărilor semnatare s-au adăugat Italia în 1990, Spania și Portugalia în 1991, Grecia în 1992, Austria în 1995, Suedia, Finlanda și Danemarca în 1996, Islanda și Norvegia devenind și ele părți la Convenție. Acordul și Convenția, împreună cu declarațiile și deciziile adoptate de Comitetul Executiv Schengen, formează așa-zisul „acquis Schengen”. Pe parcursul redactării Tratatului de la Amsterdam (adoptat în 1997), s-a luat hotărârea de încorporare a acestui acquis în Uniunea Europeană, de vreme ce el se referea la unul dintre principalele obiective ale pieței interne, și anume libera circulație a persoanelor

* Acum 4 ani (2013) a fost inaugurat podul Calafat-Vidin, pod feroviar şi rutier pe Dunăre, care conectează oraşele Calafat (România) şi Vidin (Bulgaria). Podul este parte a coridorului paneuropean de transport care leagă (puncte terminale) oraşul german Dresda de oraşele Istanbul (Turcia) şi Salonic (Grecia). Construit după o tehnologie ultramodernă, numită de specialişti „spate de cămilă”, cu o lungime de 1.791 de metri, podul este este cel mai lung dintre cele existente peste fluviu. Până în acel moment, pe porţiunea de 470 kilometri din Dunăre care formează graniţa bulgaro-română era în funcţiune un singur pod, între Ruse şi Giurgiu (Podul Prieteniei, inaugurat la 20 iunie 1954)

Aniversări – Comemorări

– 1818: S-a născut Vasile Alecsandri, poet, prozator, dramaturg, om politic şi diplomat; membru fondator (1866) şi membru de onoare (1871) al Societăţii Academice Române (m. 1890). NOTA 1: Dicţionarul Membrii Academiei Române 1866-2003 dă ca dată a naşterii 21.VII.1821 sau 14.VI.1818. NOTA 2: Vasile Alecsandri susţinea că s-a născut pe 21.VII.1821, dar de la descoperirea actului de naştere, în toate lucrările de istorie literară serioase apare indicat anul 1818

– 1875: S-a născut prozatorul Ion Dragoslav (sau I. Dragoslav), pseudonimul lui Ion V. Ivaciuc sau Sumanariu Ion Ivanciuc (m. 1928)

– 1878: S-a născut compozitorul Nicodim Ganea (m. 1949)

– 1882: S-a născut Ion Petrovici, filosof, scriitor (eseist şi memorialist), profesor şi om politic (de mai multe ori deputat şi ministru); membru titular al Academiei Române din 1934, vicepreşedinte al acestui for (1938-1941) (m. 1972) – 135 de ani

– 1884: S-a născut Ioachim Botez, prozator, traducător şi publicist (m. 1956). NOTĂ: Unele surse (http://www.anticariatbazar.ro/autori/Ioachim_Botez/) dau ca dată a naşterii 13 iunie 1884

– 1899: S-a născut episcopul greco-catolic Vasile Aftenie; a fost numit protopop de Bucureşti şi ulterior canonic al Capitulului Arhiepiscopesc din Blaj. La 1 octombrie 1939 a fost numit Rector al Academiei Teologice din Blaj (m. 1950)

– 1901: S-a născut Alexandru Bădăuţă, prozator, memorialist şi eseist; se numără printre întemeietorii cinematografiei documentare româneşti şi ai Oficiului Naţional de Turism (a fost unul dintre cei 20 de membri ai Consiliului Superior al Turismului care funcţiona pe lângă ONT, creat în 1936); a organizat numeroase expoziţii româneşti în străinătate (m. 1983)

– 1920: S-a născut Mihai Brediceanu, dirijor, compozitor, muzicolog, pedagog şi matematician; a inventat polimetronomul electronic; fiul compozitorului Tiberiu Brediceanu (m. 2005)

– 1925: S-a născut filosoful francez de origine română Serge Moscovici, unul dintre principalii teoreticieni ai ecologiei politice şi ai psihologiei sociale (m. 2014)

– 1932: A murit Nicolae Vermont, pictor şi grafician; membru fondator al societăţilor artistice „Ileana” şi „Tinerimea română” (n. 1866) – 85 de ani. NOTĂ: Unele surse dau ca dată a morţii 11 iunie 1932

– 1936: S-a născut actorul Cornel Coman (m. 1981)

– 1941: S-a născut matematicianul şi profesorul Viorel Barbu; activitatea sa ştiinţifică s-a orientat cu precădere spre domeniul ecuaţiilor diferenţiale; membru titular al Academiei Române din 1993, vicepreşedinte al acestui for (1998-2002), preşedinte al Filialei Iaşi a Academiei Române (2002-2012)

– 1941: S-a născut compozitorul şi pianistul Vasile V. Vasilache (Vasile Vasilache jr.), fiul actorului, compozitorului şi comicului Vasile Vasilache (m. 1991)

– 1944: S-a născut regizorul de film Şerban Creangă

– 1958: A murit inginerul silvic Marin Drăcea; este printre primii care, pornind de la concepţia după care pădurea este un fenomen geografic, introduce la noi în ţară studiul specificului forestier (n. 1885)

– 1961: S-a născut poetul Radu Florescu; membru al Uniunii Scriitorilor din România din 1990

– 1968: A murit Constantin C. Georgescu, inginer silvic, zootehnolog şi fitopatolog; contribuţii însemnate în cercetarea unor păduri seculare din Dobrogea, Lunca Dunării şi Valea Cernei; membru corespondent al Academiei Române din 1948 (n. 1898)

– 1970: A murit Nifon Criveanu (numele de botez: Grigorie), cleric ortodox, care a îndeplinit demnitățile de arhiereu-vicar al Eparhiei Râmnicului – Noul Severin (1929-1933), episcop de Huși (30 noiembrie 1933 – 30 noiembrie 1939) și mitropolit al Olteniei (30 noiembrie 1939 – 20 aprilie 1945) (n. 1889)

– 1979: A murit inginerul constructor Cristea Mateescu; lucrări privind proiectarea şi execuţia unor importante lucrări de construcţii hidraulice pe râurile Prahova, Ialomiţa, Siret ş.a; şef de proiect (proiectare/realizare) al complexului hidroenergetic de la Vidraru-Corbeni; membru titular al Academiei Române din 1974 (n. 1894)

– 1987: A murit Constantin Daniel, medic psihiatru şi orientalist; unul dintre promotorii ergoterapiei în România; preocupări în domeniul civilizaţiilor orientale (n. 1914) – 30 de ani

– 2002: A murit prozatoarea şi eseista Maria Luiza Cristescu (n. 1943) – 15 ani

– 2012: A murit violonistul, dirijorul şi compozitorul Dumitru Capoianu; a scris în egală măsură, chiar de la începutul carierei, muzică simfonică, de cameră, muzică de scenă, de film şi de revistă; a câştigat prestigioase premii pentru compoziţiile sale, inclusiv Palme d”Or la Cannes pentru filmul „Omuleţul” de Gopo, pentru care a compus muzica (n. 1929) – 5 ani

– 2016: A murit Ilie Călian, jurnalist, cronicar literar şi critic de artă (n. 1942) – 1 an

EVENIMENTE EXTERNE

–  Frankfurt: Preşedintele FMI, Christine Lagarde, și președintele Bundesbank, Jens Weidmann susţin o conferință

– Londra: Anunţarea laureatului Premiului literar „Man Booker International”, care recompensează opere străine traduse în limba engleză şi publicate în Regatul Unit

Aniversări – Comemorări

– „Ziua Mondială a Donatorului de Sânge”, marcată, din 2004, în ziua de naştere a medicului austriac Karl Landsteiner (14.VI.1868); stabilit în SUA, a descoperit, în 1900, grupele sangvine, punând bazele ştiinţifice ale tratamentului prin transfuzii; laureat al Premiului Nobel pentru Medicină în anul 1930; în România, această zi se marchează din 2004

– “Ziua Drapelului Național” în SUA; marchează adoptarea drapelului american la 1777 de către Al Doilea Congres Continental. Deși nu este o sărbătoare federală oficială, aceasta se sărbătorește în multe state prin parade și alte evenimente artistice

– 1594: A murit compozitorul flamand Orlando di Lasso (n. 1532)

– 1736: S-a născut Charles Augustin Coulomb, fizician francez, cunoscut pentru descoperirea legii lui Coulomb – definiția forței electrostatice de atracție sau respingere (m. 1806)

– 1811: S-a născut Harriet Beecher Stowe, aboliţionistă şi scriitoare americană; romanul „Coliba unchiului Tom” (1852), cel mai vândut roman al secolului al XIX-lea, înfăţişează viaţa african-americanilor sub sclavie (m. 1896)

– 1837: A murit poetul italian Giacomo Leopardi; a scris şi eseuri şi memorii (n. 1798) – 180 de ani

– 1864: S-a născut Alois Alzheimer, medic psihiatru şi neuropatolog german; a descris pentru prima dată o formă de demență degenerativă, cunoscută până azi după numele său ca Boala Alzheimer (m. 1915)

– 1875: A murit astronomul german Heinrich Louis d’Arrest; în 1846 a descoperit planeta Neptun (n. 1822)

– 1907: S-a născut poetul francez René Char (m. 1988) – 110 ani

– 1910: S-a născut Rudolf Kempe, dirijor german (m. 1976)

– 1911: A murit Johan Svendsen, compozitor, violonist și dirijor norvegian (n. 1840)

– 1918: S-a născut scriitorul nigerian T.M. Aluko (pe numele său întreg Timothy Mofolorunso Aluko) (m. 2010)

– 1920: A murit Max Weber, sociolog, filosof şi economist german; a inclus conceptul de „înţelegere” în explicarea fenomenelor sociale; s-a numărat printre negociatorii Germaniei pentru Tratatul de pace de la Versailles (1919); considerat unul dintre fondatorii studiului modern al sociologiei și administrării publice (n. 1864)

– 1924: S-a născut scriitorul rus Vladimir Solouhin (m. 1997)

– 1926: A murit pictoriţa americană Mary Cassatt (n. 1844)

– 1927: A murit scriitorul englez Jerome K. Jerome (n. 1859) – 90 de ani

– 1928: S-a născut Ernesto „Che” Guevara, revoluţionar latino-american de origine argentiniană, unul dintre conducătorii revoluţiei cubaneze (m. 1967, în Bolivia)

– 1946: S-a născut omul de afaceri, magnatul imobiliar, vedeta de televiziune şi politicianul american Donald John Trump, preşedinte al Statelor Unite ale Americii (al 45-lea, din 20 ian. 2017)

– 1946: A murit inginerul scoţian John Logie Baird, considerat a fi „părintele” televizorului; în 1926 a realizat prima emisiune televizată cu un aparat de construcţie proprie, iar în 1929, prima transmisiune în culori (n. 1888)

– 1947: A murit Albert Marquet, pictor post-impresionist francez (n. 1875) – 70 de ani

– 1949: S-a născut scriitorul american Harry Turtledove, autor de lucrări SF

– 1956: S-a născut cântăreaţa italiană Gianna Nannini

– 1961: S-a născut Boy George (născut George Alan O’Dowd), vocalist şi compozitor britanic

– 1968: A murit Salvatore Quasimodo, poet, critic literar şi traducător italian; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1959 (n. 1901)

– 1969: S-a născut Stefanie Maria Graf (Steffi Graf), fostă jucătoare germană profesionistă de tenis; a câştigat de 22 de ori marile turnee internaţionale de tenis „Grand Slam” care cuprind „Australian Open”, „French Open”, „Wimbledon” şi „US Open”; în 1988 a câştigat toate cele 4 turnee Grand Slam cât şi Jocurile Olimpice, fiind până în prezent singura care a câştigat aşa-numitul „Golden Slam” (adică toate cele patru turnee „Grand Slam” şi „Jocurile Olimpice” în acelaşi an)

– 1976: A murit pianistul ungar naturalizat elveţian Anda Géza (n. 1921)

– 1986: A murit, la Geneva, scriitorul argentinian Jorge Luis Borges, faimos pentru povestirile sale fantastice în care a unit cu măiestrie idei filosofice şi metafizice cu temele clasice ale fantasticului (n. 1899)

– 1990: A murit soprana germană Erna Berger (n. 1900)

– 1994: A murit compozitorul american Henry Mancini (n. 1924)

– 1995: A murit Rory Gallagher, compozitor de muzică rock şi chitarist irlandez (n. 1948)

– 2005: A murit dirijorul italian Carlo Maria Giulini (n. 1914)

– 2007: A murit Kurt Waldheim, om politic austriac, fost secretar general al ONU între anii 1972 – 1981 (n. 1918) – 10 ani

– 2008: A murit muzicianul suedez de jazz Esbjörn Svensson, un obişnuit al festivalurilor de gen din lumea întreagă (n. 1964)

Sursa: RADOR