Scafandrii arheologi, temerarii istoriei adâncurilor
Publicat de , 25 mai 2017, 16:52
Malul Mării Negre este considerat de istorici un adevărat sit arheologic încărcat de vestigii, multe încă nedescoperite. Îl cunoaștem astăzi pe tânărul Cătălin Dobrinescu, unul dintre puținii arheologi scafandri autorizați ai României, cu atestat UNESCO și permis pentru explorări în ape adânci. Este un temerar al adâncurilor, un tânăr care aduce fragmente de istorie milenară la suprafață. Ce presupune munca sa, dar și la ce riscuri se expune ne povestește în următorul reportaj, realizat de Sivia Pascale.
Timp de 10 ani, Cătălin Dobrinescu a lucrat ca arheolog subacvatic în Italia, a descoperit artefacte impresionate și a lucrat cu cei mai buni specialiști în domeniu. Însă a hotărât să se întoarcă la Constanța, locul copilăriei sale și să pună bazele unui Birou de Arheologie Subacvatică la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța. Platoul Mării Negre este un sit arheologic uriaș, dar, din păcate, puțin explorat de scafandrii arheologi, declară Cătălin Dobrinescu.
Visul lui Cătălin este acela de a completa harta istoriei Cetății Tomis cu informațiile culese din apele pe care le explorează, uneori chiar și de la adâncimi de 40 de metri. Alături îi sunt Tiberiu Potârniche și Vitalie Bodolică, arheologi aflați în curs de specializare, dar și istoricul Constantin Chera, primul constănțean care a primit titlul de arheolog subacvatic. O misiune de cercetare sub apă implică riscuri, dar și satisfacții meritate.
Am adus la suprafață o baterie de amfore din Marea Mediterană, dar din Marea Neagra nu am scos nimic, legea e clară, este sit arheologic, povestește Cătălin.
Arheologia subacvatică se face doar în echipă. Regulile sunt stricte, iar emoțiile controlate, căci orice greșeală poate costa însăși viața scafandrului. În așteptarea atestatului UNESCO, arheologul Tiberiu Potârniche, colegul lui Cătălin Dobrineascu nu ratează nicio ocazie de a se antrena.
În acest moment, descoperirile făcute de scafandrii arheologi de la Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța, în special fragmente de epave de epocă romană, sunt în stadiul de identificare. În 2018 vor fi cerute aprobări de la Ministerul Culturii pentru scoaterea la suprafață a artefactelor și conservarea lor.