Cântec și poveste din 1933 și până în prezent cu Marica Pitu

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 27 martie 2017, 15:32

„Îmi iubesc țara enorm. România se îmbină cu muzica”, spune Marica Pitu, la 83 de ani, într-un interviu în exclusivitate, pentru Radio Constanța.

O prezență discretă, caldă, o bunicuță blândă, cu mintea limpede și privirea încă strălucitoare, așa am întâlnit-o pe Marica Pitu la spectacolul ce s-a desfășurat de Buna Vestire, în comuna constănțeană Horia. Mai tânărul ei coleg de cântec, Aurel Sava era sărbătorit pentru 40 de ani de carieră.

Maria Pitu s-a născut la 10 august 1933, foarte aproape de Silistra, în Cadrilater, pământ românesc la acea vreme, într-o familie de aromâni fărșeroți. Părinții ei Anastasia și Spiru Pitu se născuseră în Grecia, mama la Katerini, iar tatăl, la Salonic. Și primii patru copii ai familiei Pitu s-au născut tot în Grecia, până să părăsească vechea Macedonie și să se stabilească în județul Durostor, la 3 km de Silistra.

După schimbul de populație din 1940, familia Pitu capătă statulul de coliniști în mai multe așezări din Călărași și din deltă, apoi ajunge în Banat, la Dudești. Cu cântecul dobrogean în suflet, Maria Pitu devine elevă a Liceului Pedagogic Timişoara. Atrasă fiind și de cântecele și doinele bănățene devine solista liceului. Talentul moștenit mai cu seamă de la tată fusese repede remarcat de profesori care au prezentat-o marelui taragotist Luţă Loviţă. Profesorul de muzică din liceu o vedea vedetă, încă de atunci și lui i se datorează numele de scenă, Marica Pitu. Așa a trecut-o sub fotografia din tabloul de final de liceu și de atunci numele său a început să fie cunoscut. Urmează cursuri de canto și de pian la Școala Populară de Artă și după anii de liceu urmați în Timișoara, ajunge la Constanța și creează piesa ei de rezistență în timp: ”Fată cu ochi măslinii”. Este prima piesă de folclor dobrogean și a compus-o pornind de la un cântec vechi aromân.

În 1959, este angajată ca solistă profesionistă a Ansamblului Brâulețul. Culege și cântă folclor dobrogean și aromân, până la desființarea sa, apoi devine instructor metodist, la Casa de Cultură a Sindicatelor din Constanța.
Urcă pe scenă în sute de spectacole, alături de nume mari: Maria Tănase, Maria Lătăreţu, Rodica Bujor, Mia Braia, Ioana Radu, Angela Moldovan și a colaborează cu dirijori vestiți: Ionel Budişteanu, Gheorghe Parnica, Victor Petrescu. Cele mai plăcute amintiri ale sale sunt legate de colaborarea cu Dan Moisescu şi Emil Gavriş, interpreţi, instrumentişti, dirijori şi totodată creatori de folclor în anii `60,`70.

A cântat oriunde a fost invitată și în țară și în afara ei. Cel mai mult îi place în Dobrogea, iar în afara țării i-a plăcut cum a susținut-o publicul din Italia. Marica Pitu a fost căsătorită cu un român de origine sârbă, deportat din Banat, cu care are un fiu inginer. Se mândrește și cu doi nepoți, oameni mari, așezați, dar care deși au voce, nu au urmat cariera muzicală. Se mândrește și cu costumul popular roșu ca focul, cusut de ea, cu peste 40 de ani în urmă.

În Fonoteca de aur a Radioului public și la Casa de discuri Electrecord există la loc de cinste cântecele ei dobrogene: „Am un voinicel“, „Ocheşică dobrogeană“, „Dunăre, cale bătrână“, „Cântecul marinarului“, „Aşa joacă dobrogencele“ , dar și cele armânești: „Bună dzua picurare“ (Bună ziua, păcurare), „Anli vinu ş`trecu“ (Anii vin şi trec), „Nu va dada s`mi mărită” (Nu vrea mama să mă mărite), „Ocliul`a masină laiă“ (Ochiul tău, măslină neagră) etc.

„Fată cu ochi măslinii”, „Hai, Dunărea mea” și „Lea mușata armână” sunt cântece fredonate de români din orice regiune a țării. „Fată cu ochi măslinii”, e melodia Măricăi Pitu și pentru asta îi mulțumim. Respect și recunoștință pentru promovarea folclorului autentic dobrogean.

Mai multe aflați în emisiunea „Seri de cântec românesc”, ediția din 27 martie, realizată de Liliana Fustanela.