FOTO/ Evaluarea activității ISU Dobrogea pe anul 2016

Publicat de , 11 februarie 2017, 12:57

Vineri, 10 februarie, în sala „Remus Opreanu” din cladirea Consiliului Judeţean Constanţa s-a desfăşurat evaluarea anuală a activităţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Dobrogea” al judeţului Constanţa în anul 2016. La această activitate au participat prefectul judeţului domnul Nicolaescu Adrian Viorel, adjunctul inspectorului general al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, domnul colonel Damian Mihai, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, domnul Ţuţuianu Marius Horia, dar şi comandanţi ai tuturor structurilor locale ale Ministerului Afacerilor Interne, se arată într-un comunicat de presă pe care îl redăm, integral, în continuare:

Plecând de la rolul instituțional, acela de factor integrator județean în gestionarea situațiilor de urgență, unitatea și-a stabilit o serie de obiective generale pentru anul 2016, printre care s-au regăsit cele referitoare la menţinerea unei capacităţi optime de răspuns, eficientizarea acţiunilor preventive şi reducerea numărului de incendii, gestionarea cu maximă eficienţă a resurselor şi îmbunătăţirea cooperării şi colaborării interinstituţionale.
Întrucât solicitările venite din partea societăţii civile în general şi a populaţiei în special, sunt numeroase şi diversificate (de la intervenţii pentru stingerea incendiilor, salvarea persoanelor din spaţii ostile vieţii, acordarea primului ajutor medical de urgenţă, până la salvarea animalelor captive în spaţii închise sau deschise şi protejarea mediului în situaţii de poluare accidentală) instituţia noastră este percepută de populație ca fiind o structură specializată, aflată permanent în misiune și în slujba cetăţeanului.
Pentru organizarea, pregătirea şi coordonarea activităţilor de intervenţie de la subunităţile inspectoratului, Centrul Operaţional Judeţean prin compartimentele din subordine, în anul 2016, echipajele de intervenţie s-au deplasat pentru 16.341 acţiuni (4.313 pentru intervenţii şi 12.028 pentru asistenţă medicală SMURD) iar în anul 2015 pentru 13.256 şi în anul 2014 la 14.684 acţiuni.
Prin urmare, în perioada analizată, echipajele de intervenţie au acţionat la 13.529 intervenţii, în medie 36,96 intervenţii/zi, în timp ce în anul 2015 s-a acţionat la 12.428 intervenţii, în medie 34,05 intervenţii/zi iar în anul 2014 s-a acţionat la 13.576 intervenţii, în medie 37,19 intervenţii/zi.
În perioada analizată, pe timpul intervenţiilor, echipajele de urgenţă profesioniste au salvat 323 persoane (298 adulţi şi 25 copii), comparativ cu anul 2015 – 210 persoane (183 adulţi şi 27 copii), anul 2014 – 170 persoane (149 adulţi şi 21 copii) iar în anul 2013 – 77 persoane (57 adulţi şi 20 copii) şi s-au înregistrat 105 victime (26 decedate şi 79 rănite).
În anul 2016, pe teritoriul judeţului Constanţa au avut loc 572 incendii (529 în 2015). Pe timpul acestora au fost salvate 66 persoane (63 adulţi şi 3 copii), s-au înregistrat 27 victime (21 rănite şi 6 decedate). Din totalul de 572 incendii, 366 s-au înregistrat la locuinţe şi anexe gospodăreşti, terenurile din afara gospodăriilor precum şi la mijloacele de transport proprietate.
Tot în perioada analizată s-au înregistrat 680 incendii la vegetaţie uscată şi altele, observându-se o creştere faţă de anul 2015, cand au fost înregistrate 345 incendii.
Serviciile Medicale de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare (SMURD) au acordat asistenţă medicală de urgenţă la 11.568 cazuri (în medie 31,61 /zi) (din care: 11.247 – asistenţă medicală, 47 – descarcerare, 274 – asistenţă persoane) comparativ cu anul 2015 când au acordat asistenţă medicală la 10.862 cazuri (în medie 29,76/zi), cu anul 2014 când au acordat asistenţă medicală la 12.097 cazuri (în medie 33,14/zi) şi anul 2013 când au acordat asistenţă medicală la 8.815 cazuri (în medie 24,15 pe zi).
Activitatea de prevenire a avut ca obiectiv fundamental cunoaşterea caracteristicilor şi formelor de manifestare a riscurilor, realizarea, în timp scurt, în mod organizat şi printr-o concepţie unică, a măsurilor necesare, credibile, realiste şi adecvate de protecţie a populaţiei în cazul apariţiei situaţiilor de urgenţă, în scopul eliminării sau limitării pierderilor de vieţi omeneşti, valorilor materiale şi protecţia mediului.
Activitatea de control (2233 de controale) reprezintă, în general, ponderea în activitatea de prevenire a situaţiilor de urgenţă desfăşurate, însă aspectele statistice aferente perioadei analizate precum şi direcţiile de acţiune dispuse de către conducerea ministerului au determinat stabilirea ca prioritate instituţională activitatea de îndrumare a autorităţilor administraţiei publice locale, informarea preventivă a populaţiei asupra riscurilor existente şi desfăşurarea de activităţi specifice, totul având ca obiectiv reducerea numărului de victime şi incendii la gospodăriile populaţiei.
Un aspect important al activităţii îl constituie faptul că pe timpul controalelor au fost soluţionate un număr de 681 deficienţe, dintr-un număr de 10.378 constatate, dintre deficienţele nesoluţionate, sancţionându-se un număr de 9.998
S-au soluţionat 783 de cereri pentru emiterea de avize de securitate la incendiu, 318 de cereri pentru emiterea de autorizaţii de securitate la incendiu şi 19 solicitări pentru emiterea de avize de protecţie civilă. Totodată, au fost emise 286 de avize de securitate la incendiu şi respectiv 111 de autorizaţii de securitate la incendiu. Tot în perioada analizată, compartimentul a emis 685 de puncte de vedere tehnice de specialitate (incluzând şi documente de finalizare pentru obiective care nu se încadrează în prevederile H.G.R. nr. 571/2016).
Se constată astfel o creştere foarte mare a numărului de solicitări de avize/autorizaţii de securitate la incendiu (care vine după anul 2015, an în care de asemenea a existat creştere mare a acestui tip de solicităti), comparativ atât cu anul 2015 (creşterea fiind de la 606 solicitări – contorizând strict avizele şi autorizaţiile, nu solicitările de asistenţă tehnică sau de altă natură, la 1120, rezultând astfel o creştere de 84,8 % (deci aproape o dublare a numărului de solicitări – fapt ce s-a tradus în necesitatea dublării volumului de muncă şi implicit a efortului depus de personalul compartimentului).
Situaţia celor 337 de verificări pe linia protecţiei civile executate, relevă faptul că au fost verificate 29 adăposturi, 45 localităţi aflate în zona de inundabilitate, 99 sirene şi 150 spaţii de evacuare.
Pentru cunoaşterea reală a nivelului de securitate asigurat comunităţilor locale şi a stadiului de gestionare a situaţiilor de urgenţă la nivelul entităţilor locale, instituţiilor şi operatorilor economici, în perioada analizată au fost planificate şi executate 29 exerciţii de alarmare publică şi 511 de evacuare, ponderea majoritară, constituind-o exerciţiile de evacuare din instituţiile de învăţământ şi operatori economici.
De asemenea au mai fost executate 1060 exerciţii de intervenţie/evacuare în caz de incendiu.

Analizând din punct de vedere al organizării administrativ-teritoriale, în judeţul Constanţa există: 8 servicii voluntare de categoria I (compartiment de prevenire şi echipe specializate pe tipuri de riscuri), 50 servicii voluntare de categoria a III-a (compartiment de prevenire şi echipe specializate pe tipuri de riscuri şi grupe de intervenţie, dintre care una încadrează o autospecială pentru stingerea incendiilor) şi 12 servicii voluntare de categoria a IV-a (compartiment de prevenire şi echipe specializate pe tipuri de riscuri şi grupe de intervenţie, dintre care cel puţin două încadrează autospeciale pentru stingerea incendiilor).
Informarea preventivă a cetăţenilor prin intermediul diferitelor canale (mass-media, puncte de informare, deplasări în localităţi sau obiective etc), s-a desfăşurat în scopul conştientizării cetăţenilor privind riscurile la care s-ar putea expune la un anumit moment şi într-un anumit loc, precum şi privind măsurile de prevenire, protecţie şi comportamentul pe care ar trebui să îl adopte în cazul producerii unei situaţii de urgenţă, având la bază riscurile specifice sezonului cald şi campaniile naţionale de prevenire aflate în derulare, corelate cu prognozele meteorologice, respectiv situaţia operativă.
În scopul realizării condiţiilor tehnice şi operative premergătoare asigurării intervenţiilor, un accent deosebit s-a pus pe efectuarea recunoaşterilor în teren, pentru cunoaşterea de către personalul operativ a itinerariilor de deplasare, a căilor de acces şi surselor de alimentare cu apă a autospecialelor, a riscurilor existente în obiectiv precum şi pentru actualizarea documentelor operative întocmite sau elaborarea de documente noi.
În perioada analizată, la Centrul de Antrenament al Scafandrilor de Intervenţie s-au desfăşurat 10 antrenamente de scufundare cu scafandrii aparţinând I.G.S.U, cu durata de două săptămâni pentru fiecare antrenament în parte, conform Planului de pregătire şi antrenament al scafandrilor de salvare şi intervenţie. Astfel, au fost antrenaţi 90 de scafandri aparţinând unităţilor subordonate I.G.S.U., respectiv 23 de inspectorate pentru situaţii de urgenţă judeţene.
În cadrul Centrului de Formare și Pregătire în Descarcerare și Asistență Medicală de Urgență au fost pregătite 316 cadre militare, civile şi funcţionari publici cu statut special, organizaţi în 22 de serii, pe diferite tipuri de cursuri.
În ceea ce priveşte activitatea specifică sectorului tehnic-utilaj, inspectoratul este înzestrat în proporţie de 75,32%, faţă de prevederile tabelei de înzestrare, însă în mare parte din tehnică are durata normală de exploatare depăşită, prezentând o stare de uzură fizică şi morală avansată, ceea ce impune unităţii eforturi materiale şi financiare deosebite pentru repararea, întreţinerea şi exploatarea acestora.
Gradul de înzestrare cu tehnică pentru prevenirea şi stingerea incendiilor este de 79,81% (necesar – 104; existent – 83; deficit – 21), dintre acestea 24 autospeciale cu o vechime de peste 10 ani.
Situaţiile de urgenţă înregistrate în anul 2016, ne-au dovedit încă odată că prin amploare și intensitate acestea depăşesc deseori graniţele administrative şi responsabilităţile unei singure instituţii şi sunt într-o dinamică continuă. Aceste caracteristici impun adaptarea permanentă a măsurilor de prevenire pentru reducerea efectelor acestora şi îmbunătăţirea managementului integrat pentru limitarea efectelor asupra populaţiei.
Trebuie să învăţăm să trăim cu riscurile!