TULCEA: Creștere spectaculoasă a numărului navelelor de croazieră în Delta Dunării
Publicat de Daniel Țăndăreanu, 30 noiembrie 2016, 11:34
Numărul navelor de croazieră care au ajuns în Delta Dunării aproape că s-a dublat în ultimii 10 ani, potrivit datelor furnizate de Căpitănia Zonală a Portului Tulcea, Administraţia Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galaţi şi de operatorii turistici.
Conform Agerpres, ‘Anul acesta în Portul Tulcea au acostat 158 de nave de croazieră care au avut la bord 22.499 de pasageri.
În celelalte porturi din judeţ au acostat de asemenea 140 de nave de croazieră cu 17.464 de pasageri’, a declarat directorul Căpităniei Zonale a Portului Tulcea, Dan Ichim.
Cele 298 de nave de croazieră care au acostat în judeţ anul acesta reprezintă cel mai mare număr al sosirilor înregistrate în porturile din Delta Dunării în ultimii 10 ani.
În situaţia oferită de autoritatea portuară se arată că numărul navelor care acostează în porturile din judeţ se apropie tot mai mult de cel al navelor care acostează în municipiu, porturile din Sulina, Sfântu Gheorghe şi Crişan fiind în preferinţele tur-operatorilor.
Cele mai puţine nave de croazieră fluvială şi maritimă care au acostat în ultimii 10 ani în porturile de pe raza judeţului Tulcea, respectiv 137, s-au înregistrat în anul 2010, atunci când în judeţ erau aşteptate circa 200 de nave. Numărul lor a scăzut însă atât ca urmare a crizei financiare din anii anteriori, cât şi a concurenţei operatorilor din Ucraina care practicau tarife mai mici pentru plimbările în Deltă, potrivit operatorilor tulceni.
Situaţia din turismul cu navele de croazieră fluvială în Delta Dunării s-a redresat în anul 2013, în ciuda cotelor scăzute ale fluviului, situaţie care i-a obligat pe operatorii tulceni să suporte din bugetul propriu cheltuielile legate de transportul rutier pe sute de kilometri a turiştilor de pe navele blocate în zona Mehedinţi şi care nu doreau să renunţe la excursia în Deltă.
În 2014, an marcat de conflictul din Crimeea, numărul navelor de croazieră s-a apropiat de cel din anul 2016, situaţia geo-politică din bazinul Mării Negre lăsându-şi amprenta în anul următor, când în porturile din judeţ au acostat cu 65 de nave de croazieră mai puţin. Diferenţa aceasta a fost cauzată şi de scăderea accentuată a nivelului Dunării.
Unii operatori turistici din judeţ au explicat creşterea fenomenului turistic cu navele de croazieră în Delta Dunării, chiar şi în contextul situaţiei sensibile din bazinul Mării Negre, prin sentimentul de siguranţă oferit de statutul României, ţară membră a UE şi a NATO.
O altă explicaţie a creşterii numărului navelor de croazieră care au ajuns în Delta Dunării anul acesta poate fi schimbarea strategiei unor firme internaţionale din domeniu de a renunţa la croazierele pe Marea Neagră în favoarea celor fluviale. Această ipoteză poate fi susţinută prin scăderea de 10 ori a numărului navelor de croazieră maritimă care au acostat anul acesta pe litoralul românesc faţă de cea din anul 2013, situaţie semnalată public de directorul unei firme din domeniu, Ciprian Popescu.
De remarcat este că problemele sanitar-veterinare înregistrate în judeţul Tulcea în urmă cu 10 ani, respectiv focarele de gripă aviară, nu au dus la o scădere importantă a numărului navelor de croazieră care au ajuns în Deltă în următorii doi ani.
Doar o parte din navele de croazieră care au sosit în judeţul Tulcea au apelat la serviciile APDM Galaţi. Astfel, din cele 230 de nave care au acostat în judeţ anul trecut, doar 128 au preferat pontoanele APDM.
Primele nave de croazieră fluvială care aveau la bord turişti din Occident au ajuns în Delta Dunării la începutul anilor 2000. În baza solicitărilor primite din partea turiştilor străini, operatorii tulceni le oferă acestora plimbări în Delta Dunării, în timpul cărora pot gusta mâncărurile tradiţionale sau pot vedea spectacole folclorice susţinute de ansambluri din judeţ. În oferta turiştilor de pe navele de croazieră se află şi excursiile la mănăstirile Saon, Celic-Dere şi Cocoşu, la Basilica Paleocreştină din Niculiţel, precum şi vizite la muzeele de artă din municipiu.
Delta Dunării, declarată Rezervaţie a Biosferei în anul 1990, are o suprafaţă totală de 4.455 de kilometri pătraţi, 84% din aceasta regăsindu-se pe teritoriul României, iar restul pe cel al Ucrainei. Zonă umedă de importanţă internaţională, Delta Dunării este inclusă în Lista Patrimoniului Mondial Cultural şi Natural al UNESCO, iar în România numără circa 12.000 de persoane care locuiesc în comunităţi izolate de ape.
Sursa – agerpres.ro