Remember Maria Lătărețu

Publicat de Daniel Țăndăreanu, 7 noiembrie 2016, 16:37

La data de 7 noiembrie 1911 se năștea în localitatea gorjeană Bălcesti cea care avea să devină cea mai mare interpretă a muzicii populare românești, Maria Lătărețu.

Într-o familie cu 16 copii, artista a fost nevoita de mică să îndure greutățile vieții, muncind cu ziua prin sat pentru a mai strânge câte un bănuț.

Cel mai mult a iubit în copilărie, grădina casei, pe care o descria ca având un gard din nuiele de jur-imprejur și în care se găseau o mulțime de trandafiri, garoafe, gherghine și o tufă de liliac.

“In ea cântau toate pasarile din lume, așa de frumos, că am vrut să cânt și eu ca ele…” spunea Maria Lătărețu mărturisind că a început să cânte din joacă, din dorința de a imita păsările, iar mai târziu a deprins cântece de la mama sa, care își trăgea rădăcinile dintr-o familie de lăutari.

Lipsurile de acasă și dorința de a scăpa de sărăcie o determină la vârsta de 14 ani să plece catre Ioniță, fratele ei care cânta într-un taraf din Târgu Jiu. In jurul vârstei de 17 ani ajunge cântăreața principală a tarafului pentru ca în scurt timp să se mărite cu Tică Lătărețu, viorist din Lelești.

Impreună au cutreierat sate și comune, la nunți și botezuri, mai bine de 10 ani, timp în care Maria a devenit una dintre cele mai cunoscute și apreciate interprete din zona Olteniei.

Intre timp vestea talentului Mariei Lătărețu a ajuns și la urechile marelui folclorist Constantin Brăiloiu, cel care va avea un rol decisiv în cariera artistei. El este cel care a reusit să îi șlefuiască talentul uriaș cu care aceasta era înzestrată.

A învățat-o cum să se prezinte pe scenă și cum să-și poarte costumul popular, iar in 1937 o aduce la București pentru înregistrări la Arhiva de Folclor a Societății Compozitorilor Români. In scurt timp ajunge să imprime discuri “Columbia” și să cânte la posturile de radio ale vremii. De aici, până la consacrarea ca interpretă și ca reprezentantă a cântecului popular românesc nu a mai fost decât un pas.

Maria Lătărețu nu avea carte, dar era înzestrată cu o memorie fantastică. Reținea în jur de 1000 de cântece cu muzică și versuri, create, dar și culese. Avea un instinct artistic extraordinar. Fără studii muzicale simțea muzica populară cu mare precizie artistică.

Avea “leac” pentru oricine sau orice suferință sau dor. Cântecul ei era ca un descântec vindecător pentru cel care îl asculta . Glasul mângăietor și dulce, stilul de interpretare al cântecelor inspirate din frumusețea și puritatea naturii, prima iubire și a frământărilor interioare provocate de greutățile prin care a trecut îi ofereau Mariei o putere interpretativă greu de egalat în muzica românească.

Era o creatoare de geniu, multe dintre cântecele sale despre care se crede și astăzi că vin din popor, sunt de fapt ale Mariei Lătărețu.

Cântece ca: “M-a facut mama oltean”, una dintre primele creatii ale Mariei Lătărețu imprimată în 1937, “Lung ii drumul Gorjului” – prima creație la varsta de 17 ani a Mariei Lătărețu și “Marioara de la Gorj” au fost preluate de inegalabila Maria Tănase.

”Lie Ciocarlie”, “Au pornit olteni la coasă”, “La Tismana într-o grădină”, “Mai ții minte măi dragă Mărie”, sunt tot creatiile ei.

Cântecul lung oltenesc, cântecele haiducești, hore și mai ales sârbe, celebrele sârbe oltenești, cântecele Mariei Lătărețu poartă cu ele dorul și dragostea, codrul și florile.

De ce le îndrăgim? Poate pentru că, ascultându-le, ne regăsim în ele, cu bucuriile, cu dorurile noastre.

La data de 14 octombrie 1971, din cauza unui cancer galopant, soțul Mariei Lătărețu a decedat. La 11 luni de la acest eveniment nefericit, pe 27 septembrie 1972, Maria Lătărețu avea să se prezinte la ultimul ei concert, în Căminul Cultural din Romanești, judetul Botoșani. Legenda spune că a murit pe scenă în timp ce cânta melodia: “Vă las cântecele mele”.

(lilianafustanela@radioconstanta.ro)