Interviu cu BOGDAN DESPESCU, șeful Poliției Române

Publicat de , 16 octombrie 2016, 13:49

Cazul Gigină, deficitul de personal din Ministerul Afacerilor Interne, situația persoanelor date în urmărire internațională, dotarea polițiștilor, dar și controalele de la Serviciul Omoruri au fost câteva teme la care inspectorul general al Poliției Române, Bogdan Despescu, fost șef al IPJ Constanța a răspuns într-un interviu acordat AGERPRES.

AGERPRES: Ultimele zile au fost marcate de cazul ursului împușcat la Sibiu. Care este situația?

Bogdan Despescu: În acest moment este în derulare o anchetă în cadrul unui dosar penal și, totodată, ministrul Afacerilor Interne a dispus verificări prin Corpul de control al ministrului. În ambele situații acordăm sprijin și cu siguranță în urma acestor activități se vor clarifica toate aspectele legate de acest caz.

AGERPRES: Raportul Corpului de control al premierului și controalele de la Serviciul Omoruri. De ce există diferențe între raport și precizările Poliției Române? Au fost 17 persoane în control la Serviciul Omoruri sau au fost 6?

Bogdan Despescu: În primul rând, aș vrea să vă precizez tema acestui control și am să plec de la ce s-a întâmplat în 2015. Undeva, la sfârșitul anului trecut, aparatul central al Poliției Române a fost controlat la rândul său de către organismele cu atribuții în domeniu, cu referire la protecția informațiilor clasificate. Avem structuri specializate în acest domeniu. Raportul de control pentru structura centrală a scos în evidență că suntem obligați, există și o prevedere legală, să intensificăm la rândul nostru activități de control în structurile teritoriale. În baza acestor concluzii s-a stabilit un calendar de activități de control pentru unitățile teritoriale.

Tema pentru Poliția Capitalei a fost, repet, de verificare a respectării normelor în domeniul informațiilor clasificate și protecției datelor cu caracter personal. La momentul când s-a organizat acest control nu a fost vizat numai Serviciul Omoruri. Au fost vizate, din Poliția Capitalei, trei structuri, respectiv Serviciul Omoruri, Serviciul Economic și Serviciul de Ordine Publică, și alte două inspectorate de poliție — Argeș și Ilfov.

Organizarea controlului cu acești 17 ofițeri care au atribuții de control s-a realizat pentru cele trei mari unități, iar pentru Poliția Capitalei cu cele trei servicii la care m-am referit. Cei 17 lucrători, când s-au deplasat la Poliția Capitalei, au fost repartizați pe cele trei servicii, cele trei structuri controlate: la una șase, la alta șase și la ultima cinci. Aceasta a fost repartiția și aceasta este realitatea. La fiecare structură au fost repartizați din cei 17 un anumit număr de membri. Pentru Serviciul Omoruri au fost șase.

Activitatea de control nu a vizat niciun dosar penal. Este foarte important să se înțeleagă acest lucru, există documente relevante în acest sens. Activitatea s-a derulat în conformitate cu ordinul în vigoare la acel moment, respectiv ordinul ministrului 118 din 2011, aspect confirmat și de Corpul de control al premierului prin actele care au fost întocmite pe parcursul documentării la Poliția Română. Colegii mei care au fost în control la structurile pe care le-am menționat au făcut numite constatări. La Serviciul Omoruri au fost constatări care au necesitat sesizarea parchetului, dar asta nu înseamnă că cineva a scos vinovat pe altcineva la acel moment.

AGERPRES: Detaliați. De ce a fost necesară sesizarea parchetului?

Bogdan Despescu: S-a constatat încălcarea unor norme care creează indicii spre răspunderea penală. Vorbim de ștergerea unor date din sistemul informatic pe care îl folosesc polițiștii și modul în care s-a acționat pe acest sistem informatic. E o constatare, iar faptul că s-a constatat și consemnat în documente nu înseamnă că cineva este vinovat, dar dacă instituțiile abilitate confirmă acest lucru este grav.

Suntem obligați ca la astfel de constatări, și nu a fost singura, pentru că au fost și anul trecut, și acum doi ani, și pe parcursul anului au fost astfel de controale. Avem în acest moment controlate 19 unități, printre care și Poliția Capitalei, pe acest domeniu al informațiilor clasificate.

Poliția Română gestionează foarte multe baze, peste 30 de baze de date. Avem un număr impresionant de calculatoare conectate la sistemul informatic. Dacă nu ne luăm măsuri pentru a proteja toate aceste date, vom constata, am și constatat în anumite situații, că pot fi folosite în interes personal. Pe lângă datele personale sunt informațiile clasificate. Sunt două zone. Datele dumneavoastră personale nu pot fi accesate decât dacă se realizează într-un scop instituțional, un scop profesional. Dacă cineva din Poliția Română sau altă instituție, care are acces la datele dumneavoastră, le accesează neautorizat înseamnă încălcarea unor prevederi legale. Aceasta este o zonă.

Ceea ce este mult mai important se referă la informații clasificate care țin de structura poliției ca și eficiență. Sunt chestiuni care pot afecta cazuri, care pot conduce spre incidente de securitate. Și atunci trebuie să luăm măsuri atât din punct de vedere al persoanelor, cât și din punct de vedere al sistemului informatic. La data aceea nu a rezultat că persoanele respective au diseminat informații, dar s-a constatat că sistemul informatic a fost accesat într-un mod necorespunzător, cu încălcarea prevederilor legale. Asta este constatarea colegilor mei, care este numai o prezentare în acte procedurale. Vinovăția se stabilește de către cei în drept. După această constatare a fost sesizat parchetul, care va da o soluție în acest caz și va stabili dacă există o încălcare a prevederilor legale. Polițistul care a fost în control nu putea să se pronunțe dacă a fost sau nu incident, el trebuia să sesizeze parchetul. Acest lucru s-a întâmplat și nimic mai mult.

Datele constatate au fost aduse la cunoștința persoanelor, modul de derulare este în conformitate cu ordinul 118, iar Corpul de control al premierului confirmă acest lucru prin actele pe care ni le-a înaintat. Au fost făcute niște recomandări de modificare (a modului de efectuare a controlului — n.r.) care s-au transpus în noul ordin privind controalele, emis undeva la începutul lunii septembrie, ordinul 138.

AGERPRES: Din punctul dumneavoastră de vedere, ofițerilor de la Serviciul Omoruri le-a fost respectat dreptul la apărare?

Bogdan Despescu: Atât timp cât activitatea de control s-a realizat în prezența efectivului din Serviciul Omoruri, atât timp cât activitatea de control a fost realizată și în prezența structurii de securitate de la Poliția Capitalei, când s-a consemnat în mod detaliat tot ce s-a găsit la fața locului și acea consemnare este confirmată prin semnătură de către cei prezenți, credeți că nu s-a respectat dreptul la apărare? Atâta timp cât în termenul legal, de 24 de ore, s-a depus contestație de către unul dintre ofițeri și a fost soluționată în conformitate cu procedura legală la acel moment, eu cred că s-a respectat întocmai acea procedură.

AGERPRES: Dumneavoastră nu aveți, în acest moment, să le reproșați absolut nimic colegilor care au făcut control la Serviciul Omoruri?

Bogdan Despescu: Colegii au respectat întocmai normele legale de control. Nu am ce să le reproșez acestora, nu le reproșez nici celorlalți care au fost controlați, pentru că, încă o dată, cei care sunt abilitați vor dispune dacă sunt vinovați sau nu. Acest control nu a vizat altceva decât acest domeniu — respectarea normelor de protecție a informațiilor clasificate și protecția datelor cu caracter personal.

AGERPRES: Care este atitudinea Poliției Române vizavi de ofițerii și subofițerii căzuți la datorie?

Bogdan Despescu: Misiunea Poliției nu este una ușoară, este una în care polițiștii, în fiecare moment, în fiecare zi, își asumă un risc. Au fost situații în care colegii noștri au căzut la datorie și este regretabil, este dureros, atât pentru organizație, cât și pentru membrii familiei. Am avut anul trecut astfel situații. În 2016, din fericire, nu am avut astfel de cazuri. Colegii mei, cei care conduc efectiv structurile în care au fost astfel de situații, țin permanent legătura cu membrii familiei.

În cazul în care a căzut la datorie un polițist, soția a fost încadrată în Poliție. Sunt drepturi acordate și copiilor acestora, respectiv unii dintre ei sunt încadrați în unitățile de învățământ și vor deveni polițiști. Duc mai departe tradiția. Sunt câteva chestiuni care nu știu dacă pot repara situația, acel coleg nu mai există. Sunt colegi care au fost vătămați, unii dintre ei foarte grav. Avem polițiști care sunt în serviciu chiar dacă au membre amputate. Vin la serviciu cu sprijinul celorlalți și sunt susținuți de cei cu care lucrează.

AGERPRES: De acest sprijin instituțional a avut parte și familia lui Bogdan Gigină?

Bogdan Despescu: Conducerea Poliției Capitalei m-a informat periodic că a discutat cu tatăl polițistului. Știu că soția sa a fost încadrată ca urmare a demersurilor noastre către MAI, ca și soția lui Gheorghe Ionescu, un alt agent de poliție rutieră căzut la datorie.

AGERPRES: Dotarea Poliției Române. Care este situația actuală?

Bogdan Despescu: Cred că, în ultimii ani, eforturile au fost considerabile. Cred că Poliția Română are la acest moment o dotare care să îi permită a gestiona evenimente importante, a gestiona situația operativă cu care ne confruntăm. De altfel, avem structuri cu dotare la nivel european, apreciată chiar de partenerii noștri cu care desfășurăm activități în cooperare. Avem laboratoare acreditate la nivel european, avem structuri care desfășoară activități specifice, poate mult mai bine decât alți colegi din zona Uniunii Europene, dar asta nu înseamnă că este totul foarte bine din punct de vedere al dotării.

Sunt probleme. Sunt probleme din punct de vedere al spațiilor și mă refer aici atât în zona urbană, cât și în zona rurală. În zona urbană aș pleca de la București — avem secții de poliție unde au fost retrocedate imobilele. Chiar la acest moment sunt demersuri pentru a identifica un spațiu urgent pentru o secție de poliție din București (Secția 10 — n.r.) unde proprietarul nu a vrut să continue nici măcar cu titlu de închiriere și suntem nevoiți să identificăm un alt spațiu adecvat.

Sunt probleme foarte mari și în zona rurală. Sunt peste 2.200 de imobile pe care le avem în administrare în zona rurală, unele dintre ele cu investiții în urmă cu foarte mulți ani. Anul acesta au fost investiții și lucrări de reabilitate în peste 25% din aceste imobile, dar e puțin ca și număr total. Sunt localități unde infrastructura comunității nu permite — și la acest moment mai sunt grupuri sanitare în zona din afara clădirii, aspect semnalat de organizațiile sindicale în spațiul public, aspect cunoscut de noi nu de ieri de azi. (…) Sunt situații pe care le cunosc foarte bine, am fost la conducerea a trei inspectorate județene.

Cred că sunt și probleme în ceea ce privește parcul auto. Avem, pe de o parte, un deficit de aproape 38 — 40% din punct de vedere al numărului de auto, dar ce este mai important — din ce avem în funcțiune la acest moment 75% au peste cinci ani ca vechime. Cea mai mare problemă este tot în zona posturilor de poliție, unde parcul auto a fost realizat undeva în 2006 — 2007. Un autoturism folosit pe parcursul a zece ani are o modalitate de funcționare și ajunge spre momentul de casare. Anul acesta avem în derulare o achiziție și cred că, până la finalul anului, vor intra în parcul auto, în dotarea Poliției Române, peste 500 de autovehicule. Aproape 200 pentru zona de ordine publică, pentru Capitală și bineînțeles pentru inspectoratele de poliție județene, dar și pentru structurile operative. Parte din aceste autovehicule le achiziționăm cu finanțare externă, pe proiecte, cred că mai bine de jumătate. Noi avem, acum, peste 15 proiecte. Valoarea lor ca și beneficiu pentru Poliția Română este de peste 100 de milioane de lei.

AGERPRES: Aveți un orizont de timp în care se va ajunge la o dotare adecvată?

Bogdan Despescu: Înnoirea parcului auto nu s-a realizat numai în 2016. Anul trecut au fost peste 3.000 de autovehicule care au intrat în parcul Poliției Române. Cred că puțin probabil să se poată înnoi parcul auto într-un singur an. E nevoie de o perioadă de etapizare.

*** Proiecte noi — sistem de recunoaștere facială și ”pistoale” radar

AGERPRES: Vorbeați de proiecte. Înțeleg că până la Crăciun trebuie implementat un sistem de recunoaștere facială.

Bogdan Despescu: Da, sunt mai multe proiecte în derulare și vreau să vă precizez că partea de suport a Poliției Române reprezintă circa 13% din totalul funcțiilor. A fost foarte solicitată anul acesta, atât din punct de vedere al reducerii deficitului de personal, dar și din punct de vedere al asigurării dotărilor. Pe lângă proiectele de care vă spuneam, într-adevăr avem o procedură pentru achiziția unui sistem în vederea recunoașterii faciale, pentru că până la acest moment nu aveam un sistem electronic, recunoașterea se realiza de către un specialist. Acest sistem va permite introducerea imaginilor video din anumite zone și pe baza datelor din soft, baza de date cu persoane aflată la dispoziție, poate să îi dea imediat, dacă se regăsește, cel din zona publică sau din zona unde avem o faptă penală comisă cu cel din sistemul informatic. E un proiect foarte important pentru noi, ne va permite o rapiditate a identificării unor persoane care sunt căutate.

Mai sunt și alte proiecte. Avem un proiect de achiziție a unor complete de protecție pentru polițiști, peste 360. Dotarea va intra în zona forței de intervenție specială, acele structuri pe care publicul le cataloghează drept ‘mascați’. Forța de intervenție specială trebuie să fie dotată corespunzător, să îi asigurăm protecție pentru a nu fi într-un fel vătămată. Sunt veste antiglonț, cască de protecție și altele.

Vorbim de ce se întâmplă în zona regională și zona internațională, dar cred că cel mai bun exemplu e ce s-a întâmplat în România în acest an. La Bistrița-Năsăud am avut un eveniment în care un polițist a fost împușcat în momentul în care s-a încercat, și s-a reușit până la urmă, prinderea unui infractor, a unui bărbat, care tâlhărise personalul din cadrul unei bănci. A fost un eveniment mediatizat la vremea respectivă. Ținem foarte mult la această protecție a personalului, pentru că de aici plecăm. Cea mai importantă resursă a Poliției Române este resursa umană, respectiv polițistul.

Mai avem o procedură de achiziție a unor aparate de detectare a vitezei. Acele „pistoale”, în termen popular. Dacă până anul trecut am acționat cu radare pe mijloace auto, de anul trecut avem în dotare astfel de mijloace și vrem să dezvoltăm sistemul de detectare a vitezei, în toate județele, cu astfel de mijloace.

AGERPRES: Este o variantă mai bună?

Bogdan Despescu: Este mai eficientă. Aparatul radar avea nevoie să funcționeze la o anumită temperatură, asta înseamnă că habitaclul mașinii, autovehiculului respectiv, trebuia să îi asigure atât răcirea pe timpul verii, cât și încălzirea pe timpul iernii. Aparatele (noi — n.r.) sunt foarte ușor de folosit și nu țin de anumite condiții de temperatură sau de zona de poziționare.

AGERPRES: Aveți în vedere o modernizare și în ceea ce privește armamentul polițiștilor? Sunt încă foarte mulți care au în dotare pistolul „Carpați”.

Bogdan Despescu: Plecând de la evenimentele înregistrate în Europa, încă de la începutul anului am luat anumite măsuri, respectiv parte din pistoalele cu calibrul 9 mm aflate în dotarea poliției, care erau în zona structurilor de suport sau a unor polițiști care nu desfășoară efectiv activități în intervenție la fața locului, au fost retrase și alocate polițiștilor de la ordine publică și rutieră. Acum avem în derulare o procedură pentru achiziția a 2.000 de pistoale, tot calibrul 9 mm, pe care vrem să le direcționăm către acești polițiști care sunt primii la fața locului, care sunt permanent prezenți în stradă, în zonele aglomerate, acolo unde e nevoie de intervenții.

AGERPRES: Se mai poate vorbi despre mari grupări de criminalitate organizată?

Bogdan Despescu: În ultimii patru ani, criminalitatea la nivel național este pe un trend descrescător. Peste 14% mai puțin față de ce era acum patru ani. În acest an, la finele celor nouă luni, avem o reducere a criminalității de peste 6%, iar din totalul infracțiunilor, dacă ne referim la ce se întâmplă în perimetru stradal, reducerea este de 8%.

La momentul 1 octombrie avem cel mai mic nivel al criminalității din ultimii nouă ani. S-a ajuns aici printr-un efort foarte important din partea Poliției Române, cu activități de prevenire, cu activități de menținere a ordinii publice și, bineînțeles, o combatere eficientă.

Nu putem spune că totul este roz, nu putem spune că totul este perfect. Avem în lucru, la acest moment, peste un milion de dosare. Un milion de dosare penale la nivelul Poliției Române, un milion de dosare în care cel care reclamă dă sau nu date despre persoana care a comis infracțiuni. Și în momentul în care avem date despre o persoană, și în momentul în care nu avem date, activitatea este foarte importantă și se desfășoară într-un cadru procedural, pe etape, cu începerea urmăririi penale vizavi de faptă și numai atunci când sunt indicii pentru autor începem urmărirea penală față de persoană.

Avem structuri din punct de vedere al încărcăturii cu procent diferit. Sunt polițiști care au peste 100 de dosare în lucru la acest moment. Nu sunt puține, sunt foarte multe ca și problematică, dar și ca volum de activități.

Comparativ cu se întâmplă în celelalte state… Noi spunem că suntem sub multe dintre statele europene. Dacă e să ne referim la furturi, într-o statistică Eurostat suntem pe locul 25 din 36. (…) 35% din criminalitatea din România o reprezintă furturile. Cele mai multe ca și număr de sesizări se referă la furturi.

Avem și proceduri diferite din punct de vedere al înregistrării, pentru că, după 1 februarie 2014, odată cu intrarea în vigoare a Codului penal și Codului de procedură penală, tot ce înseamnă sesizare, chiar dacă este prin 112 (…) se înregistrează ca dosar penal. Asta a însemnat un volum mai mare de muncă după 1 februarie 2014, asta înseamnă că în fiecare dosar trebuie desfășurate activitățile prevăzute de lege, ele trebuie prezentate procurorului, care dă o soluție. Chiar dacă partea vătămată nu depune plângere prealabilă. Legea nu distinge. (…) Suntem obligați să derulăm procedura și numai procurorul este cel care poate dispune în astfel de situații. Toate aceste dosare penale sunt gestionate de către polițiștii cu aviz de poliție judiciară, sub coordonarea procurorului. Nimic nu se realizează fără ca procurorul să cunoască. În maxim cinci zile de la momentul sesizării unei fapte de natură penală este obligatoriu a se atribui număr unic. Procurorul este cel care dispune cu privire la activitățile următoare și periodic se fac analize cu privire la stadiul acestor dosare.

Aș vrea să mă fac foarte bine înțeles vizavi de aceste dosare penale, pentru că este un volum foarte important, nu este o chestiune care să țină numai de polițist, care să țină numai de relaționarea cu partea vătămată. Este un mecanism care ține și de alte autorități, din punct de vedere al realizării unei expertize, de serviciul de medicină legală sau foarte mulți alți actori care contribuie la sistemul judiciar.

Cine crede că dacă dosarul penal rămâne o perioadă mai mare la poliție în lucru înseamnă că nu se soluționează altfel decât legal… Nu înseamnă că cel care a comis infracțiunea nu va fi pedepsit. Tragerea la răspundere penală se va realiza.

Ne-am dori cu toții și îmi doresc și eu ca ritmul de soluționare să fie unul mai mare, să avem un grad de operativitate mult mai bun decât este acum, dar cred că numărul de polițiști încadrați, dotarea existentă, modul de relaționare cu toate celelalte organisme este eficient pentru acest moment. Cred că sunt eforturi foarte mari din partea unor colegi de-ai mei ca situația să fie ținută sub control.

România este o zonă sigură, România nu a avut evenimente deosebite, chiar dacă vă spuneam că avem un deficit de personal, chiar dacă vă spuneam de dotare că este, în anumite zone, mai puțin bună decât în alte state, noi nu avem evenimente pentru că am gestionat foarte bine situația din punct de vedere preventiv-combativ. Cu toții vedem zilnic, am văzut în foarte multe perioade, acțiuni ale poliției, prezența unui element polițienesc activ în zonele aglomerate, acolo unde se pot înregistra evenimente.

Vizavi de grupări infracționale, am asistat cu toții la o prezentare în spațiul public și putem afirma că ele nu mai sunt active. Acele grupări prezentate în spațiul public au fost documentate, au fost lucrate și față de ele s-au dispus măsuri de condamnare. Asta nu înseamnă că, la acest moment, Poliția Română nu desfășoară activități. Avem în documentare un număr important de grupări care sunt atât în zona de criminalitate organizată la care faceți referire, dar și în zona de poliție judiciară. Vă asigur că pentru fiecare este stabilit un grup de lucru, polițiști care desfășoară activități sub coordonarea procurorului.

AGERPRES: Traficul de droguri. Este România o țară de tranzit sau un punct de desfacere?

Bogdan Despescu: Numărul de dosare penale instrumentat în acest an și în anul 2015 nu arată că este o diferență foarte mare ca și consum. România este situată într-o poziție care poate fi considerată ca o țară de tranzit. Cred că aici cel mai bun exemplu este ce am gestionat timp de șapte luni. Acel caz când colegii mei au scos din piață, au oprit din tranzitul către zona vestică a Europei o cantitate importantă de droguri, respectiv ce a fost în portul Constanța, acele 2,6 tone de cocaină care veneau de undeva din America de Sud… Eu cred că atenția noastră se direcționează cu foarte multă intensitate pe zona de combatere a traficului de droguri.

În domeniul crimei organizate, o problematică apărută cu mai multă intensitate în comunitate se referă la criminalitatea informatică. Problematica este mult mai importantă în acest domeniu, motiv pentru care am intensificat activitățile pe această linie. Sunt infracțiuni care se comit din România în alte țări, din alte țări către România. Cred că dezvoltarea sistemului informativ ne obligă să acordăm o atenție mult mai intensă pe domeniul acesta al criminalității informatice.

AGERPRES: Este în acest moment Poliția Română pregătită să facă față acestui gen de infracțiuni?

Bogdan Despescu: Avem polițiști foarte bine pregătiți în acest domeniu. De altfel, cazurile instrumentate sunt relevante. Avem o cooperare foarte bună și cu alți parteneri, chiar cu Statele Unite. Am fost la New York și am primit mulțumiri și aprecieri pentru modul în care colegii mei au sprijinit autoritățile din New York în gestionarea unor astfel de cazuri. Dacă e să fac referire la cooperare, cred că Poliția Română are o recunoaștere internațională și cooperarea este de la excelent în sus. Avem peste 120 de polițiști în peste 20 de state în misiuni operative sau în misiuni de pace. Nu mai departe de câteva luni în urmă au fost colegi de-ai mei în Franța, unde și-au îndeplinit cu succes misiunea, au fost apreciați de partenerii noștri. Aproape zilnic sunt activități pe domeniul cooperării polițienești. Infractorul nu are granițe, el circulă într-un mod liber și atunci foarte multe activități la acest moment se desfășoară în parteneriat cu autorități similare din alte state.

AGERPRES: Ce faceți în cazul cetățenilor români urmăriți, care se află pe teritoriul altor state, unii dintre aceștia persoane foarte cunoscute?

Bogdan Despescu: Există o procedură în acest domeniu. După punerea în urmărire la nivel național, următoarea etapă este punerea în urmărire la nivel internațional. Există un schimb de date și informații, în funcție de fiecare caz în parte, cu un stat sau mai multe state. Pa baza activităților stabilim despre o anumită persoană că se deplasează sau este prezentă, localizată într-un anumit stat. Schimbul de date este foarte rapid. Am avut ca și rezultate confirmări rapide că aceste persoane au fost prinse și se află în custodia statului respectiv.

Vă asigur că despre foarte multe persoane, unele dintre ele vehiculate în spațiul public, plecate în zonele externe am transmis date, foarte multe fiind localizate. Nu de fiecare dată avem un timp relativ scurt de a-l și repatria, de a-l și extrăda, aici fiind o procedură judiciară ce ține și de acordul de extrădare și de alți factori.

AGERPRES: Din punctul dumneavoastră de vedere, mai devreme sau mai târziu, va fi adus acasă?

Bogdan Despescu: Cu siguranță va fi adus acasă sau va fi extrădat. Pentru că despre foarte mulți din cei care sunt în urmărire internațională avem date că se află într-o anumită zonă și avem confirmarea că persoana se află în custodie sau se află în monitorizare.

AGERPRES: Ați vorbit despre cooperarea internațională. Este România pregătită pentru intrarea în Schengen?

Bogdan Despescu: Eu cred că nu numai Poliția Română este pregătită pentru aderarea la Schengen, ci și celelalte autorități. La nivelul fiecărei unități teritoriale, polițiștii au fost pregătiți din punct de vedere al modului de acțiune și s-a asigurat dotarea. Spun în cunoștință de cauză: nu există post de poliție din România care să nu fie conectat în sistemul informatic Schengen, nu există structură de poliție teritorială sau polițist operativ care să nu poată accesa acest sistem informatic și să existe un schimb cu ceilalți parteneri. Cred că Poliția Română este mai mult decât pregătită. Lucrează ca și celelalte state din spațiul Schengen, lucru ce poate fi confirmat de partenerii noștri, de structurile de poliție similare cu care colaborăm. România este pregătită și acționează ca și un stat membru Schengen.

*** Deficit de personal și angajări

AGERPRES: Aș vrea să discutăm despre deficitul de personal și angajările care se fac în ultima perioadă. Locurile scoase la concurs, cele 2.303 pentru agenți de poliție, sunt suficiente?

Bogdan Despescu: Anul 2016 este diferit de tot ceea ce au însemnat anii anteriori pentru Poliția Română, pentru că au fost foarte multe plecări din sistem. Avem peste 5.000 de polițiști care au plecat. Pe de o parte sunt cereri de pensionare ale unor colegi care îndeplinesc condițiile, dar în același timp Poliția Română reprezintă o sursă de încadrare și pentru alte structuri. Sunt foarte mulți specialiști care pleacă din Poliția Română. Unii participă la examenul de magistrat, la Institutul Național de Magistratură, alții participă direct la concursul pentru încadrarea în magistratură, pentru că au condiția de cinci ani vechime în specialitatea respectivă, dar sunt și plecări în zona privată, unii dintre ei cu multă experiență, specialiști, bineînțeles atracția fiind partea materială.

Având în vedere această situație, au fost demarate mai multe activități. Pe de o parte, s-a mărit numărul de posturi pentru unitățile de învățământ, dar acest lucru nu se poate concretiza printr-o prezență în serviciu foarte rapidă, este un termen de școlarizare de doi sau trei ani și atunci singura soluție a fost încadrarea din sursă externă. Am început cu primul concurs — peste 1.900 de posturi pentru agenți din zona posturilor de poliție, din zona rurală, unde aveam cel mai mare deficit. Am încadrat 1.727, pentru că nu toate posturile au fost ocupate. Au fost peste 26.000 de concurenți, dar selecția a fost foarte dură. A fost un examen fără incidente, un examen transparent, un examen cu respectarea întregii proceduri legale. Acești polițiști au intrat într-un curs de pregătire intensivă și peste câteva zile vor ajunge în posturile de poliție și vor începe activitatea propriu-zisă.

O a doua etapă a fost încadrarea unor funcționari având calitatea de personal contractual, pentru că și aici am avut o problemă și în foarte multe zone poliția a suferit în realizarea unor activități de suport.

A treia etapă se referă la ce se întâmplă acum, respectiv aceste proceduri de încadrare din sursă externă. Avem 2.303 posturi scoase la concurs. Sunt în zona de ordine publică, poliție rutieră și poliție transporturi. Sunt peste 14.000 de candidați. Va fi o examinare psihologică, o examinare din punct de vedere medical, o probă sportivă și, bineînțeles, proba de testare teoretică. Totodată, săptămâna viitoare se va declanșa procedura de încadrare pentru sursă externă specialiști. Avem nevoie de cadre în anumite domenii — financiar, IT, laborator și altele, unde sunt chestiuni tehnice, unde Poliția Română sau MAI nu poate pregăti astfel de polițiști și atunci preluăm din celelalte zone de învățământ, din celelalte zone de instruire specialiști, care să ne ajute în activitățile de zi cu zi.

Ne dorim spre sfârșit de an să mai organizăm un concurs de trecere în corpul ofițerilor din corpul agenților. Sunt acele posturi în principal de poliție judiciară și ordine publică.

Prin aceste măsuri încercăm să reducem deficitul de personal. Nu înseamnă că, dacă numeric rezolvăm în parte problema, rezolvăm problema și din punct de vedere al experienței. Este adevărat, avem aduși polițiști din sursă externă, dar pentru a avea un randament, pentru a fi eficienți e nevoie de o anumită perioadă, o perioadă de adaptare în sistem, o perioadă de a dezvolta activități practice. Spunem noi că prin măsurile pe care le-am gândit — respectiv acea tutelă profesională, acele activități de instruire practică din partea celor cu vechime în poliție — să îi aducem repede pe un plan de eficiență pe cei pe care i-am încadrat.

AGERPRES: Spuneați de specialiști. Câte posturi vor fi scoase la concurs?

Bogdan Despescu: Vor fi peste 300 de posturi de specialiști. Categoriile în mare, vă spuneam, economiști, IT, ingineri în domeniul siguranței rutiere, în domeniul silvic. (…) Poliția Română este, din punct de vedere organizațional și funcțional, una dintre cele mai complexe instituții din MAI, pentru că avem o organizare în toate unitățile administrativ-teritoriale. Avem peste 44 de linii de muncă, activități cu prioritate pentru prevenirea și combaterea criminalității.

AGERPRES: La finalul acestui proces de angajări, credeți că deficitul din zona poliției rurale, pe care sindicatele l-au tot reclamat în ultima perioadă, va fi acoperit?

Bogdan Despescu: Va fi acoperit din punct de vedere numeric vizavi de schemele, de posturile prevăzute în ștat. Eu cred că pentru zona rurală, și nu numai, sunt necesare chiar suplimentări de posturi și, totodată, cred că în perioada următoare se impun anumite măsuri din punct de vedere al creșterii procentului de încadrare, de stabilire a numărului de posturi pentru anumite unități în comparație cu altele care au număr de posturi mai mare, deși situația operativă este poate mai complexă.

Avem o situație diferită din punct de vedere al inspectoratelor de poliție, unii au ștat cu funcții mai multe, alții cu funcții mai puține și atunci ne gândim la un moment dat să încercăm să egalizăm ca și procent față de media de locuitori, față de problemele, situațiile operative de pe raza fiecărui județ. În mediul rural sunt anumite diferențe și între unitățile respective, între posturile respective. Avem o strategie pentru anul 2016 și 2017 în care intenționăm chiar să mărim numărul de posturi pentru aceste unități de poliție. Bineînțeles, aceste posturi vor fi tot vacante și pentru aceste posturi ne gândim cum le vom încadra în perioada următoare.

AGERPRES: Există posibilitatea unor concursuri de angajări din sursă externă și anul viitor?

Bogdan Despescu: În primul rând, vedem cum se finalizează această procedură, vedem câte funcții vor rămâne, ce perspectivă avem de încadrare cu promoția pentru 2017, funcție de deficit, pentru că este posibil ca și în perioada anului 2017 să mai fie foarte multe plecări.

AGERPRES: Care este motivul principal al plecărilor?

Bogdan Despescu: Plecările sunt la cerere, pentru că îndeplinesc condițiile de pensionare. Sunt și foarte multe plecări la cerere care nu se duc spre zona de pensii, se duc să desfășoare activități în alte instituții pentru că modul de salarizare este mai atractiv în altă parte.

AGERPRES: O problemă despre care s-a discutat în ultima perioadă — numărul foarte mare de împuterniciți pe funcții de conducere. De ce există această situație?

Bogdan Despescu: La acest moment, la nivelul Poliției Române funcțiile de conducere sunt în procent de peste 5%, 5,47% dacă nu greșesc, din totalul funcțiilor. Deci, nu este un procent foarte mare. Din totalul funcțiilor de conducere, peste 20% sunt vacante. Conducerea pentru aceste posturi, în acest moment, se asigură prin împuternicire sau de către înlocuitorul legal la comandă. De ce s-a ajuns aici? Pentru că a fost o problemă din punct de vedere al reglementării. A fost o decizie a Curții Constituționale care a declarat procedura de ocupare a acestor posturi neconstituțională. S-a adoptat Ordonanța 21 din 2016 care permite, la acest moment, organizarea de astfel de concursuri. S-a adoptat ulterior și ordinul 140 al ministrului Afacerilor Interne.

Am demarat procedura de organizare a concursurilor pentru ocuparea funcțiilor de conducere. Au fost câteva sesizări din partea organizațiilor sindicale, respectiv o practică neunitară din punct de vedere al admiterii candidaturilor pentru aceste posturi, pentru că există o prevedere legală în ordonanță și ordinul menționat cu referire la vechimea în specialitatea structurii. Unele comisii au interpretat într-un anumit mod, alte comisii au interpretat în alt mod. Și atunci, am convocat tot ce înseamnă personal cu funcții cu atribuții în domeniu la nivelul întregii țări, la nivelul întregii Poliții Române, cu invitarea organizațiilor profesionale și sindicale. Am stabilit un ghid cu titlu de recomandare, un ghid care să fie folosit pentru a avea o practică unitară, dar până la urmă comisia care este constituită pentru respectiva procedură de ocupare a funcției de conducere este cea care decide.

Noi am vrut să dăm un semnal de practică unitară, un semnal care cred că a fost împărtășit de toți colegii mei de la nivelul aparatului central, direcțiilor centrale, dar și din teritoriu, pentru că a fost o consultare intensă, o consultare cu puncte de vedere din toate zonele și toate structurile. Cred că acest ghid orientativ va elimina acele situații care au fost semnalate de organizațiile sindicale.

Sursa – AGERPRES