Calendarul zilei – 7 septembrie

Publicat de Codrin RAITA, 7 septembrie 2016, 06:00

EVENIMENTE INTERNE

– Cultură

* De la ora 18:30, la Teatrul de Artă (Str. Sf. Ștefan nr. 21), autoarea O.G. Arion și Editura Librex Publishing organizează lansarea celui de-al doilea volum al seriei, „Nemuritor”

– S-a întâmplat într-o zi de 7 septembrie

* Cu 277 de ani în urmă (1739) a avut loc Tratatul de pace de la Belgrad dintre Austria și Imperiul Otoman, care încheia războiul ruso-austro-otoman (1736-1739). Imperiul Habsburgic a fost obligat să restituie Oltenia Țării Românești

* Acum 204 ani (1812) a avut loc Bătălia de la Borodino (localitate în Rusia, la 110 km vest de Moscova), între armatele ruse, conduse de Kutuzov, şi cele franceze, urmată de intrarea lui Napoleon I în Moscova, la 14 septembrie acelaşi an. Bătălia de la Borodino (încheiată nedecis) a reprezentat una dintre operaţiunile importante din cadrul campaniei lui Napoelon I Bonaparte împotriva Rusiei, începută în luna iunie acelaşi an

* În urmă cu 159 de ani (1857) începeau alegerile pentru Adunarea ad-hoc a Ţării Româneşti, câştigate de unionişti (convocate prin hotărârea Congresului de pace de la Paris, 1856). La data de 7/19.VII.1857 au început alegerile pentru Adunarea ad-hoc în Moldova, falsificate de ultraconservatorul Nicolae Conachi-Vogoride, ostil unirii Moldovei cu Ţara Românească. La 24 iulie/5 august Franţa, Rusia, Prusia şi Regatul Sardiniei decideau ruperea legăturilor cu Poarta Otomană, care refuzase să anuleze alegerile falsificate din Moldova. Ca urmare a întrevederii dintre Napoleon al III-lea şi regina Victoria (din 25 iulie/6 august), s-a ajuns la o soluţie de compromis: Marea Britanie accepta anularea alegerilor (falsificate) din Moldova, iar Franţa se mulţumea cu o unire parţială, Ţara Românească şi Moldova urmând să aibă instituţii similare, renunţând însă la proiectul privind unirea Principatelor sub un principe străin. Aceste hotărâri marchează, pe plan diplomatic, un moment important în realizarea statului român (7/19)

* Acum 128 de ani (1888) americanca Edith Eleanor McLean, născută la această dată şi cântărind puţin peste un kilogram, a fost primul nou-născut introdus într-un incubator

* Cu 121 de ani în urmă (1895) sub presiunea opiniei publice europene şi ca urmare a intervenţiilor diplomatice ale României, Franz Joseph I, împărat al Austriei (1848-1916) şi rege al Ungariei (1867-1916), i-a graţiat pe memorandişti. Aceştia participaseră la Congresul extraordinar al Partidului Naţional Român din Transilvania (Sibiu, 20-21.I.1892) şi hotărâseră alcătuirea unui „Memorandum” adresat suveranului austro-ungar, cuprinzând revendicările românilor din întregul Imperiu (7/19)

* Se împlinesc 85 de ani (1931) de când a avut loc alegerea pentru a doua oară a lui Nicolae Titulescu, ministrul de externe al României, ca preşedinte al Sesiunii ordinare (a XII-a) a Adunării Societăţii Naţiunilor, fiind singurul care a deţinut acest mandat consecutiv în analele organizaţiei

* Acum 76 de ani (1940) a fost încheiat tratatul de frontieră româno-bulgar de la Craiova, prin care sudul Dobrogei (Cadrilaterul, adică judeţele Durustor şi Caliacra) a intrat în componenţa Bulgariei. Documentul a fost ratificat, de partea română, prin semnătura generalului Ion Antonescu, conducător al statului, la 10 septembrie 1940

* Cu 72 de ani în urmă (1944) şeful Marelui Stat Major, generalul Gheorghe Mihail, și-a înaintat demisia în semn de protest față de modul în care era tratată armata română și față de intrarea acesteia sub ordinele înaltului Comandament Sovietic, la 6/7 septembrie 1944, ora 0. Cererea i-a fost respinsă, trebuind să accepte colaborarea cu Armata Roșie. La 12 septembrie 1944, a demisionat pentru a doua oară, exprimându-și refuzul de a accepta „ciuntirea și destrămarea oștirii”

* Acum 67 de ani (1949) era proclamată Republica Federală Germania (cu capitala la Bonn), în urma unificării zonelor de ocupaţie americană, franceză şi engleză. La 12 septembrie Adunarea Federală alegea primul preşedinte federal, Theodor Heuss (1884-1963), liderul Partidului Liber Democrat (reales în 1954). La 15 septembrie era ales primul cancelar federal, Konrad Adenauer (1876-1976), reales de trei ori (în 1953, 1957 şi 1961). În data de 7 octombrie 1949 a fost proclamată, în zona de ocupaţie sovietică, şi Republica Democrată Germană (cu capitala la Berlin). Data de 3 octombrie 1990 reprezintă ziua reunificării celor două state germane (RDG şi RFG), Berlinul redevenind capitala Republicii Federale Germania

* Cu 57 de ani în urmă (1959) s-a încheiat, la Geneva, un acord între SUA, URSS, Marea Britanie şi Franţa privind instituirea unui Comitet pentru examinarea problemelor dezarmării în componenţa următoarelor zece state: Marea Britanie, Canada, Franţa, Italia, SUA, Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia, România şi URSS. Comitetul şi-a început activitatea la Geneva, la 15 martie 1960

* În urmă cu 52 de ani (1964) au avut loc, la Gura Văii şi, respectiv, Šip, în prezenţa şefilor de stat ai României (Gheorghe Gheorghiu-Dej) şi Iugoslaviei (Iosif Broz Tito), festivităţile de inaugurare a lucrărilor Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie de la Porţile de Fier I. Finalizarea lucrărilor a fost consemnată la 16 mai 1972

* Tot într-o zi de 7 septembrie, acum 39 de ani (1977), a avut loc semnarea, la Washington, de către preşedintele SUA, Jimmy Carter, şi premierul panamez, Omar Torrijos, a Tratatului privind Canalul Panama, în baza căruia jurisdicţia generală asupra zonei Canalului (în domeniile administrativ, civil şi penal) a fost transferată de SUA autorităţilor panameze (Canalul a trecut sub deplina suveranitate a Republicii Panama la 31.XII.1999). Canalul Panama a fost construit între anii 1881 şi 1914. La data de 18.XI.1903, guvernul panamez a concesionat pe timp „nelimitat” SUA construirea, exploatarea şi controlul asupra zonei canalului interoceanic, fapt ce i-a nemulţumit pe panamezi şi a determinat derularea, de-a lungul anilor, a numeroase negocieri, finalizate cu Tratatul Torrijos-Carter

Aniversări – Comemorări

– Înainte-prăznuirea Naşterii Maicii Domnului; Sfinţii Cuvioşi Simeon şi Amfilohie de la Pângăraţi (Calendarul Creştin-Ortodox 2016)

– 1850: S-a născut Constantin I. Istrati, chimist şi medic; unul dintre fondatorii şcolii româneşti de chimie (a organizat învăţământul de chimie organică la Universitatea din Bucureşti); a înfiinţat Societatea Română de Ştiinţe (1890) şi Asociaţia Română pentru Înaintarea şi Răspândirea Ştiinţelor (1902); membru al Academiei Române, preşedinte al acestui for (1913-1916) (m. 1918)

– 1867: A murit arhiepiscopul Alexandru Şterca-Şuluţiu, primul mitropolit greco-catolic („unit”) din Transilvania (din 1853/1855) (n. 1794)

– 1880: A murit, la Wiesbaden, în Germania, Emanoil (Manolache) Costache Epureanu, fost primul-ministru al României, din partea partidului Conservator, în două rânduri – în 1870 (1 mai – 26 decembrie) și în 1876 (6 mai – 5 august) (n. 1820, la Bârlad)

– 1889: S-a născut Umberto Pessione, dirijor român de origine italiană (m. 1943)

– 1897: S-a născut Alexandru Traian Rally, poet, traducător (din poezia franceză) şi bibliograf; a elaborat şi o importantă bibliografie franco-română („Les oeuvres français des auteurs roumains” şi „Les oeuvres français relatives à la Roumanie”), operă neterminată, scrisă în colaborare cu soţia sa, Getta Elena Rally (m. 1986)

– 1900, 7/20: S-a născut pedagogul Stanciu Stoian; contribuţii în domeniile didacticii, metodicii şi metodologiei; membru corespondent al Academiei Române din 1963 (m. 1984)

– 1902: S-a născut criticul şi istoricul literar Şerban Cioculescu; membru titular al Academiei Române din 1974 (m. 1988)

– 1904: S-a născut inginerul Dumitru Dumitrescu; cercetări şi studii în domeniul hidraulicii; considerat fondatorul şcolii moderne de hidraulică din România; membru titular al Academiei Române din 1963 (m. 1984)

– 1910: S-a născut Bucur Ţincu, eseist şi istoric literar (m. 1987)

– 1911: S-a născut Alexandru Bistriţianu, istoric literar şi folclorist; a evidenţiat în studiile sale contribuţia unor importanţi scriitori români la valorificarea folclorului (m. 1976) – 105 ani

– 1915, 7/20: A murit Ioan (Micu) Moldovanu, teolog, istoric, folclorist, filolog şi pedagog; autoritate a Bisericii Greco-Catolice, a desfăşurat o intensă activitate politică şi culturală pentru emanciparea românilor transilvăneni; membru fondator al Partidului Naţional Român din Transilvania (1869); membru fondator al societăţii ASTRA (1861); membru titular al Academiei Române din 1894 (n. 1833)

– 1924: S-a născut (la Salonic, Grecia) pictorul Ion Pacea; membru de onoare al Academiei Române din 1993 (m. 1999)

– 1929: S-a născut (la Chişinău, azi în R. Moldova) lingvistul Emanuel Kant Vasiliu; specialist în fonologie, gramatică şi lingvistică generală; membru titular al Academiei Române din 1992 (m. 2001)

– 1930: S-a născut prozatorul şi publicistul Ion Arieşanu. NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii 8.IX.1930

– 1930: S-a născut Gheorghe Mihăilă, lingvist şi istoric literar; lucrări privind raporturile lingvistice şi literare româno-slave, cultura şi literatura română veche; membru titular al Academiei Române din 2004 (m. 2011)

– 1939: S-a născut Magdalena Boiangiu, jurnalistă şi critic teatral; a lucrat ca redactor la Radiodifuziunea Română (m. 2009)

– 1941: S-a născut Ion Ghinoiu, profesor doctor în geografie, cercetător principal la Institutul de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu”, membru al Comisiei de Etnologie a Universităţii Bucureşti şi al Societăţii de Antropologie Culturală din România. A lucrat peste 45 de ani în cercetarea etnologică, şi este autorul a sute de lucrări ştiinţifice, şi autor de cărţi, printre care dicţionarele „Obiceiuri populare de peste an” (1997), „Panteonul românesc” (2001), „Atlasul Etnografic Român”, vol. I–IV (2003–2011). Profesorul universitar doctor, Ion Ghinoiu a primit premiul „Nicolae Iorga” al Academiei Române, în 1990, pentru volumul „Demografie şi Etnografie”(1986) – 75 de ani

– 1960: S-a născut Nae (Nicolae) Caranfil, regizor de film, scenarist şi actor; fiul criticului şi istoricului de film Tudor Caranfil

– 1965: S-a născut soprana Angela Gheorghiu; după debutul său internaţional, din 1992, la Opera Regală din Londra, „Covent Garden”, cu „Boema” de Puccini, s-a stabilit în străinătate

– 1973: A murit Nicolae Argintescu-Amza, critic de artă, traducător şi eseist (n. 1904)

– 1993: A murit Eugen Barbu, prozator, dramaturg, eseist, traducător, publicist; membru corespondent al Academiei Române din 1974 (n. 1924)

– 1999: A murit portretistul Silvan Ionescu, o personalitate a graficii româneşti; un adevărat cronicar în imagini al vieţii cultural-artistice româneşti şi internaţionale de-a lungul a şapte decenii; tatăl istoricului şi criticului de artă Adrian-Silvan Ionescu (n. 1909)

– 2001: A murit istoricul Pompiliu Teodor; specialist în istoria central-europeană a secolului al XVIII-lea, în istoria istoriografiei şi în istoria bisericii şi a vieţii religioase din secolul al XVIII-lea; membru corespondent al Academiei Române  din 1990 (n. 1930) – 15 ani

– 2002: A murit lingvistul român Eugeniu Coşeriu, stabilit în Germania din 1963; specialist în lingvistica generală şi romanică; considerat unul dintre cei mai originali teoreticieni ai lingvisticii; a formulat teorii noi referitoare la unele probleme fundamentale ale filologiei şi istoriei limbii; membru de onoare din străinătate al Academiei Române din 1991 (n. 1921, la Mihăileni, azi în R. Moldova)

– 2008: A murit actorul Ilarion Ciobanu (n. 1931)

– 2013: A murit criticul literar şi eseistul Petru Poantă, unul dintre principalii fondatori ai revistei „Echinox”, cea mai importantă şi longevivă publicaţie studenţească din vremea comunismului (n. 1947)

EVENIMENTE EXTERNE

– Rio de Janeiro: Cea de-a 15-a ediţie a Jocurilor Paralimpice de vară, cea mai importantă competiţie multisportivă pentru sportivi cu handicap, şi primele organizate în America latină, la care sunt aşteptaţi să participe 4.350 de sportivi din 176 de ţări (7 – 18 sep.)

Aniversări – Comemorări

– Sărbătoarea Naţională a Republicii Federative a Braziliei; aniversarea proclamării independenţei faţă de Portugalia – 1822

– 1533: S-a născut Elisabeta I (din dinastia Tudor), regină a Angliei şi a Irlandei între anii 1558 şi 1603; reprezentantă a absolutismului; de numele său se leagă restabilirea Bisericii Anglicane; a sprijinit expansiunea colonială a Angliei, precum şi lupta împotriva Spaniei (în timpul domniei sale a fost nimicită Invincibila Armada – 1588); a încurajat literatura şi artele; perioada domniei sale a fost denumită şi „epoca elisabetană” (m. 1603)

– 1707: S-a născut Georges-Louis Leclerc, baron de Buffon, naturalist şi scriitor francez; unul dintre întemeietorii concepţiei evoluţioniste (m. 1788)

– 1726: S-a născut compozitorul şi şahistul francez François Philidor; considerat cel mai bun jucător de şah al secolului al XVIII-lea (m. 1795) – 290 de ani

– 1844: S-a născut arhitectul francez Émile André Lecomte du Noüy; a condus lucrările de restaurare la mai multe biserici din România: biserica episcopală de la Curtea de Argeş (lui i se datorează şi construirea reşedinţei episcopale de aici), Trei Ierarhi şi Sf. Nicolae Domnesc din Iaşi, biserica domnească de la Târgovişte ş.a; membru corespondent străin al Academiei Române din 1887 (m. 1914)

– 1866: S-a născut scriitorul francez Tristan Bernard (m. 1947) – 150 de ani

– 1870: S-a născut Alexandr Kuprin, scriitor, pilot, explorator și aventurier rus (m. 1938)

– 1881: S-a născut Henri Focillon, istoric de artă şi estetician francez; prieten apropiat al României, a vizitat de mai multe ori ţara noastră; de numele său se leagă fondarea Institutului Francez din Bucureşti; membru de onoare străin al Academiei Române (1926) (m. 1943) – 135 de ani

– 1881: A murit Sidney Lanier, scriitor şi critic literar american (n. 1842) – 135 de ani

– 1907: A murit poetul francez Sully Prudhomme; Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1901 (n. 1839)

– 1909: S-a născut (la Istanbul, din părinţi greci) Elia Kazan (Elia Kazanjoglou), regizor, scenarist şi producător american de film (m. 2003)

– 1911: S-a născut Todor Jivkov, om politic comunist şi fost preşedinte al Bulgariei între anii 1971 şi 1989 (m. 1998) – 105 ani

– 1914: S-a născut astrofizicianul american James A. Van Allen; cercetări asupra atmosferei şi a câmpului magnetic terestru; în 1958 a descoperit cele două centuri de radiaţii ale Pământului, care-i poartă numele; pionier al cercetării spaţiale americane (m. 2006)

– 1917: S-a născut Sir John Warcup-Cornforth, chimist britanic de origine australiană; a obţinut prima sinteză totală a unui steroid (colesterolul); Premiul Nobel pentru Chimie în anul 1975, împreună cu elveţianul Vladimir Prelog (m. 2013)

– 1926: S-a născut producătorul american de film Samuel Goldwyn Jr. (m. 2015) – 90 de ani

– 1949: A murit José Clemente Orozco, pictor mexican, considerat unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai picturii murale mexicane (n. 1883)

– 1949: S-a născut interpreta americană Gloria Gaynor (numele real: Gloria Fowels), supranumită „regina muzicii disco”

– 1962: A murit romanciera daneză Karen Blixen (n. 1885)

– 1994: A murit James Clavell, scriitor, scenarist şi regizor britanic (n. 1924)

– 1997: A murit Mobutu Sese Seko, mareşal şi om politic, autoproclamat preşedinte al Republicii Zair (n. 1930)

– 2008: A murit baritonul englez Peter Glossop (n. 1928)

Sursa: RADOR