(Audio + Foto) Niculițel – Monumentul paleocreștin la 45 de ani
Publicat de Liliana Fustanela, 4 iunie 2016, 23:50 / actualizat: 6 iunie 2016, 22:43
Monumentul paleocreștin din Niculițel se află situat în zona de nord-est a localității, la poalele dealului Piatra Roșie. În zonă au fost localizate vestigiile unor vile rustice și a fost cercetat un mormânt de incinerație de epocă romană, din secolul al II-lea după Hristos.
Descoperirea monumentului s-a datorat unor ploi torențiale care , în primăvara anului 1971, au provocat dezvelirea unei porțiuni din cupola criptei. Fiind amplasată într-o zonă locuită și la intersecția unor căi de acces, monumentul a necesitat o cercetare îndelungată și anevoioasă.
La Niculițel avem de-a face cu un monument arheologic constituit într-o arie de locuire mai veche, respectiv o bazilică paleocreștină construită deasupra unor morminte martirice. Bazilica face parte dintr-o categorie de monumente întâlnite în regiunea balcano-dunăreană în secolele IV-VI după Hristos. A fost concepută la sfârșitul secolului al -IV-lea în perioada împăraților Valens -Valentininian, după un plan roman bazical creștin, cu absidă semicirculară, largă în raport cu latura , cu naos rectangular împărțit în trei nave prin stâlpi de sine stătători, care sprijineau în spațiul vertical al edificiului un acoperiș de lemn în două ape, învelit cu olane. Nu avea nartex (antreu), în schimb avea pilaștri (stâlpi de perete), în capetele navelor laterale, în scopul susținerii unor arcade transversale care compartimentau spațiul interior al navelor laterale, de o parte și de cealaltă a intrării în nava centrală, intrare largă, situată pe axul absidei.
La începutul secolului al – V-lea, în timpul domniei împăratului Theodosius II, bazilica suferă modificări importante, atât în plan orizontal , cât și în cel vertical. În zona fațadei îi sunt adosate un nartex deschis și un atrium, o mică curte interioară din care se pătrundea prin nartex, în interiorul bazilicii. Interiorul este compartimentat prin stilobați continui (temelii care puteau suporta coloane înalte), iar sanctuarul care adăpostea resturile martirice și unde se oficia liturghia, este delimitat de un zid transversal. În plan vertical, se înalță nava centrală cu un acoperiș în două ape și apare acoperișul ”în catedră”, deasupra navelor laterale.
În zona centrală a absidei ,sub pavimentul altarului, se află o criptă martirică monumentală. Complet îngropată, construcția etajată a criptei a permis adăpostirea a două grupuri de martiri : un grup de patru , în partea superioară a martyrion-ului, respectiv doi martiri la nivelul inferior. Scheletele celor patru martiri se aflau într-un sicriu colectiv, în conexiune anatomică, evidențiind o înmormântare primară.
Calitatea de martiri creștini și numele lor : Zotikos, Attalos, Kamasi(o)s și Philippos sunt înscrise în tencuiala crudă a pereților criptei. Ei sunt cunoscuți în Actele martirice ca fiind martirizați la Noviodunum (Isaccea), la 4 iunie. Cripta a fost construită pentru ei spre sfârșitul secolului al -IV-lea după Hristos. Resturile osteologice descoperite la partea inferioară a criptei provin dintr-un mormânt martiric mai vechi, demantelat cu ocazia construirii criptei monumentale. Urmele lui, pardoseala de cărămidă, se află în vecinătatea acesteia, iar orientarea, ca și a bazilicii, s-a făcut pe axul primului mormânt martiric, mărimea sanctuarului fiind condiționată de cuprinderea celor două monumente martirice sub pardoseala sa .
Numele și vechimea celor doi martiri rămân necunoscute, singura mențiune asupra lor fiind făcută de inscripția care bloca accesul în zona inferioară a criptei :”Aici și dincolo(se află) sângele martirilor.”
Forma bolții este rezultatul unei intersecții, în manieră bizantină, a două bolți semicirculare în secțiune, cu muchii intrate. De formă cubică, cu elemente decorative specifice monumentelor funerare antice și cupolă hemisferică, cripta reprezintă prima transpunere în arhitectura paleocreștină a concepțiilor arhitecturale care stau la baza mausoleelor greco-romane.
Martyrion-ul de la Niculițel este un momunent unic în Europa și construcția cea mai veche de acest gen din România .
Ghid în bazilică, conservator Cornelia Odagiu :
Imagini de la Bazilica Paleocreștină Niculițel , după reabilitarea cu fonduri europene !
Inaugurarea a avut loc în ziua de 4 iunie 2016, la 45 de ani de la descoperirea Sfinţilor Martiri Zotic, Atal, Camasie şi Filip .
Cu două zile înainte de marele praznic, o tornadă i-a surprins pe localnicii din Niculițel .
Mărturii ale localnicilor care se aflau în centrul localității , în momentul în care a apărut vârtejul ce în două minute a spulberat garduri, bucăți de tencuială și acoperișuri, copaci , copertine, araci din beton și a smuls chiar și indicatorul cu Bazilica Paleocreștină:
” E un semn de la Dumnezeu , fiindcă el e bun și noi nu înțelegem că trebuie să respectăm zilele de sărbătoare și să venim la slujbă duminica” , spune tânăra care vinde lumânări la Biserica Sf.Paraschiva din Niculițel .
Table, scânduri, bucăți de țiglă , stupi, zburau luate de vârtej, dar nimic din toate acestea nu au atins biserica din centrul localității . Nici bazilica paleocreștină nu a fost atinsă .
Doi metri a fost ridicat , apoi prăbușit la pământ, iar o mașină se învârtea precum un titirez povestește un alt localnic :
Un foto-reportaj realizat de Liliana Fustanela.
(lilianafustanela@radioconstanta.ro)