FOTO: Alternativa tătărească la cârnaţi şi tobă: ghiudem şi qazi
Publicat de Bogdan Comșa, 30 ianuarie 2016, 17:07 / actualizat: 30 ianuarie 2016, 19:12
Pe lângă bogăţia de obiceiuri şi tradiţii aduse, laolaltă, de etniile care conlocuiesc, în pace, de sute de ani între Dunăre şi mare, dobrogenii se bucură şi de un alt avantaj al acestei vecinătăţi: gastronomia specifică fiecăruia dintre aceste popoare.
Festivalul ghiudemului şi al qazi-ului, care a avut loc, sâmbătă după-amiaza, la Mihail Kogălniceanu, a fost un astfel de prilej.
Iniţiat de Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România – UDTTMR, festivalul a prilejuit organizarea de concursuri cu premii pentru cei mai pricepuţi bucătari şi, bineînţeles, degustări! Nu au lipsit nici muzica şi dansul tradiţionale.
Dacă mai toţi constănţenii au auzit de ghiudem – preparat tătăresc, făcut din carne de cal, qazi-ul (se pronunţă cazî) este o specialitate mai puţin cunoscută. Se prepară tot din cal, dar carnea nu este tocată şi se adaugă şi bucăţi de grăsime, iar la final se fierbe. Un fel de tobă românească, am spune.
Revenind la ghiudem, trebuie spus că acesta nu era varianta uscată şi presată, cea mai cunoscută, de altfel, de marele public, ci se prezenta sub forma unui cârnat care a fost fript pe grătar.
Au fost prezenţi tătari din toate colţurile Dobrogei, inclusiv din Tulcea, iar comuna Mihail Kogălniceanu a fost aleasă pentru că reprezintă cel mai bine aria dobrogeană unde ghiudemul şi qazi-ul se prepară, încă, după reţetele tradiţionale, fără adaos de carne de vită. Mai sunt incluse, în această zonă, localităţile Ovidiu, Lumina şi Nicolae Bălcescu, unde există comunităţi de tătari.
În prezent, în Dobrogea trăiesc 25.000 de tătari, conform ultimului referendum. Reprezentanţii UDTTMR susţin, însă, că, în mod real, sunt în jur de 40 de mii, dar că mulţi dintre ei şi-au declarat greşit apartenenţa etnică.