Dimitrie Cantemir – susținător al unității de limbă și de neam a românilor
Publicat de Daniel Țăndăreanu, 6 noiembrie 2015, 10:00
Cărturarul Dimitrie Cantemir (printre cei mai ilustri reprezentanti ai umanismului si precursor al iluminismului românesc, atras de studiul filosofiei, muzicii – inventase primul sistem de notare, utilizat în muzica turcească, cunoscător al limbilor orientale – printre putinii care au avut privilegiul de a cerceta documente din arhivele otomane, autor al unor lucrări de istorie, geografie, politică, folclor, satire, ode, fabule, epopei, unul dintre precursorii beletristicii românesti moderne, membru al Academiei din Berlin), a sustinut romanitatea, unitatea de limbă si de neam a românilor…
Fostă „capuchehaie” la Poartă (reprezentant diplomatic pe lângă Imperiul Otoman), domn al Moldovei (1693; 1710-1711), înzestrat cu spiritul aventurii si al intrigii (el împotriva altora, ca răspuns la varianta Brâncovenii împotriva Cantemirestilor), a tins către consolidarea puterii centrale, a întreprins reforme pe plan fiscal si economic. Unul dintre cei mai fini cunoscători ai „Problemei Orientale”, a încercat – pe plan extern – să atragă sprijinul Rusiei (prin tratatul de la Lutk era prevăzută domnie ereditară în familia sa), refugiindu-se la Harkov, Moscova si Sankt Petersburg după înfrângerea de la Stănilesti (1711), primind unele proprietăti, titlul de „print serenisim”, calitatea de consilier al tarului; diplomat, căsătorit de două ori (11 copii), pasul făcut în vederea intrării în viata politică a Rusiei (pas numit… Anastasia, fiica unui influent general) nu l-a reîntors în Moldova, i-a adus doar înhumarea la Moscova…