Alexandru Ciucurencu – pictorul luminii
Publicat de Daniel Țăndăreanu, 3 noiembrie 2015, 10:00
Începuturile artistice ale lui Alexandru Ciucurencu sunt legate de locurile natale: mai întâi de Cicurova, comuna din Dobrogea unde s-a născut în 1903 şi apoi, de la 13 ani de Tulcea, unde a lucrat ca ucenic al zugravului Mihail Paraschiv.
După studiile la Şcoala de Arte Frumoase din Bucureşti, îşi face debutul artistic la Salonul Oficial din capitală, în anul 1930. Pleacă şi el la Paris, la Academia Julien, pictând în atelierul lui André Lhote.
Colorist exuberant într-o fază iniţială, a pictat mai ales naturi moarte, nuduri şi peisaje, care se remarcă prin armonia cromatică.
După 1944, Alexandru Ciucurencu şi-a schimbat tematica, realizând compoziţii cu subiecte istorice sau sociale. A mai pictat şi portrete ale personalităţilor culturale ale vremii ( Krikor H. Zambaccian, George Călinescu, Alfred Alessandrescu) , portretul mamei sale care are un dramatism aparte sau portrete de muncitori şi peisaje industriale.
În 1948, a devenit profesor, apoi Rector al Institutului de Arte Plastice Nicolae Grigorescu din Bucureşti. A fost membru corespondent al Academiei Române din 1963. A fost un strălucit profesor care a format o adevărată pleiadă de artişti contemporani: Traian Brădean, Horea Paştina, Angela Popa Brădean, Mircea Deac, Constantin Piliuţă, Ion Pacea, Valeriu Pantazi, Spiru Chintilă.
